„Lumea dragonilor”, Iulius Gardens, ora 10

„Delta sălbatică”, Cinema Timiș, ora 10:30

„De capul nostru”, Cinema Timiș, ora 13

„Cinci Hectare” – tururi interactive pentru grupuri de elevi, Faber, ora 14

„Fata din nori”, Cinema Victoria, ora 14:30

JAZZx FORWARD, Faber, de la ora 18

„3 zile în septembrie”, Cinema Victoria, ora 18

„Jurnalul unei cameriste”, Cinema Studio, ora 18:30

„În calea celor vii”, Teatrul Național, ora 19

„Moulin”, Cinema Timiș, ora 19

Analog Mania XIV, Casa Tineretului (FITT), ora 19

„Tectonica norilor”, Teatrul German, ora 19:30

„Străinul”, Cinema Victoria, ora 20

„Histoires de la nuit”, Cinema Studio, ora 20:30

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziție de pictură „Banatul în culori – Pictează patrimoniul, trăiește cultura”;

• Expoziție colectivă „Echoes of the concrete” – Conacul Mocioni din Foeni.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

• Expoziția „Paradisul de după colț”.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

• Expoziția permanentă a colecției „Corneliu Baba”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023).

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Dublă expoziție „Scrieri antirăzboinice – Ingeborg Bachmann 1926 – 1973” și „Paul Celan – unter den Wörtern/printre cuvinte”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția „Lumea de ieri. Banatul în secolele XIX–XX”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

• Expoziția permanentă „O zi din viața satului – Banatul în comunism”;

• Expoziția „ Uneltele pământului. Agricultură și meșteșug în Banatul multietnic”;

• Expoziția „Povești din vârful casei. Țigle, lut și meșteșug”;

• „Casa de la Dragșina”, specifică zonei Văii Pogănișului și Dealurilor Silagiului;

• Ansamblul de gospodării și monumente de arhitectură tradițională, în aer liber.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”

• Spectacol „Gulliver în Țara Păpușilor”, 3+, ora 09:30 și ora 11:00.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

„Pornind de la istoria Teatrului German de Stat Timișoara, proiectul documentează trei decenii de activitate artistică într-o perioadă marcată de transformări politice și sociale profunde.

Prin această incursiune în trecutul instituției, producția își propune să aducă în atenția publicului povești, contexte și experiențe care au contribuit la conturarea identității teatrului. Demersul artistic deschide, totodată, un spațiu de reflecție asupra relației dintre artă și putere, asupra libertății de expresie și asupra rolului teatrului în păstrarea și afirmarea identității unei minorități.

Spectacolul este realizat pe baza unui proces de documentare și cercetare, care reunește perspective istorice și artistice, pentru a explora modul în care activitatea teatrală s-a desfășurat într-un context politic restrictiv”, argumentează realizatorii spectacolului.

Regia îi aparține lui Clemens Bechtel, scenografia este semnată de Ioana Popescu, dramaturgia de Mira Țâra, iar documentarea și cercetarea sunt coordonate de Ida Jarcsek-Gaza. Muzica și video-ul sunt realizate de Alex Halka, lighting design-ul de Cosmin Anania, iar machiajul de Bojița Ilici. Asistența de regie este asigurată de Aida Olaru, iar de regia tehnică se ocupă Ovidiu Radu.

Din distribuție fac parte actorii Isa Berger, Robert Bogdanov-Schein, Alma Diaconu, Boris Gaza, Daniel Ghidel, Franz Kattesch, Alexandru Mihăescu, Olga Török, Simona Vintilă și Radu Vulpe.

Potrivit IPJ Timiș, accidentul s-a produs în jurul orei 16:12. Tânărul se deplasa dinspre Bulevardul Republicii spre Calea Circumvalațiunii, iar în zona pasajului Jiul ar fi încercat să evite impactul cu o mașină condusă de un bărbat de 43 de ani. În urma frânării, motociclistul s-ar fi dezechilibrat și ar fi căzut pe carosabil.

video: Facebook/Info Trafic jud. Timiș

Tânărul a fost rănit și transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Șoferul autoturismului a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind negativ.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Este vorba despre Vlad Alin Zamfir, în vârstă de 35 de ani, care a fost audiat miercuri la sediul DIICOT. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi verificat, pe 26 septembrie, imobilul lui Georgescu din Mogoșoaia, la solicitarea unui alt suspect, în vârstă de 64 de ani. Surse judiciare au precizat că acesta din urmă este Călin Georgescu.

DIICOT susține că scopul verificării ar fi fost identificarea mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare, precum și alterarea datelor informatice sau perturbarea sistemelor folosite pentru supravegherea tehnică.

Au fost făcute și percheziții

Potrivit comunicatului de presă, anchetatorii au efectuat miercuri două percheziții domiciliare în București, într-un dosar în care sunt investigate infracțiuni privind operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, precum și tentativa de alterare a integrității datelor informatice și de perturbare a funcționării sistemelor informatice.

Potrivit procurorilor, demersul ar fi avut loc după percheziția efectuată pe 21 septembrie la vila lui Georgescu, în cadrul unui alt dosar penal. Atunci, anchetatorii au pus în aplicare și măsuri de supraveghere tehnică. DIICOT precizează că rezultatul urmărit, respectiv alterarea sau deteriorarea mijloacelor tehnice folosite de anchetatori, nu s-a produs, din motive independente de voința suspecților.

Călin Georgescu a fost, la rândul său, scos din Arestul Central și dus la sediul DIICOT pentru audieri în noul dosar.

Cazul vine după perchezițiile din 21 septembrie, când Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia. În aceeași zi, anchetatorii ar fi găsit în mașina sa și un aparat de bruiaj, folosit pentru blocarea ascultării și înregistrării convorbirilor.

„Rezultatele la nouă luni confirmă direcția în care am pornit: un transport public care își asigură din resurse proprii o parte tot mai mare din finanțare. Avem venituri proprii cu aproape un milion de euro mai mari decât anul trecut, un cost pe kilometru în scădere, în context inflaționist, și pentru prima dată în ultimii ani, un profit consistent la nouă luni.

Tendința de reducere a costurilor de exploatare va continua odată cu înnoirea flotei, prin investițiile Primăriei Timișoara: 33 de troleibuze noi și 30 de autobuze de 10 metri, aflate deja în serviciu comercial, la care se vor adăuga, în perioada următoare, 10 tramvaie scurte, 20 de autobuze electrice de 12 metri și 10 troleibuze. Aceste vehicule au consumuri și costuri de întreținere semnificativ mai reduse.

Știm însă și unde mai avem de lucru: frecvența și punctualitatea curselor rămân principalele așteptări ale timișorenilor”, a declarat Florin Petolea, directorul general al STPT.

Venituri proprii mai mari, dar încă dependență de bugetul local

Mai precis, potrivit cifrelor date publicității de companie, cifra de afaceri din primele nouă luni ale anului a fost de 151,5 milioane de lei, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul ar fi de 6,19 milioane de lei, comparativ cu 0,93 milioane de lei anul trecut.

Ar fi fost parcurși mai mulți kilometri, cu un cost unitar mai mic, și ar fi fost înregistrată o creștere a încasărilor prin canalele electronice de plată. Veniturile totale ale societății au ajuns la 152,8 milioane de lei (+9,2%), în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 5,5%, până la 146,6 milioane de lei.

„Un element important al rezultatului îl reprezintă evoluția veniturilor proprii, care au crescut cu 26%, ritm superior compensației pentru serviciul de transport public, aferente contractului de delegare. Aceasta din urmă a crescut cu doar 1,9%, în timp ce veniturile din vânzarea biletelor și abonamentelor au înregistrat o creștere semnificativă, contribuind la finanțarea unei părți mai mari a activității din resurse proprii și la reducerea presiunii asupra bugetului local”, țin să menționeze reprezentanții societății.

Veniturile proprii au ajuns la 28,4 milioane de lei, în primele nouă luni ale anului, cu 5,3 milioane de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Per total, acestea reprezintă 18,7% din cifra de afaceri; față de 16,8% – anul precedent. Totuși, acest lucru înseamnă că STPT este încă dependent de subvențiile de la bugetul local.

Plățile prin POS și SMS au însumat 14,3 milioane de lei, creștere de 32,4%, reprezentând deja mai mult de jumătate din totalul încasărilor proprii. Terminalele POS din mijloacele de transport în comun sunt cele mai folosite. Totodată, vânzările prin punctele proprii au crescut cu 21,8%.

Volumul de transport a crescut cu 558.961 de kilometri: 8,22 milioane de kilometri în ianuarie – septembrie 2026, față de 7,66 milioane în aceeași perioadă din 2025. Motivul ar fi creșterea frecvenței curselor.

Electrificarea transportului public se vede în costuri: în ciuda contextului inflaționist, costul agregat pe kilometru a scăzut la 17,82 lei/km, cu 1,7% față de 18,12 lei/km în anul precedent. Per total, 50,8% din kilometrii parcurși de autobuze au fost realizați în regim electric.

Cei care doresc să își exprime punctul de vedere au destul timp la dispoziție: dezbaterea este programată pe 7 decembrie, ora 16:30, la primărie, iar înscrierile și punctele de vedere pot fi trimise până pe 20 noiembrie.

„Persoanele interesate de dezbatere se pot înscrie online la adresele consultare@primariatm.ro și primariatm@primariatm.ro, sau fizic la Serviciul Managementul Deșeurilor și Salubrizare (Bulevardul Mihai Eminescu nr.2B) până la data de 20 noiembrie 2026, ora 12:00, precizând: nume, prenume, calitatea în care participă (în cazul în care reprezintă o organizație sau altă persoană), dacă doresc sau nu să ia cuvântul, precum și propunerile, sugestiile sau opiniile cu valoare de recomandare pe care urmează să le pună în discuție.

Participanții care doresc să ia cuvântul vor preciza acest lucru în mesajul de înscriere și vor transmite punctele de vedere pe care doresc să le susțină în cadrul dezbaterii.
De asemenea, aceștia își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre, în limita celor 3 minute alocate fiecărui participant”, precizează reprezentanții primăriei.

Propunerea de Plan de Calitate a Aerului poate fi consultată online, AICI, sau la sediul Municipiului Timișoara, Serviciul Managementul Deșeurilor și Salubrizare (Bulevardul Mihai Eminescu nr.2B) și la Sediul DJ-ANMAP (Bulevardul Liviu Rebreanu nr.18-18A), de luni până vineri intre orele 9.00-12.00.

„Patronatele și sindicatele reprezentative din județul Timiș acuză Primăria Timișoara că refuză să reactiveze mecanismele oficiale de dialog social și consultare cu mediul economic. Deși au fost aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local, Subcomisia de Dialog Social și Consiliul Consultativ în domeniul Turismului nu ar mai funcționa efectiv”, se arată în mesajul nemulțumilor.

Cele două au fost înființate în 2014, respectiv în 2017, dar primărie nu s-ar mai fi folosit de ele pentru că „a considerat că nu se justifică o structură consultativă permanentă, dedicată industriei ospitalității”, după cum susțin patronatele și sindicatele menționate. Ho-Re Timișoara și IMM Timiș au solicitat reluarea activității structurilor, însă administrația locală a respins demersurile.

De cealaltă parte, sindicaliștii cer un mecanism permanent prin care angajatorii și salariații să poată semnala probleme, propune soluții și participa la discutarea deciziilor care afectează economia și viața socială a orașului, nu doar atunci când primăria le invită să discute inițiative deja existente. Nemulțumirile au fost prezentate inclusiv prefectului în ședința Comisiei de Dialog Social a județului Timiș din 29 septembrie.

Reglementarea transporturilor, exemplul dat de patronate

Un caz invocat de organizațiile mediului de afaceri este reglementarea transporturilor și a tonajului în municipiu. Potrivit patronatelor, propunerile transmise în etapa de transparență decizională nu au fost preluate, iar proiectul a rămas nemodificat. Corina Macri, președinte Asociația Horetim, a susținut necesitatea unui cadru oficial în care administrația și partenerii sociali să poată discuta problemele comunității și efectele deciziilor locale asupra companiilor și angajaților.

„Nu poți construi politici publice eficiente ignorând vocea celor care susțin economia orașului. Dialogul cu patronatele și sindicatele nu trebuie să depindă de agenda Primăriei sau de disponibilitatea de moment a administrației. Nu cerem un privilegiu, ci un parteneriat responsabil, în interesul Timișoarei și al oamenilor care trăiesc și muncesc aici”, a declarat Macri.

Cu această ocazie, patronatele avertizează că ignorarea observațiilor poate alimenta conflicte și litigii de contencios administrativ, în loc să permită identificarea unor soluții înainte de adoptarea deciziilor. De cealaltă parte, reprezentanții Cartel ALFA Timiș și BNS Timiș cer reactivarea comisiei și, respectiv, avansează „posibilitatea sesizării Guvernului României și a instituțiilor europene cu atribuții în domeniul dialogului social”.

„Patronatele și sindicatele cer Primăriei Timișoara să treacă de la consultări ocazionale la un dialog instituțional funcțional. Miza este participarea reală a angajatorilor și salariaților la deciziile care le afectează activitatea, înainte ca divergențele să se transforme în conflicte administrative sau juridice”, se arată în finalul informării trimise de Horetim.

Răspunsul primăriei: „Dialog constant… fără organizații privilegiate”

De cealaltă parte, reprezentanții Primăriei Timișoara au transmis pentru Tion că, în continuare, sunt organizate întâlniri prin care se menține dialogul cu mediul de afaceri și societatea civilă. Acestea sunt punctuale, pe fiecare problemă în parte, cu toate părțile afectate, însă municipalitatea refuză să ofere acces preferențial doar anumitor organizații.

„Primăria menține un dialog constant cu reprezentanții mediului de afaceri, ai organizațiilor profesionale și ai societății civile, prin întâlniri de lucru, consultări publice și dezbateri dedicate proiectelor și politicilor publice locale.

Dialogul municipalității este deschis întregului mediu de afaceri, fără organizații privilegiate sau reprezentanți care să aibă un acces preferențial la procesul de consultare și decizie. Primăria nu limitează acest dialog la structuri permanente dedicate unui singur sector, ci discută proiectele și politicile publice cu cei direct interesați, astfel încât să poată lua în calcul perspective diferite înainte de a lua o decizie. În domeniul turismului, de exemplu, Strategia de dezvoltare și marketing turistic a Timișoarei a fost elaborată în urma unui proces de analiză și consultare cu reprezentanți ai industriei ospitalității, mediului de afaceri, culturii, mediului academic și ai altor sectoare relevante.

Primăria va continua să organizeze periodic întâlniri tematice și sesiuni de lucru pe teme de interes pentru timișoreni și pentru mediu de afaceri, inclusiv în domeniul HORECA”, precizează reprezentanții municipalității.

Incidentul ar fi avut loc în noaptea de 9 august, în jurul orei 12 noaptea. Victima s-a întâlnit cu un bărbat pentru a-i plăti o datorie. Acesta era însoțit de alte trei persoane, printre care și inculpatul.

La un moment dat, bărbatul cu care victima se întâlnise a scos un cuțit și i-a cerut toți banii pe care îi avea la el. De teamă, victima i-a dat 5.600 de lei.

Lucrurile au degenerat atunci când persoana vătămată a cerut banii înapoi și a încercat să plece. Potrivit procurorilor, inculpatul l-a prins pe bărbat de tricou și de guler și l-a amenințat că îl bate dacă nu îi lasă banii.

Mai mult, acesta l-a lovit cu capul în frunte și cu pumnul în zona maxilarului, iar victima a căzut la pământ. În urma agresiunii, bărbatul a avut nevoie de nouă zile de îngrijiri medicale.

În 21 octombrie procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara a dispus urmărirea penală pentru tâlhărie calificată.

Procurorul a cerut arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile, iar solicitarea a fost admisă în aceeași zi de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara.

„Mă bucur de fiecare dată când văd timișoreni de toate vârstele la terenurile de pe malul Begăi, la cele de la Uszoda, în parcul de pe Alexandrescu sau la noile noastre baze sportive – Vasile Deheleanu și Costică Rădulescu. Asta ne arată că există o nevoie reală și că trebuie să mergem mai departe, iar fostul Club Voința este un spațiu pe care ne dorim să-l readucem în viața orașului.

Vrem să valorificăm terenul orașului, împreună cu clădirile care acum sunt proprietate privată, iar primul pas este negocierea cu proprietarul. Malurile Begăi au un potențial foarte mare pentru sport și pentru activități în aer liber și ne dorim să avansăm în discuții”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Proprietatea cuprinde patru construcții, printre care clădirea fostului Club Voința, cu spații destinate activităților sportive, o popicărie, un bazin de înot, un vestiar și o clădire auxiliară. În prezent, acestea aparțin Societății Cooperative Modex Grup Timișoara, care a transmis municipalității o ofertă de vânzare.

În clădirile de pe Vladimirescu 19A, au funcționat și funcționează și prezent mai multe instituții și localuri.

Acum, până să poată achiziționa propriu-zis clădirile, municipalitatea trebuie să împuternicească Comisia de negociere cu terții, inițiativă care trebuie să treacă și de consiliul local. Proiectul de hotărâre poate fi consultat AICI.

Prima măsură anunțată vizează prelungirea programului de consiliere. Începând de săptămâna viitoare, specialiștii centrului vor putea oferi sprijin social și psihologic până la ora 20, în fiecare marți și joi.

Modificarea urmărește să faciliteze accesul persoanelor care se confruntă cu violența domestică și care nu pot ajunge la centru în timpul programului obișnuit.

„Cred că serviciile sociale trebuie să se adapteze oamenilor, nu oamenii să fie nevoiți să se adapteze serviciilor”, a transmis Flavius Ilioni.

Totodată, conducerea DASMT propune reorganizarea spațiilor din centru, astfel încât să poată fi amenajate mai multe birouri pentru consiliere. Acestea ar urma să asigure intimitatea și confidențialitatea discuțiilor, condiții importante pentru ca victimele să poată vorbi în siguranță despre experiențele prin care trec și să primească sprijin de specialitate.

O altă direcție de acțiune vizează identificarea unor spații care să poată fi folosite pentru cazarea de urgență a persoanelor care trebuie să părăsească un mediu familial violent.

Direcția de Asistență Socială lucrează împreună cu Primăria Timișoara pentru a găsi soluții care să le ofere victimelor un loc sigur în momentele în care sunt nevoite să plece de acasă pentru a se proteja.

Potrivit directorului DASMT, accesul la un spațiu sigur poate reprezenta primul pas către ieșirea dintr-o situație de abuz și reconstruirea unei vieți fără teamă.

Peste 138.000 de intervenții ale polițiștilor în cazuri de violență domestică, în 2025

Violența domestică rămâne o problemă majoră la nivel național. În 2025, polițiștii din România au intervenit în 138.385 de cazuri de violență domestică, potrivit datelor prezentate de Flavius Ilioni.

Nici la Timișoara fenomenul nu este în scădere, iar alte vulnerabilități sociale pot contribui la agravarea situațiilor de violență în familie.

În acest context, autoritățile locale urmăresc să îmbunătățească accesul la consiliere, să asigure condiții adecvate pentru discuțiile cu specialiștii și să identifice soluții de cazare pentru persoanele aflate în pericol.

Persoanele care se confruntă cu violența domestică sau cunosc victime care au nevoie de sprijin pot apela 0739 002 221, numărul de contact al Centrului de consiliere pentru prevenirea și combaterea violenței domestice din Timișoara.

„Nimeni nu ar trebui să treacă singur prin violență”, a transmis Flavius Ilioni.