Ambalajele reprezintă aproximativ 40% din consumul de plastic din Europa, potrivit unui oficial european citat de Reuters. În fiecare an, europenii generează aproximativ 180 de kilograme de deșeuri de ambalaje pe persoană. Dintre acestea, 35,3 kilograme provin din plastic obținut din combustibili fosili, iar doar 42% au fost reciclate în 2023, potrivit datelor Eurostat citate de Reuters.

Primele reguli vizează substanțele PFAS

Primele măsuri se aplică începând de miercuri și stabilesc limite maxime pentru PFAS în ambalajele care intră în contact cu alimentele.

PFAS au fost utilizate pentru proprietățile lor de respingere a apei și grăsimilor, inclusiv la unele recipiente pentru mâncare la pachet, hârtie pentru produse de panificație și cutii de pizza. Potrivit Reuters, aceste substanțe nu se degradează în mod natural, adică nu se descompun în mediu, și pot ajunge în apă, aer, sol și alimente.

Cercetările au asociat acumularea acestor substanțe în organism cu mai multe probleme de sănătate, printre care anumite forme de cancer, boli renale, tulburări ale sistemului imunitar, complicații în timpul sarcinii și probleme de dezvoltare la sugari.

Noile reguli prevăd și ca producătorii să ofere informații care să permită autorităților să urmărească ambalajele până la sursa lor, în cazul în care apar probleme.

Ce se schimbă până în 2030

O parte dintre cele mai importante măsuri vor intra în aplicare treptat. Din 2028 este prevăzut un nou sistem european de etichetare pentru sortarea deșeurilor, menit să facă reciclarea mai eficientă.

Până în 2030, Uniunea Europeană urmărește reducerea deșeurilor de ambalaje cu 5% față de nivelul din 2018, iar până în 2040 ținta este de 15%.

Regulile prevăd și ca ambalajele să poată fi reciclate într-un mod „viabil din punct de vedere economic”. Sunt stabilite, de asemenea, obiective pentru reutilizarea ambalajelor, interdicții pentru anumite tipuri de produse de unică folosință și limite privind spațiul gol din ambalaje.
Printre măsuri se numără și introducerea obligatorie a sistemelor de garanție-returnare pentru doze și sticle din plastic.

Uniunea Europeană urmărește totodată să limiteze exporturile de deșeuri. O nouă legislație privind exportul de deșeuri din plastic a intrat în vigoare în luna mai, cu scopul de a se asigura că acestea sunt gestionate în condiții sustenabile. Potrivit Reuters, o parte importantă a deșeurilor de plastic din UE a fost exportată timp de decenii către țări din afara continentului, unde acestea au fost adesea abandonate.

Comisia Europeană va lansa, de asemenea, în cursul acestui an, o consultare privind introducerea unor etichete armonizate, care să îi ajute pe consumatori să sorteze corect deșeurile de ambalaje.

Potrivit unui oficial european citat de Reuters, produsele care nu respectă imediat noile reguli nu ar trebui retrase automat de pe piață. În schimb, statele membre ar urma să emită avertismente și să le ofere companiilor timp pentru a remedia problemele înainte de aplicarea unor sancțiuni.

Acestea din urmă pot fi solicitate și de alte persoane, fie prin intermediul utilizatorilor care au cont în e-Terra, precum notarii publici și persoanele autorizate să realizeze documentații cadastrale, fie direct de la ghișeele oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară sau de la birourile de cadastru din zona în care se află imobilul.

Potrivit Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în perioada în care sistemul nu a funcționat s-au acumulat aproximativ 94.000 de cereri aflate în curs de soluționare la momentul incidentului.

Pentru acestea, termenele legale au fost prelungite printr-o decizie internă a ANCPI, iar instituția anunță că dosarele vor fi soluționate cu prioritate.

De asemenea, toate cele 42 de oficii au finalizat înregistrarea cererilor primite prin corespondență în perioada în care e-Terra nu a fost disponibil.

Reluarea activității a început cu o zi mai devreme, în 11 august, iar sistemul a funcționat fără sincope în prima zi.

În total, au fost înregistrate 24.695 de cereri. Dintre acestea, 12.887 au fost depuse de referenții OCPI, iar 11.808 de notarii publici.

În aceeași zi, în sistem s-au conectat și au efectuat operațiuni 1.052 de utilizatori interni, respectiv angajați ai ANCPI și OCPI, precum și 814 notari publici.

În primele zile de la reluarea activității, utilizatorii nu vor putea achita serviciile furnizate de OCPI direct cu cardul în e-Terra. Plata se poate face momentan prin ordin de plată sau la casieria oficiului care prestează serviciul.

ANCPI precizează că repornirea activității vizează, deocamdată, exclusiv sistemul integrat e-Terra.

Celelalte platforme online administrate de ANCPI, printre care Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni, MyEterra, Registrul proprietarilor, Titluri de proprietate și Geoportal, vor fi repuse în funcțiune în perioada următoare. Partenerii și publicul vor fi informați în prealabil cu privire la reluarea acestora.

Pentru a sprijini atât profesioniștii, cât și cetățenii afectați de perioada de nefuncționare, ANCPI a decis prelungirea programului de depunere a cererilor.

Astfel, atât la ghișee, cât și prin e-Terra, cererile pot fi depuse în intervalul 8:30–16:00.

Instituția a pus la dispoziție și linii telefonice dedicate de Call Center pentru informații și sprijin privind accesarea și utilizarea aplicației, precum și pentru eventualele probleme întâmpinate în această perioadă.

Informațiile pot fi obținute la numerele: 0749 012 525; 0749 016 331 și 0735 950 582.

Autoritățile anunță că vor continua procesarea cu prioritate a cererilor rămase în așteptare, astfel încât întârzierile acumulate în perioada indisponibilității sistemului să fie recuperate cât mai rapid.

Muzeul Național al Banatului propune o incursiune în trecut, pornind de la un altar dedicat zeului solar Ierhabol, descoperit în 1967 în castrul roman de la Tibiscum.

În urmă cu aproape două milenii, Aurelius Laecanius Paulinus, veteran roman și fost responsabil al armamentului Cohortei I Vindelicorum, privea același Soare pe care timișorenii îl vor vedea în această seară.

După încheierea serviciului militar, Paulinus a devenit decurion al coloniei Sarmizegetusa. La Tibiscum, acesta a ridicat un altar dedicat lui Ierhabol, zeul solar originar din îndepărtata Palmyra.

Inscripția de pe monument consemnează jurământul fostului militar și dedicarea altarului zeului Soare.

Altarul, realizat din marmură de Bucova, are o înălțime de 1,40 metri și este decorat cu un chenar sobru, care încadrează inscripția.

Monumentul păstrează și urmele unei intervenții care spune o altă poveste din istoria Imperiului Roman. Câteva litere au fost șterse intenționat, după damnatio memoriae aplicată lui Geta, fratele împăratului Caracalla. Cei doi au domnit împreună în anul 211, însă, după uciderea lui Geta la ordinul lui Caracalla, numele acestuia a fost eliminat de pe numeroase monumente.

Urmele lăsate de dalta care a șters numele lui Geta îi ajută astăzi pe istorici să dateze altarul.

Altarul dedicat lui Ierhabol se află în patrimoniul Muzeului Național al Banatului, unde este înregistrat cu numărul de inventar IV 7500.

Povestea cerului nu începe însă cu romanii. Cu aproximativ 3.000 de ani în urmă, oamenii care trăiau pe teritoriul actual al Timișoarei reprezentau Soarele și Luna în obiecte de lut.

La Pădurea Verde a fost descoperit un vas cu simbol solar, în timp ce la Fratelia a fost identificat un vas decorat cu un simbol selenar. Cele două obiecte datează de la sfârșitul epocii bronzului și sunt asociate lumii câmpurilor de urne funerare.

Semnificația exactă a simbolurilor rămâne, în parte, necunoscută, însă obiectele reprezintă mărturii ale felului în care oamenii de acum mii de ani priveau cerul și încercau să-i dea un sens.

În această seară, Soarele și Luna se vor întâlni din nou, de această dată pe cerul Timișoarei.

Între vasele de lut realizate în urmă cu aproximativ 3.000 de ani, altarul roman dedicat zeului Soare și eclipsa care poate fi observată în prezent se întinde o istorie de milenii. S-a schimbat modul în care înțelegem și măsurăm fenomenele cerești, însă fascinația oamenilor pentru Soare și Lună a rămas aceeași.

Imaginile prezentate de Muzeul Național al Banatului înfățișează vasul solar descoperit la Pădurea Verde și vasul cu simbol selenar de la Fratelia, ambele datând de la sfârșitul epocii bronzului și aflate în colecția muzeului. Reconstituirile digitale au fost realizate după fotografii de Florin Medeleț.

„În aceasta dimineațǎ, la ora 03.25, pe Magistrala 100, în apropierea stației Tapia, cap Y s-a constat lipsa tensiunii în firul LC. În urma verificărilor efectuate în teren de către echipele de specialitate, s-a constatat că firul LC din dreptul stâlpului 57 este rupt. In această zonă a stației Tapia, există o trecere la nivel, cel mai probabil firul LC fiind agățat de către un utilaj agricol”, precizează reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Până la urmă, în jurul orei 9, circulația feroviară a fost reluată provizoriu pe Magistrala 100, prin utilizarea tracțiunii diesel, pentru a permite cel puțin tranzitarea trenurilor afectate de deranjamentul produs la firul de contact.

foto: CFR Infrastructură Timișoara

După ce trenurile întârziate au trecut de zona afectată, echipele de specialitate au reluat lucrările pentru remedierea situației.

Discuțiile au vizat aplicarea modificărilor legislative, clarificarea atribuțiilor fiecărei instituții și stabilirea unor măsuri comune de prevenire și cooperare pentru noul sezon competițional.

Legea s-a schimbat, iar obligațiile organizatorilor sunt mai clare

Modificările au fost aduse prin Legea nr. 154/2026, publicată în Monitorul Oficial la 20 iulie și intrată în vigoare în 23 iulie. Actul normativ schimbă inclusiv denumirea legii: din „Legea privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive”, aceasta devine „Legea privind buna organizare și desfășurare a competițiilor și a jocurilor sportive”.

Printre cele mai importante prevederi se numără obligații suplimentare pentru organizatorii competițiilor, în special în ceea ce privește siguranța spectatorilor, controlul accesului și elaborarea planului de acțiune.

O regulă importantă vizează porțile de evacuare. Pe durata prezenței spectatorilor în stadion, porțile de ieșire și cele care fac legătura între zonele destinate publicului și teren trebuie să rămână descuiate și să fie supravegheate permanent de personal desemnat. Măsura are ca scop facilitarea evacuării rapide în cazul unei situații de urgență.

Acces pentru persoanele cu nevoi speciale și zone „safe standing”

Noua legislație introduce și cerințe referitoare la accesibilitatea arenelor sportive. Organizatorii trebuie să asigure accesul persoanelor cu nevoi speciale și să amenajeze locuri destinate acestora.

Pentru stadioanele care găzduiesc competiții naționale și internaționale este prevăzută și posibilitatea amenajării unor zone de tip „safe standing”, în condițiile stabilite de legislație și cu respectarea cerințelor de siguranță.

O altă noutate este reglementarea consumului de băuturi slab alcoolizate, cu o concentrație de cel mult 5,5% alcool, în condițiile prevăzute de lege.

Totodată, actul normativ creează cadrul legal pentru organizarea spectacolelor pirotehnice pe stadioane, însă acestea vor putea fi realizate exclusiv de societăți specializate și autorizate și numai cu respectarea unor condiții stricte de siguranță.

Reguli mai stricte pentru suporteri și personalul de ordine

Noile prevederi stabilesc și reguli mai clare privind separarea grupurilor de suporteri, controlul accesului în arene, precum și evacuarea persoanelor care încalcă legislația sau regulamentele organizatorului.

De asemenea, personalul care asigură ordinea și siguranța în arenele sportive trebuie să beneficieze de instruire anuală.

Prefectul județului Timiș, Paul Finta, a precizat, miercuri, că aplicarea noilor reguli presupune colaborarea tuturor instituțiilor și structurilor implicate în organizarea competițiilor sportive.

„Siguranța la competițiile sportive este o responsabilitate comună. Noile prevederi legislative aduc reguli și obligații care trebuie cunoscute și aplicate de toți cei implicați: organizatori, cluburi, structuri de ordine și siguranță, personal de pază și celelalte instituții competente”, a declarat prefectul Paul Finta.

Acesta a făcut și un apel către spectatori să respecte regulile stabilite pentru siguranța tuturor și să manifeste înțelegere în timpul competițiilor.

Cum au evoluat salariile în raport cu prețurile

INS analizează salariile și în raport cu evoluția prețurilor de consum, printr-un indicator numit câștig salarial real. Acesta arată cum a evoluat salariul după ce este luată în calcul și modificarea prețurilor.

În iunie 2026, salariul mediu net a fost cu 3,5% mai mare decât în aceeași lună a anului trecut. Totuși, indicele câștigului salarial real a fost de 93,7% față de iunie 2025, ceea ce înseamnă că nivelul câștigului salarial real a fost cu 6,3% mai mic decât în urmă cu un an.

Față de luna mai 2026, situația a fost diferită, când indicele câștigului salarial real a ajuns la 100,8%, ceea ce înseamnă o creștere de 0,8% într-o singură lună.

Astfel, deși românii au câștigat, în medie, mai mulți bani decât anul trecut, creșterea salariilor trebuie privită și în raport cu creșterea prețurilor de consum.

Cele mai mari salarii, în IT și activități de editare

Diferențele dintre domeniile de activitate rămân mari. În iunie, cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost înregistrate în activități de programare și consultanță în tehnologia informației, unde media a ajuns la 13.474 de lei.

Pe locul următor s-au aflat activitățile de editare, cu un salariu mediu net de 11.999 de lei.
La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost înregistrate în alte activități de servicii cu 2.897 de lei, și în pescuit și acvacultură cu 2.912 lei.

Unde au crescut cel mai mult salariile în iunie

INS arată că în iunie, în majoritatea activităților economice, creșterile salariale au fost influențate de acordarea unor prime trimestriale sau anuale, bonusuri pentru performanță, drepturi în natură și alte sume acordate angajaților. În unele domenii, salariile au crescut și ca urmare a unor producții sau încasări mai mari.

Cele mai importante creșteri, cuprinse între 9% și 14%, au fost înregistrate în telecomunicații, fabricarea altor mijloace de transport, industria farmaceutică, activități de editare și fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice.

Au existat însă și domenii în care salariile medii au scăzut. Cele mai mari reduceri, între 11,5% și 13%, au fost înregistrate în extracția minereurilor metalifere, precum și în extracția petrolului brut și a gazelor naturale.

Ce s-a întâmplat în sectorul bugetar

În sectorul bugetar, salariul mediu net a scăzut în iunie față de mai în învățământ, cu 1,9%, și în sănătate și asistență socială, cu 0,3%.

În administrația publică, salariul mediu net a crescut ușor, cu 0,8%.

INS precizează că salariile medii pot avea variații de la o lună la alta, inclusiv din cauza perioadelor în care sunt acordate prime și bonusuri. Aceste fluctuații se estompează atunci când evoluția este analizată pe o perioadă mai lungă.

Este prima mare reușită internațională pentru producția realizată la inițiativa Visit Timiș, cu sprijinul financiar al BCR–Erste și al Consiliului Județean Timiș, în contextul pregătirii anului 2028, când Banatul va deține titlul de European Region of Gastronomy.

Juriul internațional Food Film Menu 2026 a desemnat câte un câștigător pentru fiecare dintre cele 14 categorii ale competiției. „The Last Ingredient” a fost declarat câștigător la categoria Young Chef Ambassadors, dedicată poveștilor despre noua generație și rolul acesteia în păstrarea și reinventarea patrimoniului gastronomic.

Juriul a remarcat în mod special imaginea, construcția poveștii, execuția și narațiunea filmului. Potrivit organizatorilor, juratul Luis Salazar, din El Salvador/Franța, a apreciat producția ca fiind foarte bine filmată, cu o poveste bine construită, executată și narată.

Filmul urmărește călătoria Alexiei Coroian, o tânără aflată în căutarea unui lucru pe care nicio școală de gastronomie nu îl poate transmite în totalitate: sufletul unei rețete.

Căutarea sa o poartă până la Charlottenburg, celebrul sat rotund din Banat, unde întâlnirea cu memoria unei lumi aproape dispărute și cu o veche rețetă îi schimbă perspectiva.

Astfel, mâncarea devine mai mult decât o combinație de ingrediente și tehnici culinare. Devine memorie, identitate, apartenență și o modalitate de a păstra vie povestea unui loc și de a o transmite generațiilor următoare.

În rolul principal apare Alexia Coroian, tânăra selectată să reprezinte Banatul la European Young Chef Award 2026.

Din distribuție fac parte Gheorghe Gheorghiu, în rolul „ultimului șvab”, chef Florin Kiss, Samia Uciu și Bogdan Lovin, IGCAT Young Chef Ambassador 2025.

Regia și producția sunt semnate de Radu Tora, imaginea îi aparține lui Doru Iacovescu, iar scenariul și textul narațiunii au fost realizate de Simona Neumann. Vocea narațiunii este a Andreei Oance de la West City Radio. Filmul a fost produs de Sfinx Film Studio.

După desemnarea celor 14 câștigători de categorie, organizatorii au deschis votul publicului pentru Food Film Menu 2026. Până în 30 august 2026, cele 14 producții câștigătoare pot fi urmărite pe platforma oficială Food Film Menu, iar publicul își poate alege filmul preferat.

Visit Timiș îi invită pe timișeni, pe bănățeni și pe toți cei care apreciază povestea și patrimoniul gastronomic al regiunii să urmărească „The Last Ingredient” și să îl susțină prin vot.

Câștigătorul Public Vote, alături de filmele clasate pe primele trei poziții în competiția generală Food Film Menu 2026, va fi anunțat în cadrul ceremoniei oficiale din 17 octombrie 2026, găzduită de Manabí, Ecuador – World Region of Gastronomy 2026.

Recunoașterea internațională a filmului nu se oprește la premiul obținut în competiție. Cele 14 producții câștigătoare vor alcătui Food Film Menu 2026, selecție care va fi prezentată în cadrul unor importante evenimente gastronomice internaționale.

Filmele vor fi proiectate la Terra Madre, la Torino, în 27 septembrie, în colaborare cu Slow Food, la World Gastronomy Summit din Manabí, Ecuador, în 17 octombrie, dar și la Cerealia Festival, la Roma, în 27 octombrie 2026.

Pentru Banat, succesul filmului „Ultimul ingredient” vine într-un moment important. Regiunea se pregătește pentru anul 2028, când va purta titlul de European Region of Gastronomy.

Trailer film: The Last Ingredient (RO SUB)

Mai precis, la Waldorf au apărut noi echipamente pentru activitățile extracurriculare – de exemplu pentru trupa de dans și podcastul școlii –, dar și dulapuri și jaluzele. Cel de-al patrulea proiect, care presupune amenajarea a două spații de relaxare pentru elevi și profesori este și el aproape de finalizare.

La Colegiul Național „Carmen Sylva”, proiectele votate de elevi și implementate de municipalitate au ajuns la un grad de implementare de aproape 80%. Pe de o parte, prin proiectul „Academia CSH”, vor fi cumpărate echipamente pentru dezvoltarea competențelor tehnice, de comunicare și creație, iar prin „EduKit” elevilor le va fi pus la dispoziție un laborator pedagogic multifuncțional. Avansează și „BiblioCod”, proiectul prin care biblioteca liceului va fi transformată într-una digitală.

Altfel, la Liceul Teoretic „Bartók Béla” și la Liceul Tehnologic Electrotimiș sunt în pregătire spații pentru activități muzicale, radio și podcast, proiecte realizate în proporție de peste 75%. La Liceul Teologic Romano-Catolic „Gerhardinum”, este în curs de amenajare noua sală multifuncțională, iar la Colegiul Tehnic „Henri Coandă” se pregătește un spațiu pentru activitățile din timpul pauzelor. Continuă și implementarea Inițiativelor de la Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu” și Colegiul Național Bănățean.

Vă amintim, în cadrul programului au fost selectate 29 de proiecte din 17 unități de învățământ, pentru care aprobarea în Consiliul Local Timișoara a venit în ianuarie. Primăria a alocat aproape 780.000 de lei din bugetul local. În total, fuseseră depuse 64 de proiecte, iar după un triaj inițial și, mai apoi, după votul elevilor, rezultatele finale au fost anunțate în noiembrie.

Una dintre situațiile constatate de inspectorii de muncă a fost suficient de gravă încât să ducă la sistarea activității unei fabrici de confecții, unde au fost identificate condiții de lucru neconforme.

„Deși au fost avertizați, angajatorii amendați nu au asigurat condițiile optime pentru ca salariații să-și poată desfășura activitatea în bune condiții”, a declarat, pentru Tion, Ileana Mogoșanu, inspector-șef al ITM Timiș.

Ce obligații au angajatorii când temperaturile depășesc 37 de grade

Potrivit ITM Timiș, atunci când temperaturile exterioare depășesc 37 de grade Celsius sau, în condiții de umiditate ridicată, angajatorii trebuie să respecte prevederile Ordonanței de Urgență nr. 99/2000. Actul normativ stabilește măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă.

Printre măsurile obligatorii se numără reducerea intensității și ritmului activităților fizice, asigurarea unei ventilări corespunzătoare a spațiilor de lucru și alternarea perioadelor de activitate cu pauze în spații umbrite și răcoroase.

De asemenea, fiecare salariat trebuie să primească, pe schimb, între 2 și 4 litri de apă minerală. Angajatorii trebuie să asigure și echipamentul individual de protecție, iar acolo unde situația o impune, și dușuri.

În cazul în care măsurile de protecție nu pot fi aplicate în condițiile prevăzute de lege, angajatorii trebuie să stabilească, împreună cu reprezentanții salariaților, soluții alternative.

Acestea pot include reducerea duratei zilei de lucru, eșalonarea programului de lucru sau chiar întreruperea colectivă a activității.

ITM Timiș atrage atenția că măsurile nu sunt opționale, iar angajatorii au responsabilitatea de a crea condiții de muncă sigure pentru angajați în perioadele cu temperaturi extreme.

Cele 94 de controale derulate de la începutul lunii iulie au avut, în cea mai mare parte, rol preventiv, însă verificările au scos la iveală și situații în care angajatorii nu au respectat obligațiile privind protecția salariaților.

În urma cercetărilor, două persoane au fost reținute pentru 24 de ore, iar pentru tulburarea ordinii și liniștii publice au fost aplicate 9 amenzi, în valoare totală de 9.000 de lei. Persoanele reținute sunt o mamă de 35 de ani și fiul ei de 17 ani.

Pe aceeași temă:

VIDEO. Bătaie cu zeci de persoane în Piața Victoriei din Timișoara. Polițiștii locali au intervenit