Bugetul total al județului Timiș pentru 2026 este de 1.155.853.000 lei, sumă împărțită în principal între cheltuieli de funcționare și investiții. Din total, aproximativ 390 de milioane de lei sunt alocați pentru funcționare, în timp ce circa 732 de milioane de lei sunt direcționați către investiții.

În analiza bugetului realizată anterior, unde era prezentat un nivel total estimat de aproximativ 1,08 miliarde de lei, Consiliul Județean Timiș vine cu o serie de clarificări privind structura completă a sumelor.

Secțiunea de funcționare este estimată la 387,60 milioane de lei, sub nivelul execuției din 2025, în timp ce investițiile sunt reflectate printr-un program total de aproximativ 695,88 milioane de lei.

Astfel, la lista principală de investiții se adaugă circa 37 de milioane de lei reprezentând parteneriatele cu primăriile din județ, ceea ce duce suma totală destinată dezvoltării la aproximativ 732 de milioane de lei.

La nivelul bugetului total pentru 2026, mai sunt incluse și alte componente financiare, precum ratele la credite, cotizațiile către asociațiile de dezvoltare pentru primul semestru și veniturile proprii ale instituțiilor de cultură subordonate, însumând peste 35 de milioane de lei.

„Un buget al recordurilor”

Președintele CJT Timiș a subliniat astăzi, în cadrul conferinței, că bugetul este construit în mod prioritar pe dezvoltare, respingând interpretările potrivit cărora structura acestuia ar putea genera riscuri financiare sau de implementare.

„Este un buget al recordurilor, un buget extrem de ambițios. Cel mai ambițios buget pe care l-a avut acest județ în ultimii 36 de ani. Este un buget axat pe investiții. Am văzut în presa locală și e vina mea că n-am explicat mai din timp, pentru că e foarte complicat de analizat un buget de tipul acesta și de aceea pot înțelege și anumite interpretări care sunt eronate, din punctul meu de vedere. Și anume faptul că este un proiect de buget ambițios, dar care are foarte mari riscuri. Este complet greșită această interpretare.

Pentru simplul fapt că un buget care nu se risipește pe salarii inutile și pe bunuri și servicii, adică pe tot felul de cheltuieli nejustificate, inutile, dar care sunt la modă în administrația publică românească de astăzi, iar faptul că ele se mută la investiții, niciodată nu creează vreun risc.

Faptul că n-apuci să cheltuiești banii într-un an și că îți rămân banii pentru investiții în anul următor nu poate să însemne un risc sau o eroare.

Înseamnă că anul acesta și mai ales în următorii doi ani, 2027-2028, atunci când vor fi finalizate toate procedurile de achiziții pe toate marile proiecte și vor intra efectiv în scenă aceste mari investiții, va fi nevoie de bani. Ori dacă noi îi cheltuim pe bunuri și servicii anul acesta și pe salarii nejustificați, atunci când vom avea efectiv nevoie de bani pentru investiții, nu-i vom avea.

Prin urmare, vă spun de acum că acest proiect ambițios pentru investiții în 2026 este unul care revoluționează, dacă doriți, administrația publică din România.

Nu cred că există în acest moment, în județele din România, dacă faceți o comparație, o pondere atât de mică a bugetului pentru funcționare în raport cu ponderea foarte mare a bugetului pentru investiții. Nu cred că există niciun alt UAT din România; mi-aș permite să spun asta”, a explicat Simonis.

Buget uriaș, dar când se fac efectiv investițiile?

Întrebat ce garanții există că nivelul ridicat al investițiilor propuse pentru 2026 va fi atins, în condițiile în care execuția pe dezvoltare din 2025 a fost mult mai redusă, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a spus că bugetul reprezintă o proiecție construită pe proiecte aflate în diferite etape și că ritmul cheltuirii banilor depinde de factori precum procedurile de achiziție, eventualele contestații, deciziile instanțelor sau implicarea altor instituții partenere.

Acesta a susținut că sumele neutilizate într-un an pot fi folosite anul următor și a afirmat că important este ca administrația să aibă resursele pregătite atunci când anumite proiecte se deblochează, însă nu a oferit o estimare concretă privind nivelul execuției care ar putea fi atins la finalul lui 2026 și nici câte dintre proiectele anunțate vor rămâne „pe hârtie” sau vor ajunge într-un stadiu avansat de realizare până la sfârșitul anului.

„Atunci să vedeți spectacol”

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a mai declarat că instituția ia în calcul contractarea unui nou credit pentru a susține proiecte majore de investiții, precum programul Timiș for All, tronsoane de drumuri și stadionul „Dan Păltinișanu”, explicând că această decizie va fi luată în urma consultărilor din Consiliul Județean și în funcție de gradul de absorbție a fondurilor pentru investiții.

El a subliniat că mecanismul creditului este unul strict investițional și etapizat, precizând că „o administrație inteligentă își ia creditul în 2026, chiar dacă nu are nevoie de bani atunci, și cheltuiește în 2027-2028, când există plafoane disponibile”, respingând totodată criticile privind plata dobânzilor, pe care le-a catalogat drept informații false.

Referindu-se la stadionul „Dan Păltinișanu”, pentru care sunt dedicați 40 de milioane de lei, Simonis a afirmat că proiectul este deja asumat la nivelul județului, cu finanțare și documentație pregătite, și că acesta va fi susținut în primă fază din bugetul Consiliului Județean, indiferent de deciziile guvernamentale.

În acest context, el a avertizat că o eventuală blocare a investiției pentru stadion ar avea efecte politice majore, declarând că „vor fi consecințe grave în Timiș, pentru politica din Timiș, dacă o astfel de mârlănie se va întâmpla”, și a susținut că proiectele strategice ale județului trebuie respectate conform cadrului legal, indiferent de disputele politice, în contextul tensiunilor politice de la guvernare și după demisiile de astăzi ale tuturor miniștrilor PSD.

„Singura investiție guvernamentală este stadionul Dan Păltinișanu, dar avem constructor, avem un studiu de fezabilitate, județul Timiș are sumele necesare și cu, și fără credit, pentru a susține această investiție în primul an, primul an și jumătate.

Ar fi chiar culmea ca premierul, indiferent de culoarea politică, de numele lui, să pedepsească Timișoara pentru că un partid nu mai este la guvernare. Pe de altă parte, la acea masă stă primarul Timișoarei. Mi-e greu să cred că primarul Timișoarei, mă rog, nu mă mai miră nimic, dar mi-ar fi greu să cred că o să spună «Hai să tăiem stadionul de la Timișoara».

Eu vă spun că vor fi consecințe grave în Timiș, pentru politica din Timiș, dacă o astfel de mârlănie se va întâmpla. Pentru că eu nu cer altceva decât să mi se dea dreptul să construiesc pe banii județului Timiș acest stadion, până în punctul în care guvernul va dori, sau nu, să finanțeze, așa cum am finanțat prin toată țara, mai puțin la Timișoara.

Ori dacă se va ține cont de culoarea politică, voi ține și eu cont de culoarea politică. Și atunci să vedeți spectacol. Deocamdată să rămânem calmi, să rămânem ponderați și să ne asigurăm că, în mod normal, nimeni nu poate să încalce legea, pentru că noi avem o ordonanță de urgență care stabilește proiectele strategice în acest județ, printre care și stadionul”, a spus președintele CJT.

Înscrierea începe în data de 24 aprilie, la ora 08:00, și se încheie în 8 mai, la ora 12:00. Cererile trebuie depuse la Registratura Primăriei Lugoj. Evaluarea dosarelor va avea loc pe 11 mai, urmată de o perioadă dedicată contestațiilor. Ședința publică de atribuire este programată pentru 13 mai, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 14 mai.

Autoritățile locale precizează că pot participa doar crescătorii de animale care fac parte din comunitatea locală sau au sediul social în Lugoj și care îndeplinesc condițiile stabilite prin documentația aprobată de Consiliul Local.

Chiria minimă anuală a fost stabilită la 304 lei pe hectar, conform reglementărilor în vigoare privind amenajamentele pastorale și prețurilor medii ale produselor agricole pentru anul 2026.

Documentația completă, care include condițiile de participare și lista terenurilor disponibile, poate fi consultată la sediul Primăriei Lugoj, la Compartimentul Agricol.

Lista miniștrilor interimari include nume precum Dragoș Pâslaru la Muncă, Cseke Attila la Sănătate, Tanczos Barna la Agricultură și Radu Miruță la Transporturi. Totodată, atribuțiile de vicepremier deținute anterior de Marian Neacșu vor fi preluate de Oana Gheorghiu.

Numirile urmează să fie transmise Administrației Prezidențiale și vor intra în vigoare după emiterea decretelor de către președintele Nicușor Dan, care are posibilitatea să le respingă.

Într-o declarație susținută la Palatul Victoria, premierul a precizat că a luat act de demisiile miniștrilor susținuți de PSD, înregistrate în jurul prânzului, și le-a mulțumit pentru colaborarea din ultimele zece luni. Acesta a subliniat că activitatea Guvernului trebuie să continue în ciuda crizei politice, invocând obiective importante precum implementarea PNRR, atragerea fondurilor europene și derularea programului SAFE.

Ilie Bolojan a explicat că experiența administrativă a fost criteriul principal în desemnarea interimărilor, astfel încât acestea să poată prelua rapid responsabilitățile și să asigure continuitatea proiectelor. Noilor miniștri li s-a cerut să colaboreze cu foștii titulari pentru predarea atribuțiilor, urmând ca o ședință de lucru dedicată priorităților să aibă loc luni.

Demisiile miniștrilor PSD au fost prezentate după ședința de guvern de joi, desfășurată în absența acestora. Într-un comunicat oficial, partidul a anunțat că retragerea miniștrilor echivalează cu retragerea sprijinului politic pentru premier, susținând că Executivul nu mai beneficiază de o majoritate parlamentară și, implicit, de legitimitate democratică.

Pe aceeași temă:

Toți cei șapte miniștri ai PSD și-au depus demisiile. Ce urmează pentru Guvern

Semne care justifică o programare rapidă la ginecolog

Modificări ale ciclului menstrual — un ciclu care devine brusc neregulat, absența menstruației (în afara sarcinii), sângerări între menstruații sau o durere menstruală semnificativ mai intensă decât înainte sunt semne care pot indica dezechilibre hormonale, chisturi ovariene, fibroame sau alte afecțiuni care merită evaluate.

Dureri pelviene sau abdominale joase — o durere surdă sau intermitentă în zona pelviană, mai ales dacă persistă sau se asociază cu alte simptome, poate semnala endometrioză, chisturi, infecții pelviene sau alte probleme care nu se rezolvă de la sine.

Modificări ale secrețiilor vaginale — o schimbare de culoare, textură, miros sau cantitate față de normal poate indica o infecție bacteriană, fungică sau cu transmitere sexuală, care necesită diagnostic și tratament specific.

Durere sau disconfort în timpul actului sexual — un simptom frecvent ignorat sau normalizat, care poate indica diverse afecțiuni tratabile: uscăciune vaginală, infecții, endometrioză sau modificări de col uterin.

Mâncărimi sau iritații persistente — pot părea minore, dar pot indica infecții sau dermatoze vulvare care, netratate, devin cronice și mai greu de gestionat.

Când mergi chiar dacă nu ai niciun simptom

Absența simptomelor nu înseamnă absența problemelor. Multe dintre afecțiunile ginecologice cu evoluție semnificativă, inclusiv modificările precanceroase de col uterin sau chisturile ovariene funcționale, nu produc niciun disconfort vizibil luni sau ani.

De aceea consultația ginecologică anuală există ca instrument de prevenție, nu ca răspuns la o urgență. E modul prin care poți afla că totul e în regulă sau prin care poți identifica ceva timp să acționezi eficient.

Ce include o consultație completă la ginecolog

La un medic ginecolog in Timisoara la Profilaxia, consultația acoperă evaluarea completă a simptomelor prezente, examen clinic, examen Papanicolau, culturi și teste pentru infecții specifice, ecografie transvaginală atunci când e indicată, tipaj HPV și consiliere privind planificarea familială sau contracepția.

Dacă există o problemă, planul de tratament e stabilit clar de la prima consultație, cu explicații pe înțelesul pacientei, nu cu termeni medicali obscuri și foi de trimitere fără context.

Clinica Profilaxia se află pe Strada Drubeta nr. 97 din Timișoara, cu program luni-vineri 08:00-19:00 și programări online sau telefonice disponibile rapid.

De ce contează unde mergi

Accesul rapid la specialist contează mai mult decât pare. O programare obținută în câteva zile, nu în câteva luni, înseamnă că un simptom care apare astăzi poate fi evaluat înainte să evolueze. Și că un control preventiv nu mai e un proiect amânat la nesfârșit din cauza listelor de așteptare.

La Profilaxia, programarea se face simplu, fără drumuri inutile și fără birocrație.

Corpul tău trimite semnale. Unele sunt minore și trec singure. Altele indică ceva ce merită evaluat de un specialist. Diferența dintre cele două categorii nu o poți face singură, o poate face un medic ginecolog, în urma unui consult.

Nu amâna un semn pe care îl observi. Și nu amâna nici controlul preventiv anual, chiar dacă nu simți nimic.

(3708)

Este vorba despre:

• Marian Neacșu – viceprim-ministru
• Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății
• Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii
• Florin-Ionuț Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării rurale
• Bogdan Ivan – ministrul Energiei
• Radu Marinescu – ministrul Justiției Petre
• Florin-Manole – ministrul Muncii și Solidarității sociale

Condiția PSD este, la formarea unui nou guvern pro-european, să susţină un premier, politic sau tehnocrat.

Demisiile trebuie depuse şi înregistrate la Cancelaria premierului, iar împreună cu propunerile de interimari, vor fi trimise la Palatul Cotroceni, la Preşedinţia României, în vederea emiterii aprobării şi emiterii decretelor de revocare, respectiv numirea în funcţia.

Social-democrații au votat la început de săptămână retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan.

Proiectul a vizat asfaltarea unui tronson de aproximativ 1,2 kilometri, precum și amenajarea accesului auto către proprietăți, contribuind astfel la fluidizarea traficului și la creșterea siguranței rutiere. Lucrările au fost realizate din bugetul local, investiția totală ridicându-se la aproximativ 2,4 milioane de lei, o sumă care reflectă angajamentul administrației locale față de modernizarea infrastructurii.

Prin această investiție, condițiile de circulație au fost semnificativ îmbunătățite. Strada Blaise Pascal joacă un rol esențial în conectarea diferitelor zone din Dumbrăvița, fiind o arteră cu trafic intens, utilizată zilnic de locuitori, dar și de cei care tranzitează comuna.

Finalizarea acestui proiect reprezintă un pas important în strategia de dezvoltare a comunei, care vizează crearea unui mediu urban modern, funcțional și sigur. Totodată, investiția contribuie la creșterea atractivității zonei pentru noi locuitori și pentru mediul de afaceri.

Primăria Dumbrăvița își reafirmă angajamentul de a continua investițiile în infrastructura rutieră și în alte domenii esențiale, pentru a răspunde nevoilor unei comunități aflate în continuă expansiune și pentru a asigura un standard ridicat de trai pentru toți cetățenii.

(3500)

Proiectul va fi implementat în mai multe etape. Prima fază presupune construirea efectivă a parcului fotovoltaic, urmată de racordarea și punerea în funcțiune, realizate în colaborare cu Rețele Electrice Banat. În etapa finală, autoritățile locale intenționează să dezvolte sistemul prin integrarea unor soluții moderne de stocare a energiei.

Potrivit edilului Călin Dobra, investiția va contribui la reducerea semnificativă a cheltuielilor cu energia la nivelul administrației locale, prin compensarea consumului instituțiilor publice.

Termenul de implementare este de maximum 12 luni, însă există posibilitatea ca lucrările să fie finalizate mai devreme, în funcție de mobilizarea constructorului. Banii vin de la Ministerul Energiei.

Pe aceeași temă:

Parc fotovoltaic cu bani de la minister, la Lugoj. Licitație de 4 milioane de euro

„Mă bucur că am reușit să depășim, în sfârșit, acest blocaj și că putem continua demersurile pentru demolare și reconstrucția unui nou pod pietonal și velo. E o investiție mult așteptată de timișoreni și sunt optimist că, acum, după ce situația s-a clarificat, vom obține acest aviz pentru a putea finaliza partea de autorizare și apoi începerea șantierul cât mai curând posibil. Firma cu care avem contract se ocupă și de partea de proiectare și de cea de construcție, deci nu va fi nevoie de o nouă licitație”, declartă primarul Dominic Fritz.

Decizia favorabilă a comisiei vine și cu două condiții, pe care Primăria Timișoara spune că le va respecta „integral”: parapetul va fi de o nuanță mai deschisă, iar lăcatele vor fi parte a acestuia. Următorul pas este emiterea noului aviz de către DJCT, finalizarea procedurii de autorizare a construcției și demararea lucrărilor.

Contract de 1,8 milioane de euro

Vă amintim, licitația pentru refacerea pasarelei a fost lansată în luna mai 2024 și a fost câștigată de asocierea CARDINAL D.P. CONSTRUCT (lider) – CAM PROIECT, cu o ofertă de 1,8 milioane de euro, cu TVA, contractul fiind semnat în toamna aceluiași an.

DJC – Comisia Zonală a Monumentelor Istorice mai precis – dăduse un aviz negativ proiectului prima dată anul trecut. Primăria a insistat cu documentația, dar în ianuarie a venit un nou refuz al direcției, motiv pentru care primăria a și depus contestația la nivel național. Printre argumentele DJC, erau cele privind înălțimea pasarelei, care ar eclipsa podul Decebal, dar și critici referitoare la estetica propusă.

„Pasarela actuală, construită în 1949, prezintă risc de prăbușire și a fost închisă pentru siguranța trecătorilor. Demolarea și reconstrucția sunt necesare, iar Primăria Timișoara a solicitat în mod repetat emiterea avizului de către Direcția Județeană pentru Cultură pentru a putea demara lucrările.

Noul pod va fi construit din beton armat, cu o lungime de 52 de metri și o lățime de 5 metri. Accesul va fi asigurat prin rampe concepute special pentru persoanele cu mobilitate redusă, iar bicicliștii vor avea rampe dedicate, adiacente treptelor pentru pietoni. Spațiile verzi vor completa rampele intercalate, iar pe ambele maluri ale Begăi vor fi create puncte de belvedere, unde cei care folosesc podul se vor putea relaxa și bucura de priveliște. Iluminatul arhitectural va fi realizat prin benzi LED moderne, integrate atât pe pasarelă, cât și pe rampe”, amintesc acum reprezentanții primăriei.

Foto: arhivă/ PMT

Reprezentanții instituției au precizat, joi, că potrivit Ordonanței de Urgență nr. 57/2007, accesul cu vehicule motorizate în afara drumurilor publice, în astfel de zone, atrage sancțiuni semnificative. Persoanele fizice riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei, în timp ce persoanele juridice pot fi sancționate cu sume între 30.000 și 60.000 de lei.

Reprezentanții Poliției Locale anunță că vor intensifica acțiunile de patrulare, în special în weekend, în colaborare cu Direcția Județeană de Mediu Timiș. Scopul verificărilor este prevenirea distrugerii habitatelor naturale și descurajarea accesului ilegal în zonele protejate.

Autoritățile fac apel la responsabilitatea localnicilor.

Asociația Editorilor din România (AER) atrage atenția că, deși situația culturii scrise a devenit una dezastruoasă în ultimele nouă luni, a apărut propunerea de a introduce o taxă pe citit care va scoate cel puțin 3 milioane de euro din buzunarele cetățenilor în beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România.

„Această entitate ar urma să primească beneficii consistente din vânzarea fiecărei cărți, indiferent de domeniul acesteia, de țara de proveniență a autorului sau de calitatea de membru/nemembru al Uniunii Scriitorilor”, avertizează AER.

Concret, pe site-ul Ministerului Culturii a fost pus în dezbatere publică, pe 17 aprilie a.c., un proiect de ordonanță de urgență care „distorsionează atât Legea nr. 35/1994, privind timbrul cultural): pretextând simplificarea legii (și eliminarea timbrului folcloric și a timbrului de divertisment), prevederile propuse extind aplicabilitatea timbrului literar la absolut toate categoriile de cărți (indiferent dacă autorul acestora este român, străin sau chiar Inteligența Artificială), tipărite sau audio, în limba română sau în orice limbă străină, inclusiv la albumele de artă! Sumele pretinse cu titlu de timbru literar ar urma să intre exclusiv în conturile Uniunii Scriitorilor din România, al cărei președinte Varujan Vosganian nu este la prima tentativă de a impune o taxă pe citit de asemenea anvergură, după tentativele similare din 2011-2012 și 2014-2016, ambele soldate cu eșecuri răsunătoare.

Reinstituit prin Legea nr. 35/1994, timbrul literar este o prevedere legislativă anacronică, care preia Decretul 31/1949, și care avea un sens atunci când cultura scrisă era apanajul exclusiv al instituțiilor de stat, cărora le revenea de aceea obligația să asigure unicul mijloc de retribuție al scriitorilor (Fondul Literar). După apariția Legii Dreptului de Autor, nr. 8/1996, timbrul literar și-a pierdut orice relevanță, devenind o măsură suplimentară și redundantă de taxare a cititorilor, în beneficiul conducerii Uniunii Scriitorilor din România”, susțin reprezentanții editorilor de carte.

Asociația Editorilor din România propune, de aceea, eliminarea timbrului literar din viitoarea formă a Legii 35/1994, după modelul timbrului folcloric și a timbrului de divertisment.

„Pe lângă sumele primite de membrii săi de la edituri ca drepturi de autor, potrivit Legii nr. 8/1996, Uniunea Scriitorilor din România primește deja pentru sine și pentru membrii săi un consistent sprijin de la stat:

• pensionarii membri ai Uniunii Scriitorilor primesc de la bugetul asigurărilor sociale un supliment lunar de 50% din valoarea pensiei (Legea nr. 8/2006);

• indemnizație de merit egală cu trei salarii minime brute (circa 12.000 lei lunar) pentru 126 dintre acei membri ai săi cu merite deosebite (Legea nr. 118/2002);

• circa un milion de euro anual pentru finanțarea revistelor USR (Legea nr. 136/2015);

• participarea la diverse evenimente la nivel național și internațional susținută din fonduri publice (Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român ș.a.);

• numeroase subvenții și alte tipuri de finanțări de la autoritățile locale și centrale pentru organizarea de evenimente proprii ale USR, pentru finanțarea revistelor USR etc.

 
Revenind la proiectul de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică, dacă Ministerul Culturii nu este de acord cu eliminarea timbrului literar, propunem reducerea cuantumului acestuia la 0,2% din valoarea unei cărți, având în vedere că proiectul extinde aplicabilitatea timbrului la absolut toate cărțile, indiferent dacă sunt tipărite sau audio și indiferent dacă au fost editate sau nu în România. De asemenea, AER reia modificările propuse Ministerului Culturii încă de acum trei ani, privind actuala formă a Legii nr. 35/1994:

•    A. la articolul 1, alineat (2) se prevede că timbrul literar se aplică pentru „cărțile beletristice”; propunem explicitarea termenului și reformularea textului de lege în „Timbrul literar se aplică pentru fiecare exemplar din cărțile beletristice ale autorilor români, mai puțin cărțile pentru copii, vândute prin unitățile de orice fel, editate sau nu în România”;
•    B. la articolul 2, alineat (1) impune viramentul lunar către organizațiile de creatori al sumelor încasate, dar el poate fi aplicat doar de către distribuitori, care încasează banii la momentul vânzării către public, dar nu fac raportări lunare către editori și nici plăți lunare către aceștia: propunem ca alineatul să facă referire la plăți „anuale”;
•    C. imposibilitatea plății lunare pune editorii în incidența articolului 5, alineat (3), care prevede o exagerată penalizare de 0,2% pe ziua de întârziere, ceea ce transformă debitul datorat organizațiilor de creatori în doar o fracție din accesoriile ce se constituie în debit către bugetul de stat și generează blocaje și tensiuni instituționale inutile între edituri și organismele financiare; propunem ca alineatul să facă referire la penalități de 0,01% pe ziua de întârziere.

De asemenea, AER se pronunță ferm împotriva oricărei încălcări a deciziilor judecătorești definitive: modificările propuse de Ministerul Culturii vor face Uniunea Scriitorilor unic beneficiar al timbrului literar, în condițiile în care există patru decizii consecutive ale instanțelor din România care statuează rolul de beneficiar al acestor sume pentru Asociația Română a Creatorilor Culturali și Artiștilor (ARCCA), entitate care a dovedit că poate să facă proiecte de mult mai mare impact pentru cultura scrisă, având la dispoziție sume mult mai mici decât Uniunea Scriitorilor.

Sperăm că Ministerul Culturii va reevalua oportunitatea modificărilor propuse și va lua cea mai bună decizie în folosul cititorilor români și al culturii scrise din România”, argumentează AER.

Scandalul generat de Ministerul Culturii prin această propunere de ordonanță de urgență a izbucnit într-o zi simbolică pentru lumea cărții. Astăzi, 23 aprilie, este Ziua Internațională a Cărții și a drepturilor de autor, sărbătoare fondată de UNESCO în 1995, pentru promovarea lecturii, publicării și a drepturilor scriitorilor. Ziua de 23 aprilie marchează trecerea în eternitate a doi titani ai literaturii universale, William Shakespeare și Miguel de Cervantes.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului din România, astfel că, de peste 20 de ani, în țara noastră în ziua de 23 aprilie se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor. Astăzi, o zi în care Ministerul Culturii a declanșat un război între scriitori și editorii lor, arma este o ordonanță de urgență, iar victime ar putea fi cititorii, cartea, lectura și cultura.

Uniunea Scriitorilor din România nu a reacționat încă, oficial, la poziția exprimată de Asociația Editorilor.