„Biserica nu este doar un spațiu al rugăciunii. Ea trebuie să fie și un sprijin pentru cei care trec prin momente grele, pentru familiile care nu reușesc să facă față singure problemelor și pentru oamenii care au nevoie de ajutor. Filantropia înseamnă să fii aproape de celălalt nu doar prin cuvinte, ci și prin fapte”, este mesajul transmis de preotul Ionel Popescu.

Unul dintre cele mai vechi proiecte este cantina parohială, care funcționează de 25 de ani și este susținută inclusiv prin implicarea voluntarilor din rândul credincioșilor.

Aici sunt pregătite mese calde și pachete cu alimente neperisabile pentru familiile numeroase, dar și pentru persoane vârstnice care nu mai au aparținători.

„O masă caldă poate părea un lucru simplu, dar pentru un om aflat într-o situație dificilă înseamnă foarte mult. Dincolo de hrană, încercăm să le transmitem celor pe care îi ajutăm că nu sunt singuri și că există oameni cărora le pasă de ei”, explică preotul Ionel Popescu.

Activitatea are astfel și o componentă importantă de solidaritate comunitară. Beneficiarii nu primesc doar alimente, ci și sentimentul că fac parte dintr-o comunitate care nu îi abandonează în momentele dificile.

Burse pentru elevii și studenții din familii vulnerabile

Un alt domeniu în care Parohia Iosefin și Fundația „Preot Ioan Olariu” se implică este prevenirea abandonului școlar.

Există situații în care copii și tineri cu rezultate foarte bune la învățătură sunt nevoiți să se gândească la renunțarea la studii din cauza problemelor financiare din familie. Pentru aceștia sunt acordate, de mai mulți ani, burse sociale.

Beneficiarii trebuie să provină din familii vulnerabile din punct de vedere financiar, să aibă rezultate bune la învățătură și o conduită corespunzătoare.

„Ne dorim ca lipsurile materiale ale unei familii să nu devină o piedică în calea educației unui copil. Sunt copii și tineri care au capacitate, muncesc și obțin rezultate bune, dar pentru care sprijinul financiar este esențial pentru a putea continua școala sau studiile”, spune preotul Ionel Popescu.

Pe lângă burse, parohia și fundația suportă și costurile meselor de prânz pentru 20 de elevi de la Liceul Ortodox „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul” din Timișoara.

25 de ani de filantropie în Iosefin

Ajutor pentru mamele copiilor internați la „Louis Țurcanu”

Un proiect aparte este dedicat mamelor care își însoțesc copiii internați la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara.

Pentru părinții ai căror copii sunt internați pentru perioade îndelungate, situația poate deveni extrem de dificilă atât din punct de vedere emoțional, cât și financiar. Unele dintre mame sunt cazate la Casa Ronald McDonald, aflată în incinta spitalului.

În acest context, fundația finanțează, în fiecare sâmbătă, masa de prânz pentru aproximativ 20-30 de mame.

„Sunt părinți care trec prin momente extrem de grele atunci când copiii lor sunt internați, uneori pentru perioade lungi. O masă oferită unei mame care stă zi și noapte alături de copilul ei poate fi un gest simplu, dar care îi transmite că nu este singură în această încercare”, arată preotul Ionel Popescu.

Copiii internați la Spitalul „Louis Țurcanu” sunt pomeniți, de asemenea, în fiecare duminică, la Sfânta Liturghie oficiată în biserica Parohiei Iosefin.

Proiectele desfășurate de Parohia Timișoara Iosefin și Fundația „Preot Ioan Olariu” sunt construite în jurul unor nevoi concrete ale comunității: hrană, educație, sprijin pentru familiile vulnerabile și ajutor pentru cei care trec prin perioade dificile.

„Filantropia autentică nu înseamnă doar un gest făcut din când în când. Înseamnă constanță, organizare, dăruire și dragoste față de omul aflat în nevoie. Resursele pe care le primim prin donațiile credincioșilor trebuie să se transforme în ajutor concret pentru cei care au nevoie de noi”, mai spune preotul Ionel Popescu.

Pe aceeași temă:

Mai mulți sărmani ajutați cu alimente de Parohia Timișoara Iosefin – Tion

FOTO. Zeci de nevoiași primesc o masă caldă de la Parohia Iosefin – Tion

Reprezentanții elevilor spun că s-a opus public introducerii uniformei obligatorii încă de la depunerea proiectului și consideră că o astfel de măsură nu rezolvă problemele legate de diferențele sociale dintre elevi sau de bullying.

„Într-un sistem de învățământ în care accesul la educație depinde încă de posibilitățile financiare ale familiei și de localitatea în care un copil se naște, uniforma obligatorie nu poate ține locul unor măsuri care să reducă aceste diferențe.

Bullying-ul nu stă prins într-un hanorac de firmă și nu pleacă din școală odată cu el, diferențele sociale nu dispar când elevii poartă aceeași cămașă iar apartenență și disciplina nu se pot coase pe rever”, transmite CNE.

Elevii pot participa voluntar

Acțiunea de pe 28 septembrie nu presupune o ținută obligatorie pentru cei care vor să participe. CNE precizează că elevii pot purta hainele negre pe care le au deja, inclusiv un singur articol vestimentar de această culoare.

„Prin această acțiune, ne apărăm și dreptul de a participa la deciziile care ne afectează. Este greu să vorbim despre o școală centrată pe elev cât timp opiniile acestuia pot fi înlăturate tocmai atunci când se stabilesc noi obligații pentru el.

Pe 28 septembrie alegem să purtăm aceeași culoare pentru a ne apăra dreptul de a alege pe viitor. Negrul va fi un semn de solidaritate asumat voluntar. Fiecare elev poate participa în propriul stil, cu hainele pe care le are deja, inclusiv prin purtarea unui singur articol vestimentar negru”, se mai arată în comunicatul CNE.

Reprezentanții elevilor leagă protestul și de dreptul elevilor de a fi consultați atunci când sunt luate decizii care îi privesc. CNE cere ca prioritățile din educație să includă sprijin pentru participarea la școală, condiții de studiu, siguranță și acces la consiliere.

Ce prevede proiectul de lege

Vă reamintim că, potrivit formei adoptate de Senat, elevii din învățământul preuniversitar ar urma să poarte uniformă la cursuri, în condițiile stabilite prin regulamentul fiecărei unități de învățământ. Modelele, standardele tehnice și componentele uniformei ar urma să fie stabilite de consiliul de administrație al școlii, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților.

Proiectul prevede și posibilitatea acordării unor gratuități sau subvenții pentru cumpărarea uniformelor, în funcție de veniturile familiilor. Costurile ar putea fi suportate din bugetele consiliilor locale și județene sau din fonduri externe nerambursabile.

Inițiativa a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social. În forma inițială erau prevăzute și amenzi pentru elevii care nu purtau uniformă și pentru școlile care nu respectau obligația, însă aceste prevederi au fost eliminate în Senat.

Proiectul trebuie să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților, care este for decizional, astfel că obligativitatea uniformei școlare nu este încă stabilită definitiv prin lege.

În ceea ce privește direcția în care merge țara, 88% dintre cei chestionați spun că aceasta este greșită, iar 8% consideră că România se îndreaptă într-o direcție bună.

Ca o comparație, în iulie 2025, 53% dintre respondenți spuneau că direcția era greșită, în timp ce 38% aveau o opinie contrară.

Criza economică, principala temere

Întrebați care este cea mai mare temere pentru perioada următoare, 31% dintre participanți au indicat o eventuală criză economică. Urmează viitorul copiilor, menționat de 20%, escaladarea războiului din Ucraina, cu 18%, problemele de sănătate, cu 11%, și ura din societate, cu 11%.

Sondajul a inclus și întrebări referitoare la premierul interimar Ilie Bolojan. 18% dintre respondenți îl consideră mai degrabă un lider bun pentru România în actualul context politic, în timp ce 76% au o opinie contrară.

În privința reformelor, 15% spun că Ilie Bolojan a realizat reforme în România, iar 62% nu sunt de acord cu această afirmație.

Intenția de vot

La întrebarea privind opțiunea de vot în cazul în care duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, răspunsurile au fost:

• AUR – 36%
• PSD – 23%
• PNL – 16%
• USR – 8%
• UDMR – 5%
• S.O.S. România – 3%
• SENS – 2%
• POT – 2%
• REPER – 1%
• PMP – 1%

Cercetarea Avangarde a fost realizată în perioada 12-22 septembrie, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.020 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

„Prin apelul lansat de Primărie, echipele selectate pot obține microgranturi cuprinse între 1.000 și 5.000 de dolari, sumele fiind acordate în lei, prin intermediul unor organizații eligibile. Tinerii vor beneficia și de sprijin pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor, în colaborare cu administrația locală.

Tinerii sunt invitați să propună proiecte care răspund priorităților climatice ale Timișoarei: încurajarea mersului pe jos, a deplasărilor cu bicicleta și a accesului sigur la transportul public; reducerea deșeurilor și reutilizarea resurselor; protejarea biodiversității și dezvoltarea spațiilor verzi și a coridoarelor verzi-albastre; reducerea poluării aerului și a zgomotului în apropierea școlilor, parcurilor și zonelor rezidențiale.

Proiectele pot include, de exemplu, inițiative de educație climatică, acțiuni de protejare a mediului, soluții de economie circulară, activități de cercetare și colectare de date sau intervenții care contribuie la creșterea rezilienței comunității”, explică reprezentanții primăriei.

Proiectele se depun online, în limba română și în limba engleză. Înscrierile sunt deschise până la 31 octombrie. Regulamentul, documentele necesare și formularul de înscriere sunt disponibile AICI.

Echipele trebuie să fie formate din minimum doi tineri cu vârste între 15 și 24 de ani și să colaboreze cu o organizație eligibilă, care va primi și administra finanțarea. Primăria va organiza și o sesiune de co-creare, în cadrul căreia tinerii vor putea discuta prioritățile climatice ale orașului și își vor putea dezvolta ideile împreună cu reprezentanți ai administrației.

Proiectele eligibile vor fi evaluate de o comisie de selecție, pe baza relevanței pentru prioritățile orașului, implicării tinerilor, caracterului inovator, fezabilității, bugetului și impactului propus. Programul prevede finanțarea a cel puțin opt proiecte, care trebuie finalizate până la 15 aprilie 2027.

Sesizările vin atât de la timișoreni, care reclamă astfel de situații, cât și din constatările făcute direct de polițiștii locali în timpul patrulărilor.

Potrivit datelor Poliției Locale Timișoara, în acest an au fost înregistrate aproape 3.000 de sesizări și constatări din oficiu, care au vizat situația a 3.604 autovehicule ce păreau a fi abandonate.

Dintre acestea, aproximativ 1.900 de mașini au fost ridicate de pe domeniul public. În 197 de cazuri, autovehiculele au fost ridicate de Timpark, în baza dispozițiilor întocmite de polițiștii locali. Alte 1.641 de mașini au fost ridicate chiar de proprietari, în urma somațiilor primite.

În același timp, verificările au arătat că 1.317 dintre autovehiculele sesizate nu intră sub incidența Legii 421/2002 privind regimul juridic al unor vehicule fără stăpân sau abandonate, astfel că acestea nu pot fi încadrate în această categorie. Restul autovehiculelor se află în diferite etape de verificare.

Proprietarii care nu se conformează somațiilor riscă și amenzi. Polițiștii locali au aplicat în acest an 76 de sancțiuni contravenționale, în valoare de câte 1.000 de lei, proprietarilor care au refuzat să își ridice mașinile din depozit.

Potrivit Legii 421/2002, un autovehicul poate fi considerat abandonat dacă se află pe domeniul public în același loc de cel puțin șase luni și sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de legislație.

Timișorenii care observă autovehicule despre care consideră că sunt abandonate pot face sesizări la Poliția Locală Timișoara, la numerele de telefon 0256.968 și 0256.246.112 sau la adresa de e-mail contact@politialoctm.ro.

Mașini abandonate

Printre afecțiunile investigate se numără hernia de disc, stenoza lombară, traumatismele coloanei, traumatismele cranio-cerebrale, tumorile cerebrale și anumite patologii asociate epilepsiei.

Dr. Pundir Anurag, medic neurochirurg în cadrul Ambulatorului, recomandă consultul de specialitate atunci când simptomele sunt persistente sau neobișnuite. În funcție de rezultatul consultației, medicul poate indica investigații suplimentare și poate stabili dacă pacientul are nevoie de intervenție chirurgicală sau dacă este suficient un tratament conservator.

„De exemplu, dacă un pacient are dureri de cap intense, însoțite de vărsături, trebuie să meargă la medicul de familie, care îl poate îndruma către un neurolog sau un neurochirurg. După consultație, stabilim dacă este nevoie de un RMN, un CT sau de alte investigații. Apoi, în funcție de patologie, urmărim dacă pacientul are nevoie de o intervenție chirurgicală sau dacă este suficient un tratament conservator”, explică dr. Pundir Anurag.

Când trebuie pacientul să ajungă direct la Urgențe

Nu toate simptomele necesită o programare la Ambulator. În cazul unor traumatisme sau al unor manifestări neurologice grave, prezentarea la serviciul de Urgență trebuie făcută imediat, fără a aștepta o consultație programată.

„Pentru urgențe, dacă pacientul își pierde cunoștința sau are un traumatism cranio-cerebral, trebuie să ajungă direct la spital, la Urgență. În cazul problemelor de coloană, durerea de spate nu reprezintă, în sine, o urgență medicală. Dar dacă apar incontinență urinară sau tulburări importante ale mersului, acestea sunt semne de alarmă și pacientul trebuie să meargă imediat la Urgență. În astfel de situații poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală imediată”, mai spune dr, Anurag.

Medicul precizează că la consultațiile din Ambulator se pot prezenta și pacienți care doresc o a doua opinie medicală, inclusiv persoane operate în alte clinici sau în străinătate. Aceste consultații sunt disponibile atât fizic, cât și online.

„Consult toate patologiile cerebrale și toate patologiile coloanei vertebrale. La Neurochirurgie pot să vină și pacienți care au fost operați în alte țări sau în alte clinici și care doresc o a doua opinie. Oferim o a doua opinie atât online, cât și fizic”, transmite medicul.

Recuperarea după intervențiile chirurgicale

În situațiile în care este recomandată o operație, pacienții pot fi programați pentru intervenție în cadrul Spitalului Municipal Timișoara. Durata recuperării depinde de tipul afecțiunii, gravitatea acesteia, vârsta pacientului și eventualele boli asociate.

Potrivit medicului, după o intervenție la nivelul coloanei vertebrale, revenirea la muncă și la efort fizic intens poate necesita câteva luni. În unele cazuri, recuperarea poate dura între trei și șase luni, însă perioada diferă de la o persoană la alta.

„În cazul unei intervenții chirurgicale, pacientul trebuie să se aștepte și la o perioadă de recuperare. De exemplu, după o operație la nivelul coloanei, poate fi nevoie de câteva luni până când acesta poate reveni la muncă și la efort fizic intens. În general, recuperarea poate dura între trei și șase luni, dar depinde de la pacient la pacient. Noi operăm pentru a obține o îmbunătățire a stării pacientului, iar respectarea recomandărilor medicale este foarte importantă pentru recuperare”, mai explică dr. Pundir Anurag.

Monitorizarea medicală continuă și după externare, când, în funcție de intervenție și de evoluția pacientului, sunt stabilite controale periodice și recomandări pentru perioada de recuperare.

Consultațiile de Neurochirurgie au loc în Ambulatorul spitalului, situat pe Intrarea Doinei nr. 2. Serviciile sunt gratuite pentru pacienții care prezintă un bilet de trimitere valabil de la medicul de familie sau de la un medic specialist.

Programările se pot face online, telefonic, prin call-center la 021 570 9904, sau direct la Ambulator la numărul 0256 495 150, de luni până vineri, între orele 7:00 și 15:00.

La consultație, pacienții trebuie să aibă asupra lor actul de identitate, biletul de trimitere aflat în perioada de valabilitate și cardul de sănătate.

„La toate cele 10 poduri și pasaje de pe traseul Variantei de Ocolire Timișoara Vest, lucrările sunt în diferite stadii de realizare, pentru fundații și elevații, inclusiv piloți de îndesare, ca măsură de consolidare a terenului de fundare în spatele culeelor.

Antreprenorul a început fabricarea grinzilor care sunt depozitate în Organizarea de șantier. În total, vor fi peste 600 de grinzi care vor fi montate la pasaje și poduri.

Continuă susținut și lucrările de terasament, la nodurile rutiere și la viitoarele spații de servicii, precum și lucrările de relocare a canalelor ANIF și a rețelelor de telecomunicații”, precizează reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara.

În total, pe șantier sunt distribuiți peste 300 de muncitori și peste 160 de utilaje: autobasculante, autobetoniere, camioane, buldozere, compactoare diverse, autogredere, încărcătoare, reciclatoare de sol, macarale, cisterne de apă și de combustibil, utilaje de foraj, etc.

Centura Timișoara Vest – 25 septembrie 2026

foto: DRDP Timișoara

Vă amintim, contractul pentru ultima bucată lipsă a centurii a fost atribuit turcilor de la NUROL İnşaat. După ce contestațiile au fost respinse la finalul lunii ianuarie 2025 a putut li semnată și înțelegerea de 1,41 miliarde de lei, fără TVA (1,68 miliarde de lei sau aproximativ 340 de milioane de euro, cu TVA), cu finanțare prin Programul de Transport (2021-2027). Termenul prevăzut era de 30 de luni – șase pentru proiectare și 24 pentru execuție.

Din cauza unor întârzieri la București, lucrările propriu-zise au început la mijlocul lunii mai, deși proiectarea era gata încă din vara anului trecut. În iulie, acestea ajungeau la 8%, iar în august erau la 13%. În urmă cu două săptămâni și ceva, se ajungea și la 20%.

Organizatorii au dat startul și procedurii de selecție pentru comercianții și furnizorii de activități care doresc să participe la târg. Dosarele de înscriere pot fi depuse în perioada 28 septembrie – 11 octombrie 2026, fie online, fie în format fizic.

Pentru înscrierea online, dosarele trebuie transmise într-un singur e-mail, la adresa boe@ccmt.ro. Dosarele trimise la alte adrese de e-mail nu vor fi luate în considerare.

Cei care optează pentru depunerea fizică pot transmite documentele la sediul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, de pe strada Miron Costin nr. 2, Compartiment Organizare Evenimente. Dosarele pot fi depuse de luni până vineri, între orele 10:00 și 12:00.

Pot participa producători și comercianți de produse nealimentare cu specific de Crăciun, dar și operatori care comercializează produse alimentare și preparate tradiționale.

Lista produselor eligibile este una variată și include cozonac, kurtos, plăcinte, langoși, prăjituri, dulcețuri de casă, siropuri, produse apicole, vin, cafea, sucuri, preparate fast-food, brânzeturi și produse tradiționale din carne, ciocolată, bomboane, zacuscă și conserve de casă. Sunt acceptați, de asemenea, producătorii de mâncare gătită cu specific tradițional.

Târgul va include și activități recreative și de divertisment. Furnizorii de servicii precum patinoare, roți panoramice, carusele, trenulețe sau photobooth-uri se pot înscrie în cadrul procedurii de selecție.

Calendarul selecției

Procesul de selecție se va desfășura după un calendar stabilit de organizatori:

• 28 septembrie – 11 octombrie 2026: depunerea cererilor de înscriere;

• 12 – 15 octombrie 2026: analiza și selecția dosarelor;

• 16 octombrie 2026: afișarea rezultatelor;

• 19 octombrie 2026: depunerea contestațiilor;

• 20 octombrie 2026: soluționarea contestațiilor;

• 21 octombrie 2026: afișarea rezultatelor finale;

• 23 – 30 octombrie 2026: încheierea contractelor cu agenții economici selectați.

Formularul-tip de înscriere și regulamentul Târgului de Crăciun, care cuprinde informațiile privind documentele necesare, taxele de participare și criteriile de selecție, vor putea fi consultate și descărcate de pe site-ul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, începând cu 28 septembrie 2026.

Informații suplimentare pot fi obținute la numărul de telefon 0711-056054, de luni până vineri, între orele 8:00 și 16:30.

Generatik centralizează într-o singură platformă întregul proces de comandă și implementare a campaniilor, oferind transparență asupra tuturor spațiilor publicitare disponibile și integrând lanțul de producție, montaj și demontaj. Astfel, brandurile şi agențiile beneficiază de economie de timp și de o administrare mai eficientă a campaniilor publicitare.

Contextul în care vine acest parteneriat este relevant. The Mall Effect Index, studiul longitudinal realizat anual de Generatik împreună cu Reveal Marketing Research, a înregistrat în 2026 un scor de 70 de puncte din 100, al treilea an consecutiv de creştere. Datele confirmă că mallul este unul dintre cele mai eficiente canale de comunicare din România: 64% dintre vizitatori declară că au cumpărat ceva după ce au văzut o reclamă în mall, iar cheltuiala medie per vizită a ajuns la 383 de lei, cu 17% mai mult decât acum doi ani, peste rata inflației.

„Datele Mall Effect Index ne arată că mall-ul este unul dintre cele mai eficiente canale de comunicare din România. Dar eficiența depinde și de cât de ușor poți ajunge la el. IULIUS a ales să schimbe asta”, a declarat Răzvan Marincoi, Product Manager Generatik și creatorul The Mall Effect Index.

Platforma Generatik vine în completarea serviciilor de media sales dezvoltate de IULIUS, oferind o modalitate suplimentară de acces la reţeaua proprie de advertising. În același timp, echipa dedicată de Media Sales continuă să ofere consultanță și soluții personalizate pentru parteneri.

IULIUS dispune de una dintre cele mai puternice rețele de publicitate digitală de pe piaţa locală, reunind peste 380 de ecrane și mai mult de 1.400 mp de suprafață de afișare. La Iulius Mall Cluj se regăsește și unul dintre cele mai mari ecrane LED din Europa, cu o suprafață de 203 mp, care beneficiază de o amplasare strategică la intrarea în mall.

„Pentru noi, parteneriatul cu Generatik înseamnă că ne asumăm responsabilitatea de a fi primii care fac lucrurile altfel într-o piață care abia acum primește instrumentele de care are nevoie. Totodată, acest demers valorifică forța rețelei digitale IULIUS, prezentă atât în centrele noastre de retail, cât și în cele 15 clădiri office, unde înregistrăm anual peste 74 de milioane de vizite. Astfel, le oferim partenerilor acces la audiențe relevante și la instrumente moderne, care sporesc eficiența și flexibilitatea campaniilor”, a declarat Bogdan Bălteanu, Head of Media Sales la IULIUS.

Generatik este dezvoltată de echipa Brand Management, companie cu peste 20 de ani de experiență în gestionarea campaniilor publicitare indoor. Platforma este primul pas al unui marketplace național de publicitate indoor, planificat pentru primăvara lui 2027, care va permite oricărui brand din România să comande spații publicitare din orice mall, în 20 de minute, dintr-un singur loc și cu prețuri vizibile.

***

Despre Generatik

Generatik este prima platformă românească dedicată digitalizării publicității indoor în malluri și spații comerciale. Dezvoltată de Brand Management, companie cu peste 20 de ani de experiență în media de mall, platforma centralizează într-un singur ecosistem planificarea, rezervarea, producția și măsurarea campaniilor publicitare indoor, oferind brandurilor și agențiilor acces în timp real la spațiile publicitare din cele mai importante centre comerciale din țară. Generatik este inițiatorul The Mall Effect Index, primul studiu longitudinal dedicat măsurării comportamentului de consum și eficienței publicității indoor din România, realizat împreună cu Reveal Marketing Research, cu scopul de a aduce mai multă transparență și consistență în înțelegerea acestui canal de comunicare.

Despre IULIUS

Compania IULIUS este dezvoltator și operator real estate specializat în proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu o experiență de peste 25 de ani în real estate și cu o prezență în patru mari orașe din țară – Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava. Portofoliul său cuprinde peste 335.000 mp de retail, în două proiecte mixed-use de regenerare urbană (Palas Iași și Iulius Town Timișoara), rețeaua națională de shopping mall-uri regionale (Iulius Mall – Iași, Cluj-Napoca și Suceava) și proiectele Family Market din Iași (Miroslava și Bucium). Proiectele sunt lidere de piață la nivel regional și înregistrează anual peste 74 de milioane de vizite.

Compania IULIUS s-a impus drept unul dintre cei mai activi dezvoltatori și operatori de spații office clasa A, construind, sub brandul național United Business Center, poluri regionale de business și comunități creative multinaționale în trei centre universitare importante ale României – Iași, Timișoara și Cluj-Napoca. În total, 15 clădiri verzi, cu o suprafață totală de peste 260.000 mp, în care sunt prezente 145 de companii, unde lucrează peste 29.000 de angajați.

(3706)

Asociația SCOP a fost înființată în 1996, de către profesorul universitar și psihologul Ana Munteanu, împreună cu alți 27 de specialiști în domeniul protecției copilului și familiei. De aproape trei decenii, organizația lucrează pentru prevenirea abandonului școlar și pentru sprijinirea copiilor și familiilor acestora.

„Noi ne ocupăm, în primul rând, de prevenirea abandonului școlar, dar și de bunăstarea copilului și a familiei. Ne interesează nu doar copilul, ne interesează întreaga familie. Dacă familia este bine, și copilul poate să fie bine”, explică asistentul social Hannelore Plenert, vicepreședinte SCOP.

Copiii vin la centru imediat după școală

La centrul educațional ajung copii din clasa pregătitoare până în clasa a VIII-a. Unii au puțin peste cinci ani, în timp ce alții rămân în program până la 15-16 ani, în funcție de situația lor școlară și familială.

„Sunt și cazuri cu risc de sărăcie, sunt părinți care sunt neșcolarizați. Sunt familii monoparentale, cu copii care au în familie și copii cu cerințe educaționale speciale sau chiar ei înșiși au cerințe educaționale speciale. Cam această categorie de copii vine la noi”, spune Hannelore Plenert.

Programul centrului este gândit astfel încât să răspundă nevoilor copiilor pe parcursul întregii zile. Cei mici ajung în jurul orelor 10.30-11.00, imediat după ce termină școala, și rămân până în jurul orei 16. Elevii de gimnaziu vin, de regulă, după ora 14 și pot rămâne până la 17.30-18.00.

Pe lângă sprijin la teme, copiii primesc o masă caldă și participă la diverse activități.

„Avem club de creativitate, avem club de lectură, avem educație moral-spirituală. Avem și consiliere psihologică. Oferim o gamă mai largă de activități”, declară Hannelore Plenert.

Dacă familia este bine, și copilul poate să fie bine

Pentru reprezentanții SCOP, abandonul școlar nu poate fi privit separat de problemele cu care se confruntă familia. De aceea, intervenția nu se limitează la teme sau la rezultate școlare.

Copilul are nevoie de un loc în care să se simtă în siguranță, să fie ascultat și să primească sprijin atunci când apar dificultăți.

În acest context, centrul încearcă să construiască un mediu stabil, în care copiii să poată recupera ceea ce nu au reușit să dobândească la școală și să-și dezvolte treptat încrederea în propriile capacități.

Un rol important îl au și cadrele didactice. În centrele din școli sunt implicați profesori din unitățile respective, tocmai pentru ca elevii să lucreze cu oameni care îi cunosc deja.

„Am încercat să menținem cadrul didactic care îl cunoaște pe copil și să nu aducem pe cineva din exterior. Am cooptat persoane care lucrează cu copiii la clasă”, spune Hannelore Plenert.

Programul este susținut și prin finanțări private. Educatorii centrului din Timișoara sunt sprijiniți prin subvenții de la Primăria Timișoara prin Direcția de Asistență Socială a Municipiului, iar o parte din costurile salariale sunt acoperite prin finanțarea oferită de United Way.

Activitățile desfășurate la centru depășesc sprijinul acordat pentru realizarea temelor. Copiii au acces la cluburi de lectură și creativitate, consiliere psihologică, activități de educație moral-spirituală, dar și la instrumente digitale pentru învățarea limbii engleze.

O dată pe lună, reprezentanții Waterford se implică în activități de digitalizare, iar copiii beneficiază de programe personalizate, prin care poate fi urmărit progresul fiecăruia.

Centrul încearcă, de asemenea, să le ofere copiilor experiențe pe care nu le-ar avea în mod obișnuit.

Au existat ieșiri la cinema, activități în oraș, iar un grup de copii a ajuns chiar la București. Pentru unii dintre ei, deplasarea a însemnat și prima călătorie cu avionul.

Astfel de experiențe au un rol important în dezvoltarea copiilor, pentru că le oferă ocazia să descopere lucruri noi, să iasă din mediul lor obișnuit și să capete mai multă încredere.

SCOP

Anabela Geangu: „Îi învățăm efectiv cum să învețe”

Printre specialiștii care lucrează cu elevii se numără educatoarea Anabela Geangu, fost pedagog social și profesor de istorie și limba spaniolă. De-a lungul timpului, aceasta s-a specializat în metoda Feuerstein, un program de dezvoltare cognitivă care poate fi utilizat atât în lucrul cu copii cu deficiențe, cât și cu copii tipici.

Ideea este că elevul nu trebuie doar să acumuleze informații, ci trebuie să învețe cum să gândească și cum să folosească informațiile pe care le primește.

„Ne ajută să învățăm cum gândesc, nu doar ce știu. Prin instrumentele de îmbogățire cognitivă dezvoltăm atenția, capacitatea de învățare și dezvoltăm strategii astfel încât acestea să poată fi aplicate pe orice subiect de la școală”, explică Anabela Geangu.

În loc să îi ofere copilului direct răspunsul, educatorul îl ajută să descopere singur pașii prin care poate ajunge la el.

„Fiecare învață la nivelul său și învățăm strategii. Îi învățăm, efectiv, cum să învețe”, spune Anabela Geangu.

Este o diferență importantă, în condițiile în care un copil poate să memoreze o informație pentru un test, dar să nu știe ulterior cum să o folosească.

Metoda folosită la centru pornește de la o evaluare, prin care sunt identificate punctele forte și dificultățile copilului.

„Prima dată facem o evaluare cognitivă, vedem care sunt punctele forte, pentru că, dacă nu știi la ce este bun copilul, nu ai cum să lucrezi cu el”, precizează Anabela Geangu.

Ulterior sunt alese instrumentele potrivite și se lucrează individual. Copilul este ajutat să învețe cum să adune informațiile, cum să le organizeze și cum să le folosească.

„Ei nu știu să-și culeagă datele de sus în jos, de la stânga la dreapta. După ce ai toate informațiile și știi să le pui în capul tău, după aceea îți este mult mai ușor să elaborezi un răspuns”, explică aceasta.

Procesul presupune mai multe etape: observarea informațiilor, organizarea lor, înțelegerea, formularea și aplicarea.

„Fiecare etapă o structurăm mental. Culegem informațiile, ne gândim la ceea ce știm”, spune Anabela Geangu.

Copilul nu este evaluat printr-o serie de teste clasice, ci este însoțit în procesul de învățare.

„Totul merge pe model. Totul merge pe interacțiune. Nu există teste, ci există mediere. Eu sunt partenerul lor de învățare și, cu cât copilul avansează mai mult, eu mă retrag”, explică ea.

Retragerea educatorului reprezintă, de fapt, unul dintre obiectivele metodei. Astfel, copilul ajunge să poată folosi singur strategiile pe care le-a învățat.

„În momentul în care face procesele mentale suficient, eu m-am retras. Și atunci știu că s-a terminat. Eu mi-am făcut treaba și el este fericit. Și poate să aplice metoda oriunde dorește el. La matematică, la română, la istorie, la orice ar avea de învățat”, spune Anabela Geangu.

Una dintre cele mai mari probleme observate de Anabela Geangu în lucrul cu elevii este dificultatea acestora de a procesa multitudinea de informații pe care le primesc zilnic.

Copiii trebuie să învețe materii diferite, să rețină informații, să rezolve exerciții și să răspundă la cerințe, însă nu întotdeauna știu cum să organizeze ceea ce au învățat.

„Sunt foarte mulți care nu reușesc să proceseze atât de multe informații de-a lungul unei zile, la fiecare materie. Nu știu ce să facă cu ele. Nici unde să le pună și nici cum să le folosească în beneficiul lor, nu pentru că nu vor, ci pentru că nu știu cum”, explică Anabela Geangu.

În opinia sa, această dificultate se observă tot mai mult în ultimii ani.

„Îi afectează foarte mult mediul din care provin, însă aici sunt fericiți. Au un spațiu liniștit, un spațiu cald, unde pot să se dezvolte”, spune ea.

În același timp, Anabela Geangu atrage atenția asupra schimbărilor pe care le observă de la o generație la alta și asupra influenței pe care utilizarea îndelungată a telefoanelor o are asupra copiilor.

„Telefoanele au o influență majoră asupra gândirii lor și acest lucru se vede. Dacă înainte ne puneam problema să rezolvăm un exercițiu de gramatică, acum ne punem problema dacă au înțeles ce au de făcut”, afirmă educatorul.

Pentru copiii care ajung la centrul SCOP, sprijinul primit nu înseamnă doar o oră în plus pentru teme. Ei beneficiază de atenția unor adulți care încearcă să înțeleagă de ce un copil nu reușește să țină pasul cu școala.

Astfel, centrul funcționează pe ideea că fiecare copil are nevoie de o abordare adaptată propriilor nevoi.

„Îi învățăm, efectiv, cum să învețe”, spune Anabela Geangu.

Pentru SCOP, prevenirea abandonului școlar începe din momentul în care cineva observă că un copil are nevoie de ajutor și îi oferă sprijinul necesar, la momentul potrivit.