Echipajele medicale au transportat cele două victime la spital, în stare conștientă și cooperantă.

La fața locului s-au deplasat o autospecială de primă intervenție și comandă, un echipaj SMURD și o ambulanță SAJ.

„Un bărbat de 29 de ani a condus un camion pe DN59 dinspre localitatea Jebel înspre localitatea Parța, iar la intersecția cu drumul comunal ce duce spre localitatea Parța a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat de 53 de ani. În urma impactului, au rezultat două victime, respectiv cei doi bărbați. Ambii conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative”, transmit polițiștii.

Polițiștii continuă cercetările în cadrul unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Două persoane au fost rănite, dar sunt în stare conștientă și cooperantă.

La fața locului s-au deplasat o autospecială de primă intervenție si comandă, un echipaj SMURD și o ambulanță SAJ.

„Un bărbat, de 68 de ani, a condus un autoturism pe strada Aeroportului dinspre municipiul Timișoara înspre Aeroportul Timișoara, iar, la un moment dat, la intersecția cu strada Dura, ar fi efectuat virajul la stânga și ar fi intrat în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat de 24 de ani. În urma impactului, au rezultat două victime, respectiv cei doi bărbați, de 68 și 24 de ani, care au fost transportați la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate. Ambii șoferi au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative”, transmit polițiștii.

În cauză a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Partidul afirmă că toate formațiunile parlamentare ar trebui să lase deoparte disputele politice și să susțină o majoritate construită în jurul unor măsuri economice care să răspundă problemelor cetățenilor. PSD consideră că o astfel de majoritate ar trebui prezentată președintelui Nicușor Dan în cursul săptămânii viitoare, pentru desemnarea rapidă a unui premier.

Apelul vine în contextul în care președintele Nicușor Dan a anunțat că luni va avea consultări la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor din fosta coaliție pentru identificarea unei soluții privind formarea unei majorități parlamentare. Totodată, șeful statului a declarat că nu va accepta un guvern care să depindă de voturile AUR.

„Născut în Banat și crescut, de la un an la altul, prin consecvență, curaj și pasiune, Gărâna Jazz Festival a devenit un nume cu rezonanță internațională. În cele trei decenii de existență, festivalul a adus în fața publicului artiști de prim rang și a construit în jurul său o comunitate fidelă, formată din oameni care revin an de an pentru aceeași experiență rară: jazz trăit în mijlocul naturii.

Ediția aniversară din acest an reunește 21 de proiecte muzicale din 11 țări și propune un program desfășurat pe mai multe scene, într-o selecție care confirmă deschiderea festivalului către direcțiile actuale ale jazzului și ale muzicii contemporane. De la nume consacrate la proiecte aflate în plină ascensiune, Gărâna Jazz Festival 2026 păstrează aceeași idee care l-a definit încă de la început: muzica bună merită un loc aparte, iar acel loc este aici, în inima Banatului de munte”, transmit reprezentanții Visit Timiș.

foto: Visit Timiș

Identitatea culturală a festivalului și felul în care muzica poate lega oamenii de un loc ar fi motivele pentru care festivalul din județul Caraș-Severin este sprijinit inclusiv din Timiș. A 30-a ediție a Festivalului de Jazz de la Gărând începe joi, 9 iulie, și se termină duminică, 12 iulie, desfășurându-se în tradiționala Poiană a Lupului din localitatea căreia îi poartă numele.

O parte dintre aceste mărturii ale trecutului au fost prezentate publicului în expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă (1800–1947)”, organizată în mansarda Bastionului, unde vizitatorii au putut descoperi fotografii, documente și obiecte care ilustrează viața burgheziei bănățene.

În urmă cu un an, familia Pogány a donat Muzeului Național al Banatului sute de fotografii, documente, lucrări de grafică, piese din porțelan și sticlă, precum și numeroase obiecte de familie. Colecția completează patrimoniul instituției și oferă o perspectivă valoroasă asupra istoriei sociale și culturale a Banatului din perioada modernă.

Născut la Timișoara, în 9 iulie 1935, inginerul dr. Andrei Pogány și-a dedicat cariera domeniului hidrotehnicii. A format generații de studenți, a publicat numeroase lucrări de specialitate și s-a remarcat prin contribuțiile sale în mediul universitar și în cercetare.

Totodată, Andrei Pogány este continuatorul unei istorii de familie strâns legate de presa și viața publică a Timișoarei. Este fiul lui Pogány László, născut la Gyor, în Ungaria, ultimul proprietar al ziarului Temesvári Hírlap, și nepotul lui Pogány Mihály, primul proprietar al publicației, ducând mai departe memoria unei familii care și-a pus amprenta asupra istoriei orașului.

Acesta a povestit pentru Tion cum a fost copilăria sa.

„Am locuit în cartierul Fabric, lângă Turbină, pe malul Begheului. Copilăria mi-am petrecut-o într-o vilă, proprietatea bunicii, iar ea a făcut acolo o grădiniță în limba germană. Și acolo am învățat limba germană. Cu mama și cu tata vorbeam ungurește, iar cu bunica germană. Bunica a venit din Austria aici, era născută la Viena. S-a căsătorit cu bunicul meu, adică tatăl mamei, un doctor din Vârșeț, care a studiat medicina la Viena. El a făcut prima operație de stomac din zona de vest a României”, a povestit pentru Tion Andrei Pogány.

Acesta își amintește cum a trăit Al Doilea Război Mondial.

„Îmi amintesc două bombardamente, din 1944, era noaptea de 16 pe 17 iunie. Au bombardat cu bombe care se aprindeau în zona Gării de Nord și o biserică, unde a ars acoperișul. În Mehala, au ars casele ceferiștilor. Al doilea bombardament a fost în 3 iulie 1944. O bombă a căzut pe o clădire din apropierea Operei, unde a dărâmat un zid, după 23 august 1944, nemții au început să bombardeze cu bombe cu aer comprimat. Tremura casa din cauza bombardamentelor din centru. Nemții au tras și cu tunul în Piața Traian. Apoi au venit rușii, au intrat în oraș pe Calea Dorobanților. În acea seară, a venit un ofițer la noi și am fost obligați să cazăm 20-30 de soldați o noapte. Au adus paie în grădinița bunicii peste care au pus pături. Unul dintre ei a plecat cu ceasul de perete al buniciului”, își amintește acesta.

S-a bucurat cât a putut de copilărie, însă după război au început probleme cu statul la coadă.

„Stăteam la coadă la petrol cu zeci de oameni în Piața de Fân (n.r. – Badea Cârțan). Aveam lampă cu petrol. Mâncarea era la rație, aveam cartelă. Am mers la Școala Elementară din Iosefin, unde e acum Liceul Bartok, apoi la Liceul Piarist până când a fost închis de comuniști pentru că era catolic. După aceea am mers la un liceu de hidraulică și construcții din zona Bălcescu”, ne-a povestit acesta.

Deși a fost sfătuit să urmeze cariera bunicului său, trecut în neființă în anul 1928, Andrei Pogány a ales altă cale.

„Am avut meseria de inginer constructor, deși mama, născută la Timișoara, a vrut să fiu medic, dar nu mi-a plăcut să văd sânge. Tata a vrut să mă fac scritor, jurnalist, fiindcă el avea un ziar cotidian, Temesvári Hírlap, preluat de la la tatăl lui. Dar, până la urmă, l-a pierdut din chestiuni politice”, își amintește acesta.

Andrei Pogany

A fost nevoit să-și vândă casa pentru a plăti salariile angajaților. Ca să-și întrețină familia, Pogány László, absolvent al unei facultăți de prestigiu din Germania, a devenit vânzător la loterie. După câteva luni, s-a îmbolnăvit și a murit la vârsta de 42 de ani.

Fiul său, Andrei Pogány, a mers să studieze la Institutul Politehnic „Traian Vuia”, Politehnica de azi. S-a specializat în construcții hidrotehnice, iar prima repartiție a primit-o la Oravița. Nu s-a prezentat la post în județul Caraș-Severin pentru că s-a angajat la Direcția de Drumuri și Poduri din Timișoara. Pentru început, a lucrat în laborator unde analiza procentajul de bitum din asfalt. Apoi, s-a angajat ca tehnician la Secția de Drumuri 1, aflată atunci pe bd. Sălăjan, acum Take Ionescu.

„În anii 1958-1959, am fost desemnat șef de proiect pentru lățirea de la 5,5 la 7 metri a Drumului Național 69 Timișoara-Arad și asfaltarea DN 59, Timișoara-Moravița, care era de pământ. După trei ani, foștii colegii de facultate m-au chemat să lucrez la Direcția Apelor, unde am activat la controlul apelor reziduale. Controlam poluatorii industriali, duceam probe la laborator. La un moment dat, căutau ingineri hidrotehnici la Porțile de Fier și m-am angajat acolo, lucram în trei schimburi. Am stat vreo zece ani acolo, apoi am revenit la Direcția Apelor, iar la scurt timp am început să predau și la facultate, unde am predat construcții hidrotehnice, iar în scurt timp am rămas doar cu predatul. Inclusiv în limba germană am predate. Am predat și la Sibiu”, a povestit Andrei Pogány pentru Tion.

Și-a cunoscut soția, pe Viorica Pogány, în anul 1980 la un concert, fiindu-i alături și acum.

La 91 de ani, Andrei Pogány rămâne un martor prețios al istoriei Timișoarei. Prin amintirile sale, prin cariera dedicată formării generațiilor de ingineri și prin gestul de a încredința patrimoniul familiei Muzeului Național al Banatului, el dovedește că memoria unui oraș se păstrează nu doar în arhive, ci și în poveștile celor care l-au trăit și l-au iubit.

Pe aceeași temă:

Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă. 1800 – 1947” va putea fi văzută la Muzeul Banatului – Tion

„Regulamentul prevede și o excepție pentru activitățile de tip loto tradițional organizate de Loteria Română, care vor putea funcționa în continuare și în afara acestui perimetru, în spațiile proprii. În aceste locații nu vor fi permise însă alte tipuri de jocuri de noroc sau aparate de joc”, precizează reprezentanții primăriei.

Municipalitatea vrea să introducă și o taxă anuală de autorizare, calculată în funcție de suprafața spațiului în care operatorii economici își desfășoară activitatea. Pentru 2026, propune nu mai puțin de 1500 lei/mp anual. Agențiile vor trebui să obțină și un acord valabil pentru o perioadă de un an, pentru fiecare punct de lucru în parte, prin hotărâre a de consiliul local. Regulamentul prevede și sancțiuni pentru lipsa autorizației, funcționarea în afara zonei aprobate și permiterea accesului minorilor. În cazul abaterilor repetate, se poate dispune inclusiv suspendarea activității și chiar retragerea autorizației.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea regulamentului poate fi consultat AICI.

Vă amintim, Primăria Timișoara a anunțat încă din martie că intenționează să înființeze un fel de „cartier roșu”, singura zonă din oraș în care să fie permise activitățile de jocuri de noroc. Ulterior, în mai, a fost anunțată și zona aleasă – strada Sulina. Au apărut încă de atunci și nemulțumiri, însă de abia acum propunerea a fost pusă și pe hârtie, municipalitatea insistând că vor exista și discuții și dezbateri.

„Am spus încă de la început: dacă Primăria Timișoara are nevoie, putem să suplimentăm sumele din partea CJT pentru că o astfel de investiție trebuie finalizată cât mai repede. Este un proiect prea important pentru toți timișorenii, iar culoarea politică a celor care conducem instituțiile din acest județ nu contează”, a transmis Alfred Simonis.

Termenul de finalizare a fost prelungit până în decembrie

Potrivit președintelui Consiliului Județean, lucrările au avansat în ultimele săptămâni, iar constructorul estimează că stadionul va fi finalizat până la sfârșitul acestui an. Ulterior vor urma procedurile de avizare și omologare necesare pentru competiții.

Termenul inițial prevăzut în contract era luna iunie 2026. La sfârșitul anului trecut, însă, Primăria Timișoara și constructorul au semnat un act adițional prin care durata de execuție a fost prelungită până la 4 decembrie 2026. Motivația invocată a fost apariția unor lucrări neprevăzute în proiect.

La finalul lunii februarie, Primăria Timișoara anunța că lucrările erau realizate în proporție de peste 75%. În perioada rece, activitatea s-a concentrat în interiorul stadionului, unde au fost executate compartimentări, instalații electrice și pregătiri pentru turnarea pardoselilor, urmând ca lucrările exterioare să fie reluate odată cu încălzirea vremii, susțineau reprezentanții primăriei.

Poli va juca pe stadionul Electrica până la finalizarea noii arene

Cum stadionul nu va fi disponibil la începutul sezonului competițional, echipa Știința Poli Timișoara își va disputa meciurile de pe teren propriu pe stadionul Electrica, care a fost omologat pentru Liga a II-a.

Alfred Simonis și-a mai exprimat speranța ca, după finalizarea lucrărilor și obținerea avizelor necesare, Poli să se poată muta pe arena „Eroii Timișoarei” de la începutul anului viitor, până la construirea viitorului stadion „Dan Păltinișanu” cu peste 30.000 de locuri.

Se lucrează de peste doi ani

Vă amintim, stadionul va avea o suprafață de peste 9.000 mp și 10.101 locuri pentru spectatori, iar lângă acesta va fi amenajat și un parc cu loc de joacă, precum și o parcare, cu peste 450 de locuri, care va putea fi folosită și de locuitorii din zonă.

Lucrările sunt realizate de firma Tehnodomus și subcontractanții Techno Montaj Sistem, Instal Gas Corporation SRL, Energo Proiect, Atelier Decumanus, MC General Construct Alfa SRL și SC Contact Plus SRL. Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat în mai 2023, fiind prevăzută inițial o durată de 32 de luni.

„Prima lopată” a fost dată la începutul lunii martie 2024, cu un termen de doi ani și trei luni pentru finalizarea lucrărilor. În septembrie 2024, primăria anunța un procentaj de finalizare de 25%, În aprilie 2025, lucrările ajunseseră aproximativ la jumătate.

În toamnă, și Consiliul Județean Timiș s-a alăturat proiectului, aleșii județeni fiind de acord cu propunerea lui Simonis de a aloca 20 de milioane de lei construcției, pentru o cotă-parte direct proporțională cu raportul dintre contribuție și costul total al investiției.

În urma verificărilor, au fost aplicate 28 de amenzi pentru nerespectarea prevederilor legale menționate mai sus.

Polițiștii anunță că astfel de acțiuni vor continua și în alte localități din județul Timiș pentru protejarea sănătății publice și a animalelor.

Organizatorii au anunțat că show-ul programat pe 19 iulie, pe MetLife Stadium din apropierea New York-ului, va dura doar 11 minute, iar pauza totală nu va depăși cele 15 minute prevăzute de regulile fotbalului. Anunțul vine după ce au apărut speculații că pauza ar putea ajunge la 25 de minute. Temerile au fost alimentate și de precedentul de la finala Cupei Mondiale a Cluburilor de anul trecut, disputată pe același stadion, când întreruperea a depășit 24 de minute pentru a permite desfășurarea unui spectacol similar, fapt criticat de specialiști și suporteri din cauza posibilului impact asupra jucătorilor.

Pe scenă vor urca Madonna, Shakira, Justin Bieber, Burna Boy și trupa BTS, alături de dirijorul Gustavo Dudamel. Director artistic al evenimentului este Chris Martin, solistul trupei Coldplay, care va cânta și el împreună cu un cor format din elevi ai unei școli publice din New York.

Președintele FIFA, Gianni Infantino, susține că va fi „cel mai mare spectacol din toate timpurile”, urmărit de câteva miliarde de telespectatori. Show-ul, care va include și personaje din universurile „Muppets” și „Sesame Street”, are și un scop caritabil: strângerea de fonduri pentru un program educațional dezvoltat de FIFA în parteneriat cu organizația Global Citizen.

Este vorba despre predispoziția unei zone din cartier, în special strada Dumitru Bagdasar, de acumulări repetate de apă pluvială. Inundațiile frecvente au pus în pericol structura mai multor locuințe, iar locuitorii cer măsuri pentru prevenirea, pe viitor, a evenimentelor asemănătoare.

„La primul cutremur, casele acelea cel mai probabil pică, iar oamenii, când dorm, aud efectiv cum se crapă pereții. Există și alte probleme. Practic, o parte din Freidorf stă să se inunde sau chiar să pice efectiv, ceea ce poate duce la pierderi de vieți omenești”, spune inițiatorul petiției.

foto: TMC

Probleme vechi, soluții mai deloc până acum

Cele mai mari inundații s-au petrecut în 2016, iar de atunci, contribuind și alte evenimente asemănătoare ulterioare, structurile caselor s-au degradat puțin câte puțin, ușor, dar sigur. Locuitorii trăiescu cu grija că, de la o ploaie la alta, șansele să rămâne fără pereți sunt tot mai mari. Asta ca să nu mai vorbim de un eventual cutremur.

Locuitorii străzilor Dumitru Bagdasar, Romaniței, Răscoala din 1907, Contemporanul și Constantin Nottara au și formulat, în 2024, un proiect pe care l-au înscris în programul de bugetare participativă „Timișoara Decide”. Din păcate, însă, nu au strâns destule voturi, iar inițiativa nu a mai ajuns să fie finanțată.

„Șanturile de colectare a apelor pluviale, la modul cum sunt realizate în momentul de față, nu permit evacuarea apei din preajma imobilelor, menținând umiditatea excesivă la fundația acestora, motiv care afectează structura de rezistență a construcțiilor. Înainte de apariția parcului industrial Freidorf, canalele de colectare a apelor pluviale treceau pe sub calea ferata și se continuau cu alte canale care duceau apa spre două stații de pompare și de aici în raul Bega. Canalele acestea din urmă nu mai există, fiind dezafectate odată cu construcția parcului industrial”, se arată în proiect.

Printre altele, cetățenii cereau montarea unor rigole de șanț pe aproximativ 1.800 de metri și a unei stații de pompare cu două pompe submersibile.

Altfel, cetățenii s-au adresat mai multor instituții de-a lungul timpului, dar se plâng că, în loc să primescă soluții, au fost doar „plimbați dintr-o parte în alta și de multe ori înapoi”. Iată și câteva fotografii făcute în ultimii 10 ani de locuitori:

Probleme structurale Freidorf

Cele 16 cereri ale locutorilor

Petiția înaintată de TMC, atât online, cât și fizic – s-au strâns semnături marți și miercuri și urmează depunerea cererii la primărie –, vorbește mai pe larg despre problemă. Sunt și nu mai puțin de 16 cereri punctuale ale petenților:

1. Instalarea unei stații de pompare (mobilă sau fixă) pentru evacuarea controlată a apelor pluviale.
2. Curățarea și decolmatarea de urgență a sistemelor publice de drenaj.
3. Efectuarea unei expertize tehnice complete (geotehnică, hidrogeologică și hidrologică).
4. Proiectarea și implementarea unui sistem eficient de drenaj adaptat condițiilor din teren.
5. Identificarea și amenajarea unor căi funcționale de scurgere a apelor pluviale.
6. Corectarea situațiilor în care infrastructura existentă împiedică drenajul natural.
7. Prezența în teren a reprezentanților Primăriei pentru constatarea situației reale.
8. Alocarea de fonduri pentru intervenții în cazurile de afectare gravă.
9. Evaluarea impactului factorilor de mediu asupra solului și apelor prin instituții competente.
10. Inițierea unui program de monitorizare preventivă a mediului (aer, sol, apă, zgomot) în zona industrială apropiată.
11. Solicitarea de verificări periodice din partea instituțiilor abilitate, inclusiv Garda Națională de Mediu, în limitele competențelor legale.
12. Realizarea de măsurători periodice pentru o evaluare obiectivă.
13. Publicarea rezultatelor, conform legislației privind transparența.
14. Elaborarea unui plan local de prevenire a inundațiilor.
15. Desemnarea unui responsabil pentru gestionarea situației.
16. Raportare publică periodică privind măsurile adoptate.

Până la momentul redactării acestui articol, au fost strânse aproximativ 200 de semnături online, pe lângă cele strânse pe teren. Puteți consulta argumentația din spatele cererii și semna și dumneavoastră petiția AICI.

Se pot lua măsuri. Dar mai durează

Contactați de Tion, reprezentanții primăriei spun că știu de problemă încă de la consultările privind planul urbanistic general al municipiului. Există și soluții: o parte dintre probleme ar urma să fie rezolvate odată cu reconstrucția Pasajului Slavici-Polonă. Pentru soluționarea altora, municipalitatea are, însă, de așteptat după birocrație.

„Răspundem nevoilor cetățenilor din zona Freidorf, am avut și discuții pe această temă. Parțial, problema va fi rezolvată odată cu investiția de la pasajul Slavici-Polonă: vom amenaja o descărcare, vom asigura legăturile și branșamentele la canalele ANIF.

În paralel, am început demersurile pentru preluarea canalelor ANIF din zonă. Este, însă, o procedură birocratică de durată, întrucât pentru o astfel de preluare este necesară și o hotărâre de guvern, dar am inițiat deja demersurile. Local s-a discutat cu oficialii ANIF și facem demersurile oficiale în scris pentru a ajunge la hotărârea de guvern”, au declarat pentru Tion reprezentanții primăriei.

Pentru alte posibile soluții la problemele cetățenilor, am contactat și Apele Române, și Aquatim. Dintre toate cererile locuitorilor, doar la efectuarea unei expertize tehnice complete ar putea contribui și Apele Române. În ceea ce privește compania de canalizare, până la momentul redactării acestui articol încă nu am primit punct de vedere.