„De Ziua Limbii Române, o rugăminte pentru hateri: înjurați-mă, vă rog frumos, corect! Jigniți-mă pe mine, nu limba română”, a transmis Dominic Fritz.

Primarul spune că noul serial, intitulat „Înjură-mă, dar corect”, pornește de la comentarii reale lăsate la postările sale.

„Astăzi, în primul episod, luăm comentarii reale sub postările mele și vedem cum am putea să le scriem mai corect”, explică Fritz în materialul video.

În primul exemplu, edilul analizează un comentariu în care este atacat și i se spune să plece în Germania: „Dute cât ș-o dus mutu ieapa în Germania că neam săturat de tine”.

Fritz se oprește mai întâi asupra formei „dute” și explică faptul că aceasta trebuie scrisă „du-te”, cu cratimă, deoarece este formată din verbul „du” și pronumele „te”. Apoi, primarul încearcă să descifreze formularea folosită în comentariu și glumește pe seama unor posibile greșeli de scriere, explicând inclusiv diferența dintre „iapă” și „ceapă”.

„Zicala la care presupun că ai făcut referire este «unde a dus mutul iapa», adică într-un loc foarte îndepărtat”, spune Fritz.

Într-un alt mesaj analizat, primarul revine asupra formei „dute”, explicând din nou necesitatea folosirii cratimei: „Dute invirtindute in germanica ta jegos împuțit tu nu ai nimic ptr țara asta marș la puscarie.”

Același lucru se întâmplă în cazul formei „învârtindu-te”, unde „te” este pronume și trebuie separat prin cratimă. Fritz merge mai departe și analizează inclusiv modul în care ar trebui introduse virgulele.

Într-o notă ironică, edilul se referă și la folosirea apelativului „jegos”, explicând că, în funcție de sensul dorit, forma corectă ar putea fi diferită.

Al treilea mesaj i-a dat mare bătaie de cap lui Fritz, astfel că s-a lăsat păgubaș și nu l-a mai analizat: „Mars la Germznia finca esti yrimis in tara de a dustruge nu de a face bine nsi dacut si nici nu ai de gind”.

Prin noul serial, primarul transformă comentariile ostile de pe rețelele sociale într-un exercițiu de gramatică, păstrând un ton ironic și adresându-se direct celor care îi lasă astfel de mesaje.

Fritz spune că cei care vor să îl critice sau să îl jignească sunt liberi să o facă, dar măcar să respecte limba română.

„Evident că îmi asum funcția de prim-ministru. Însă vă reamintesc că președintele e cel care face desemnarea”, a declarat liderul PSD.

Potrivit lui Grindeanu, PSD nu poate lipsi de la guvernare, astfel că cele două variante stabilite de partid sunt un guvern minoritar PSD sau un guvern format în jurul social-democraților.

„Ceea ce am stabilit noi astăzi, Partidul Social-Democrat, este cadrul politic în care PSD va susține viitorul guvern, iar variantele sunt fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern în jurul PSD. Spre deosebire de alții care confundă guvernul cu o primărie, eu știu ce înseamnă să fii premier. Am avut în acele șase luni”, a mai spus șeful partidului.

Liderul PSD a mai adăugat că și-ar dori ca România să aibă un nou guvern până la 15 septembrie, urmând ca negocierile politice să aibă loc după desemnarea unui candidat pentru funcția de premier.

Pe aceeași temă:

PSD, reuniune la Sinaia pentru strategia de formare a noului guvern

Pe Calea Buziașului, restricțiile sunt valabile până la 5 septembrie, pe partea opusă tronsonului unde lucrările au fost deja finalizate. În această etapă, echipele Societății Drumuri Municipale vor interveni pentru refacerea infrastructurii rutiere pe tronsonul cuprins între sensul giratoriu din Piața Gheorghe Domășneanu și sensul giratoriu de la intersecția cu strada Matei Millo.

O altă zonă afectată de lucrări este strada Dumitru Kiriac, unde traficul va fi restricționat etapizat în perioada 1 septembrie – 16 octombrie 2026. Lucrările sunt realizate la solicitarea Delgaz Grid și vizează înlocuirea conductelor și a branșamentelor de gaze naturale de joasă presiune.

Șoferii sunt sfătuiți să circule cu atenție în zonele afectate și să respecte semnalizarea rutieră instituită pe durata lucrărilor.

„Cutia Bebelușului” conține 65 de produse destinate îngrijirii mamei și copilului în primele luni de viață. Pachetul include articole pentru igiena nou-născutului și a mamei, produse pentru hrănire, îmbrăcăminte și somn.

Unul dintre elementele importante ale programului este chiar cutia cu salteluță, care poate fi utilizată ca spațiu sigur de dormit pentru bebeluș în primele luni de viață. Măsura este cu atât mai importantă în cazul familiilor numeroase, în care mai mulți copii sunt nevoiți să împartă același spațiu de dormit. Sprijinul nu se limitează însă la produsele din cutie. Distribuirea acesteia este însoțită de consiliere și informații privind îngrijirea nou-născutului și sănătatea mamei.

„Pentru unele familii, produsele din cutie au fost esențiale, însă la fel de important a fost faptul că am putut reveni constant cu informații și recomandări despre sănătatea mamei și îngrijirea copilului. În timp, aceste discuții creează repere și schimbă modul în care familiile se raportează la prevenție. Continuitatea ne-a ajutat să construim o relație mai apropiată cu mamele și să facem informația medicală mai accesibilă în comunitate”, spune dr. Venera Margareta Bucur, medic de familie în Jimbolia.

Pentru mamele aflate la primul copil, accesul la produse este completat de posibilitatea de a primi răspunsuri la întrebările firești ale începutului de maternitate.

Denisa, o mamă din Jimbolia care a primit „Cutia Bebelușului” la primul copil, spune că sprijinul primit a ajutat-o să capete mai multă încredere.

„Am primit Cutia Bebelușului când eram la primul copil și mă simțeam destul de nesigură. Am folosit aproape fiecare lucru din ea, dar informațiile și discuțiile pe care le-am avut m-au ajutat poate chiar mai mult. Aveam nevoie să știu că ceea ce fac este bine și să am cui să pun întrebări atunci când nu eram sigură. Cu timpul am devenit mai încrezătoare și mai liniștită. M-am simțit sprijinită într-o perioadă în care orice încurajare contează enorm”, povestește aceasta.

10.000 de mame și nou-născuți, sprijiniți în actuala ediție

Programul are o amploare națională. În cea de-a patra ediție, 10.000 de mame și nou-născuți din 1.135 de comunități vulnerabile din 24 de județe urmează să beneficieze de „Cutia Bebelușului” și de sprijinul specialiștilor.

Programul este finanțat de Fundația OMV Petrom cu cinci milioane de euro și este implementat de Salvați Copiii România și Asociația SAMAS.

La nivel național, în program sunt implicați 992 de asistenți medicali comunitari și medici de familie, care facilitează legătura dintre familiile vulnerabile și serviciile medicale de care acestea au nevoie.

La finalul celei de-a patra ediții, numărul total al mamelor și nou-născuților care au beneficiat de program în cele patru ediții va ajunge la 35.900.

Programul intervine într-un context în care accesul la servicii medicale și prevenție rămâne inegal în România. Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică pentru 2025 indică o rată medie a mortalității infantile de 6 decese la 1.000 de născuți-vii. Diferențele sunt vizibile între mediul urban, unde rata a fost de 5,1 la mie, și mediul rural, unde a ajuns la 6,8 la mie.

Tot în 2025, 31,7% dintre copiii cu vârsta sub șase ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Vulnerabilitatea este accentuată în mediul rural. La nivelul întregii populații, riscul de sărăcie sau excluziune socială în mediul rural a ajuns la 39,8%, potrivit datelor oficiale europene.

Problemele apar chiar înainte de naștere. În 2025, 28,35% dintre nașterile din România au avut loc fără ca mama să fi beneficiat de control prenatal, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Situația este și mai dificilă în cazul mamelor minore. Peste 43% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani nu au ajuns niciodată la un control de specialitate, iar în cazul mamelor cu vârste între 15 și 19 ani, proporția depășește 32%, potrivit raportului „Starea copilului în România”, publicat de Salvați Copiii în iunie 2026.

Această creștere a fost anunțată luni, 31 august, de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI). Potrivit Mediafax.ro, noile tarife vor fi valabile începând cu jumătatea lunii septembrie.

Permisul de conducere va costa 139 de lei, față de 89 de lei, cât este în prezent. Asta înseamnă o creștere de 50 de lei.

Mai scump va fi și talonul. Certificatul de înmatriculare va ajunge la 76 de lei, de la 49 de lei în prezent. Tariful crește astfel cu 27 de lei.

În cazul autorizației de circulație provizorie, șoferii vor plăti 25 de lei, față de 13 lei până acum. Majorarea este de 12 lei.

DGPCI atrage atenția și asupra unui detaliu important pentru cei care urmează să își achite documentele.

Banii plătiți înainte de 15 septembrie 2026 nu vor mai putea fi folosiți după intrarea în vigoare a noilor tarife. Cu alte cuvinte, plata trebuie făcută ținând cont de momentul în care intră în vigoare noile sume.

Tarifele pentru documentele auto, dar și cele pentru plăcuțele cu număr de înmatriculare, pot fi achitate la terminalele SelfPay sau online, prin Ghișeul.ro.

Donațiile pot consta atât în ghiozdane complet echipate, cât și în rechizite individuale. Reprezentanții Direcției recomandă ca un ghiozdan să conțină un penar echipat cu stilou, rezerve, creioane, pixuri, radieră și ascuțitoare, caiete de matematică și de dictando, precum și materiale pentru activități artistice, precum creioane colorate, carioci, acuarele, pensule și blocuri de desen.

Sunt binevenite și alte materiale școlare, adaptate vârstei copiilor și ciclului de învățământ: rigle, echer, raportor, compas, truse de geometrie, lipici, foarfeci, hârtie colorată, markere sau materiale pentru lucru manual. Donațiile pot fi destinate copiilor de la clasa pregătitoare până la liceu.

Ghiozdanele și rechizitele colectate vor ajunge la copiii care frecventează Centrele de Zi „Sfântul Nicolae” și Kuncz, dar și la beneficiarii aflați în evidența Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara prin Serviciul Management de Caz pentru Copil și Familie și Serviciul Reziliență și Mobilizare Comunitară.

Cele 74 de ghiozdane strânse până acum reprezintă un prim pas important, însă campania continuă, iar fiecare donație poate face diferența pentru un copil care are nevoie de sprijin. Timișorenii, instituțiile publice, companiile, organizațiile și toți cei care doresc să se implice sunt invitați să contribuie la un început de an școlar mai bun pentru copiii proveniți din medii vulnerabile.

Pentru informații suplimentare și îndrumări privind organizarea donațiilor, persoana de contact este Cristina Șeica, din cadrul Serviciului Reziliență și Mobilizare Comunitară, la numărul de telefon 0771 711 348.

Ghiozdane copii

Foto: DAS TM

Bărbatul a fost găsit, la rândul său, mort.

Incidentul a avut loc în seara zilei de 30 august, pe strada Principală din satul Barticești, comuna Botești, în apropierea locului în care lucra tânăra. Potrivit anchetatorilor, femeia a fost atacată cu un cuțit de partenerul său, care a fugit apoi de la locul faptei.

Victima a fost preluată de echipajele medicale și transportată la spital, însă în ciuda eforturilor medicilor, aceasta a murit.

După incident, tânărul s-a îndreptat către o zonă împădurită din apropiere. Ulterior, acesta a fost găsit spânzurat.

Bărbatul lucra la Detașamentul de pompieri Roman

Potrivit presei locale, tânărul avea 24 de ani și era angajat al ISU Neamț din anul 2024, activând în cadrul Detașamentului de pompieri Roman.

Deocamdată, nu sunt cunoscute cu exactitate motivele care ar fi stat la baza atacului și nici circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Polițiștii criminaliști continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care au avut loc faptele.

Discuțiile au avut loc pe 27 mai, când zece oficiali nepalezi și aproximativ 12 reprezentanți ai Chinei, inclusiv din Tibet, au analizat modalități de îmbunătățire a monitorizării inundațiilor, fenomenelor meteorologice și riscurilor asociate ghețarilor. Printre măsurile discutate s-au numărat inventarierea lacurilor glaciare și cartografierea zonelor periculoase.

Nepalul solicita însă și acces la informații care să permită detectarea mai rapidă a unor schimbări periculoase în regiunea montană. După întâlnire, oficialii nepalezi au afirmat că nu au primit toate datele pe care le considerau necesare pentru a anticipa mai bine astfel de evenimente.

„Ceea ce ne-am dorit de fapt de la ei, și încă ne dorim, este ca, în cazul în care există mișcări timpurii ale ghețarilor și mișcări timpurii în jurul acelei zone, să aflăm ceva mai devreme”, a declarat Sauhardra Joshi, hidrolog în cadrul Diviziei de Prognozare a Inundațiilor din Nepal, participant la întâlnirea din mai.

Informațiile despre această solicitare a Nepalului și despre discuțiile privind extinderea cooperării în monitorizarea ghețarilor nu au fost făcute publice anterior, potrivit Reuters.

China spune că informațiile au fost transmise la timp

Beijingul susține că schimbul de informații s-a desfășurat la timp. Ambasada Chinei în Nepal a transmis că cele două țări au menținut un contact strâns și că la întâlnirea din mai au fost înregistrate progrese în privința schimbului transfrontalier de informații despre dezastre.

Totodată, reprezentanții chinezi au transmis la întâlnirea din mai că nu aveau mandatul necesar pentru a semna un acord care să răspundă solicitărilor Nepalului și au cerut continuarea discuțiilor.

Nepalul ridicase probleme similare și în 2025, după o inundație produsă în aceeași regiune, când eliberarea bruscă a apei dintr-un lac glaciar din Tibet a provocat moartea a cel puțin nouă persoane în Nepal, iar alte 12 au fost date dispărute.

Potrivit oficialilor nepalezi, China transmitea prognoze privind ploile abundente din Tibet, însă nu furniza în mod constant informații referitoare la avalanșe, nivelul apelor, alunecări de teren sau alte fenomene extreme. Aceste prognoze au început să fie transmise prin e-mail și WeChat cu aproximativ o lună înaintea recentei catastrofe.

Cu 12 zile înainte, China avertizase asupra ploilor și a riscului de viituri

Cu 12 zile înainte de producerea dezastrului, Centrul Meteorologic Internațional al Chinei a transmis autorităților nepaleze o avertizare privind o depresiune musonică prognozată pentru perioada 14-19 august. Mesajul atrăgea atenția asupra posibilității unor precipitații intense și asupra riscului unor fenomene secundare, precum alunecări de teren și viituri.

Avertizarea exista, așadar, înaintea dezastrului, însă problema ridicată de oficialii nepalezi era legată și de accesul la date în timp real privind evoluția ghețarilor, a nivelului apelor și a altor pericole locale.

Viitura de miercuri a fost declanșată de prăbușirea unei porțiuni de ghețar într-o zonă slab monitorizată. Potrivit evaluărilor preliminare, desprinderea ghețarului a provocat o viitură masivă, care a măturat zona de frontieră din Tibet și a continuat pe râul Trishuli, în Nepal.

La aproximativ 26 de minute după ce viitura a lovit punctul de trecere a frontierei, autoritățile nepaleze au fost alertate. Echipa de hidrologie a constatat însă că o stație de monitorizare de la frontieră nu mai transmitea date, iar ulterior au fost identificate cel puțin patru stații distruse de ape.

După confirmarea situației de către autoritățile locale, Nepalul a transmis o alertă publică pe telefoanele mobile la ora 09:13.

Un sistem de avertizare mai rapid ar fi putut oferi timp pentru evacuare

Cazul readuce în atenție importanța sistemelor de avertizare timpurie într-o regiune în care comunitățile sunt expuse simultan riscurilor provocate de topirea ghețarilor, precipitații extreme, inundații și alunecări de teren.

Experții citați de Reuters subliniază însă că nu există dovezi că lipsa cooperării dintre Nepal și China a fost cauza principală a dezastrului sau că acesta ar fi putut fi cu siguranță împiedicat. Antropologul de mediu Austin Lord, cercetător la Stimson Center, consideră că prăbușirea ghețarului s-a produs într-o zonă dificil de monitorizat, iar cooperarea bilaterală limitată nu a fost un factor semnificativ în răspunsul autorităților nepaleze.

Totuși, timpul scurs între producerea viiturii în zona de frontieră și sosirea acesteia în aval arată cât de importantă poate fi transmiterea rapidă a datelor. Un acces mai rapid la informații despre evoluția ghețarilor și a nivelului apelor ar fi putut permite autorităților să emită avertizări mai devreme.

Nepalul intenționează acum să propună Chinei un acord de partajare a datelor similar celui pe care îl are cu India. Autoritățile nepaleze vor să primească mai frecvent informații despre precipitații și nivelurile râurilor, inclusiv date la intervale de aproximativ 10 minute, pentru a putea transmite alerte populației și organiza evacuări mai rapide.

Riscul este unul în creștere. Hindu Kush-Himalaya, regiune care se întinde din Afganistan până în Myanmar, concentrează un număr foarte mare de ghețari, iar încălzirea climatică accelerează topirea acestora și poate crește probabilitatea producerii de inundații și alunecări de teren.

„Obiectivul nostru principal este să nu ratăm niciun dezastru viitor”, a declarat hidrologul Binod Parajuli.

„Astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române, într-un moment cu o semnificație aparte: pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele a arătat că protejarea drepturilor românilor din afara granițelor și promovarea limbii și culturii române reprezintă obiective importante pentru statul român.

„Protejarea drepturilor românilor de pretutindeni și promovarea limbii și culturii noastre rămân obiective esențiale ale statului român dincolo de granițe”, a precizat acesta.

În mesajul său, președintele României a evidențiat rolul limbii române în păstrarea identității și a legăturilor culturale dintre comunitățile românești.

„Suntem uniți de acest liant valoros al limbii române, care ne ancorează în istorie și ne deschide viitorul. La mulți ani Limbii Române și tuturor celor care o vorbesc, o scriu și o păstrează vie!”, a mai transmis Nicușor Dan.

În acest an, Ucraina marchează oficial pentru prima dată Ziua Limbii Române, după ce președintele Volodimir Zelenski a semnat decretul prin care ziua de 31 august a fost instituită oficial în Ucraina.

De ce este sărbătorită Ziua Limbii Române pe 31 august

Ziua Limbii Române este dedicată identității și moștenirii culturale românești și este sărbătorită anual la 31 august. În România, Ziua Limbii Române a fost instituită oficial în 2013. Inițiativa legislativă a fost lansată în 2011, proiectul fiind adoptat de Senat în decembrie 2011 și de Camera Deputaților în februarie 2013.

Legea nr. 53/2013 a fost promulgată la 13 martie 2013 și publicată în Monitorul Oficial la 19 martie. Potrivit actului normativ, autoritățile publice pot organiza, pe 31 august, manifestări cultural-educative, evocatoare sau științifice, atât în țară, cât și în cadrul reprezentanțelor diplomatice și al institutelor culturale românești din străinătate.

În Republica Moldova, această zi este marcată din 1990, după mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80. Momentul decisiv a fost Marea Adunare Națională de la Chișinău din 27 august 1989, la care au participat aproximativ 750.000 de oameni. Manifestanții au cerut declararea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină.

Două zile mai târziu, la 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat actele legislative prin care au fost oficializate aceste schimbări. Din anul următor, data de 31 august a devenit sărbătoare națională.

Inițial, sărbătoarea s-a numit „Limba noastră cea română”, iar din 1994 denumirea oficială a devenit „Limba noastră”.

Ucraina marchează oficial pentru prima dată Ziua Limbii Române

O premieră în acest an este reprezentată de includerea oficială a zilei de 31 august în calendarul Ucrainei.

Decizia privind instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina a venit după ce președintele Volodimir Zelenski a semnat, la 12 martie 2026, decretul în acest sens. Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile române, în mai multe orașe ucrainene sunt programate activități dedicate limbii și culturii române.

Importanța limbii române este afirmată și de comunitățile românești din alte state vecine. Mai multe organizații și asociații românești din Serbia, Bulgaria și Ungaria au convenit în 2011 ca, începând din 2012, data de 31 august să fie celebrată drept Ziua Limbii Române.

Surse: Mediafax, Basilica

Polițiștii locali l-au preluat imediat pe bărbat și au încercat să afle unde locuiește. Acesta le-a spus că nu își mai amintește adresa și că nu reușește să ajungă acasă.

În urma verificărilor, oamenii legii au constatat că bărbatul avea asupra sa cheile apartamentului, cartela de acces în imobil și actul de identitate. Au reușit astfel să îi stabilească domiciliul și să îl conducă în siguranță până acasă. Bărbatul are 81 de ani și locuiește pe strada Platanilor.

Un alt bătrân s-a rătăcit în zona Avram Imbroane

Nu este singurul caz de acest fel înregistrat recent de polițiștii locali. Un alt bărbat în vârstă, de această dată în vârstă de 80 de ani, s-a rătăcit în zona Avram Imbroane și nu a mai știut drumul spre domiciliul său de pe strada Emilia Lungu Puhallo.

Bărbatul se deplasa cu bicicleta când a fost preluat de polițiștii locali. Aceștia l-au transportat, împreună cu bicicleta, până la domiciliu.

Reprezentanții Poliției Locale le recomandă persoanelor în vârstă să aibă permanent asupra lor documente care să permită stabilirea identității și a domiciliului. În cazul în care se rătăcesc sau nu mai reușesc să ajungă acasă, acestea sunt sfătuite să apeleze la poliție pentru a putea fi identificate și ajutate cât mai repede.

Recomandarea este valabilă și în cazul copiilor. Părinții sunt sfătuiți să îi învețe pe cei mici, în funcție de vârsta lor, informațiile elementare despre propria identitate, astfel încât să poată fi identificați și ajutați să ajungă în siguranță acasă în cazul în care se pierd.