Festivalul celebrează vechiul obicei al cultivării orezului în Banat și promite o zi plină de muzică, preparate tradiționale și activități pentru toate vârstele. Evenimentul va avea loc în curtea Centrului de zi „Dar Din Dar – Varlaam Almăjanu”, unde localnicii și vizitatorii sunt invitați să descopere gusturile autentice ale zonei și să contribuie la o cauză socială importantă.

Participanții vor putea degusta preparate pregătite pe loc după rețete tradiționale, printre care gulaș de porc și de vită, sarmale, ardei umpluți, papricaș bănățean cu cartofi la ceaun și alte specialități locale realizate de comunitate. Fondurile obținute din vânzarea produselor vor fi direcționate către sprijinirea centrului de zi și a proiectelor sociale derulate de Asociația Semper Agape.

Pe scena festivalului, în curtea Centrului de Zi, vizavi de Mănăstirea Sf. Iosif cel Nou, duminică, 31 mai, între orele 12:30 – 17:00, programul artistic va fi asigurat de Carmen Șerban, Grupul vocal Flores Timișoara, Atelierul de Folk, Primul Achord, Formațiile de dansuri Bănlogeana și Bănlogeana Junior ale Școlii Gimnaziale „Anghel Saligny” din Banloc, Formația Călușerii din Jebel, Ansamblul Edelweiss din Deta, Ansamblul Veselia din Glogonj, Serbia (folclor românesc) și Ansamblul Gușle din Kikinda, Serbia (folclor sârbesc).

Evenimentul va fi prezentat de Mihaela Tatu.

Organizatorii au pregătit și numeroase activități pentru copii, de la ateliere creative și jocuri interactive până la tras cu arcul, concursuri și momente de dans.

Un moment special al zilei va fi licitația caritabilă de obiecte de artă, în cadrul căreia participanții vor putea licita diverse lucrări, iar sumele strânse vor fi direcționate către proiectele sociale ale Asociației Semper Agape.

„La Festivalul Orezului din Partoș, facem bine împreună în timp ce ne bucurăm de moștenirea culinară locală și de tradițiile culturale”, transmit organizatorii.

Asociația Semper Agape sprijină persoanele vulnerabile din zonă și asigură zilnic hrană caldă pentru peste 100 de copii și vârstnici. Festivalul își propune astfel să aducă împreună comunitatea într-o atmosferă autentic bănățeană, unde tradiția și solidaritatea merg mână în mână.

Situl, identificat în 2019 și inclus în același an în Repertoriul Arheologic Național, a fost rapid expus intervențiilor ilegale cu detectoare de metale, imediat după oficializarea sa. Toate incidentele au fost documentate și raportate autorităților competente.

Potrivit reprezentanților Muzeului Național al Banatului, în încercarea de a limita degradarea patrimoniului, au fost implementate măsuri de protecție, inclusiv semnalizarea statutului de zonă protejată și instalarea de camere de supraveghere. Cu toate acestea, imaginile au surprins încă patru episoade de braconaj arheologic, aflate în prezent în atenția organelor de anchetă penală.

Cel mai recent incident, produs în luna martie 2026, a determinat inițierea unei intervenții de urgență pentru recuperarea controlată a materialului metalic feros și neferos din primii 30 de centimetri ai solului, de pe terasa principală a așezării.

Scopul operațiunii a fost limitarea pierderii de informații arheologice esențiale și protejarea vestigiilor rămase în sit.

Toate descoperirile au fost localizate și cartate cu ajutorul stației totale, iar datele vor fi corelate cu cercetările arheologice anterioare și cu investigațiile geofizice realizate în zonă. Analiza integrată va contribui la reconstituirea modului de organizare și evoluție a sitului Crivina–Leopoldsberg.

Campania s-a desfășurat în baza autorizațiilor emise de Ministerul Culturii, respectiv pentru utilizarea detectoarelor de metale și pentru cercetare arheologică sistematică.

Proiectul a fost coordonat de specialiști ai Muzeului Național al Banatului și Direcției Județene pentru Cultură Timiș, beneficiind totodată de sprijinul voluntar al lui Petru Bănățean-Dunea, Sergiu Daniel Ghigoarta, Alina Satmari și Irenka Văsăliu.

Instituția susține că măsurile nu au avut nicio legătură cu aspectul estetic al amenajărilor urbane, ci doar cu degradarea spațiilor verzi și nerespectarea obligațiilor asumate anterior de municipalitate. Comisarul-șef Luci Mușuroi precizează, într-un comunicat de presă, că inspectorii nu merg în teren cu scopul de a aplica sancțiuni.

„Comisarii Gărzii de Mediu Timiș nu pleacă pe teren cu obiectivul de a genera amenzi sau sancțiuni contravenționale. Dimpotrivă, aplică legea în mod imparțial și emit măsuri de conformare atunci când legislația de mediu nu este respectată. (…)

Strict referitor la bolovanii și blocurile de piatră din Timișoara, acestea au fost amplasate pe suprafețe lipsite complet de vegetație, iar materialul vegetal utilizat ca strat protector al solului nu putea menține umiditatea. În condiții de vânt, această tocătură uscată se ridică și generează particule de praf în atmosferă, ceea ce contribuie la degradarea unui aer deja poluat de către traficul de mașini.

Verificările Gărzii, constatările din teren și nerespectarea măsurilor dispuse au dus la aplicarea sancțiunilor în valoarea totală de 105.000 de lei. Precizăm că nu există niciun alt factor de natură estetică sau altă motivație care a generat aplicarea acestei sancțiuni. Spațiile verzi trebuie să fie gestionate în conformitate cu legislația de mediu care prevede, printre altele, rolul spațiilor verzi urbane în reducerea poluării, reglarea temperaturii și a echilibrului urban”, a transmis, printre altele, Luci Mușuroi.

La final, aceasta insistă că actele de control ale Gărzii Naționale de Mediu sunt „obiective și bine ancorate în cadrul legislativ”.

„De ce blochează Garda de Mediu acest proces?”

În replică, viceprimarul Ruben Lațcău reia câteva dintre ideile pe care el și primarul Dominic Fritz le-au expus și săptămâna trecută. În general, conducerea primăriei consideră că soluția aplicată pentru oprirea parcărilor pe spațiul verde are avantaje evidente, iar Garda de Mediu ar avea alte activități pe care trebuie să le verifice.

„Întrebarea evidentă este: «De ce blochează Garda de Mediu acest proces?». Noi, în Timișoara, avem o situație foarte dificilă, care, de fapt, nu e doar în Timișoara. Vorbim despre toate zonele, toate orașele mari din România, cu mașini parcate pe spațiu verde. Acel spațiu verde, în mod inevitabil, după ploaie, devine noroi, apoi devine praf – pe care îl inhalăm și care distruge calitatea mediului ambiental.

Noi am montat foarte mulți stâlpișori în ultimii ani în Timișoara, dar stâlpișorii sunt foarte vulnerabili. Sunt ani în care îi montăm de 2-3 ori în aceeași locație, tocmai din cauza faptului că mașinile dau în ei și îi demolează. Această soluție, de a monta bolovani și de a pune plante perene în jurul lor, este una care se practică în toată lumea civilizată. Mai mult decât atât, este o soluție recomandată de structurile europene drept una de protejare a spațiilor verzi!

Garda de Mediu ne-a cerut în repetate rânduri, în multe adrese și multe controale, să găsim soluții pentru a proteja spațiile verzi. Și atunci, în momentul în care această soluție a fost găsită și este implementată – punem plante perene și flori în jurul acestor bolovani ca zonele să arate bine –, Garda de Mediu vine și amendează Primăria Timișoara!” a spus, printre altele, viceprimarul Ruben Lațcău pentru Tion.

Acesta a reiterat ideea că, în schimb, Garda de Mediu ar proteja Consiliul Județean Timiș, dând exemplul „parcării din pietriș” realizate în apropiere de șantierul Castelului Huniade. La fel, instituția ar evita să ia măsuri și în comunele periurbane, unde se formează rampe clandestine de gunoi.

În plus, viceprimarul a comentat și două dintre argumentele Gărzii de Mediu: cele referitoare la controalele anterioare și la faptul că stratul de mulci aplicat lângă bolovani nu ar reține umiditatea.

„Este evident că, în acest moment, această instituție este una eminamente controlată de către PSD și nu mai servește intereselor locuitorilor Timișoarei, ci doar interesele oamenilor din PSD. (…)

Singurele controale anterioare pe care le-au făcut au fost cele impuse de către prefecta de Timiș, doamna Micicoi. În afară de aceste controale, întrebați-i pe cei de la Garda de Mediu câte amenzi au dat în Giroc pentru moloazele depozitate în jurul Girocului, câte amenzi au dat în Moșnița și veți constata că sunt mult prea puține.

(…) Există manuale de peisagistică; există ghiduri care recomandă acest material în toată România. În Oradea și în alte orașe se practică acest lucru. Nu trebuie să ne credeți pe cuvânt: sunt soluții puse în practică și aplicate în alte orașe!”, a mai declarat viceprimarul pentru Tion.

Pe aceeași temă:

FOTO. „Direcția este clară”. Primăria va contesta amenda primită de la Garda de Mediu