Spectacolul, desfășurat subconducerea muzicală a dirijorului Szabolcs Hermann, „aduce pe scenă povestea tragică și plină de pasiune a unei tinere trădate în dragoste, transpusă într-o confruntare tulburătoare între lumea pământeană și tărâmul fantastic al spiritelor”, transmite ONRT.

În viziunea regizorală și coregrafică a lui Ovidiu Matei Iancu (după coregrafia clasică a lui Marius Petipa) și în scenografia Adrianei Urmuzescu, rolurile principale vor fi interpretate de Cecilia Bassetto (Giselle), Antonin Faraut (Albert) și Ovidiu Matei Iancu (Hans).

Antonin Faraut, interpretul rolului Albert, s-a alăturat în anul 2022 ansamblului de balet al Operei Naționale din Timișoara. Născut în Toulon, în sudul Franței, Antonin Faraut s-a mutat la Marsilia la vârsta de 11 ani pentru a-și începe pregătirea de balet la școala Roland Petit, École National Superieur de Danse de Marseille. La vârsta de 18 ani, s-a mutat la Londra, în Anglia, pentru a studia la English National Ballet School, unde a lucrat la piese din repertoriu precum „Satanella”, „Frumoasa din pădurea adormită” (George Williamson) și „Pas de danse” (Mats Ek). A absolvit școala în 2017 și s-a alăturat Teatrului de Balet Sibiu, unde a activat până în 2022. În decursul anilor a dansat roluri din repertoriul baletului clasic, precum Soloistul arabian din „Spărgătorul de nuci”, Rothbart din „Lacul lebedelor”, Baronul din „Doamna cu cameliile” și „Văduva Simone” din „La Fille Mal Gardée”. De asemenea, a dansat și în spectacole contemporane, precum „Bolero” (Aleisha Gardner) și „Amurg” (Sandra Mavhima).

Spectacolul Giselle reunește Orchestra și Ansamblul de Balet ale Operei din Timișoara, alături de elevii Secției de Coregrafie a Liceului de Artă „Ion Vidu” din Timișoara.

Bilete pe www.ort.ro și la Agenția de bilete a Operei.

În cadrul turului, vizitatorii vor putea descoperi Secția de Nou-Născuți la Termen, unde sunt îngrijiți bebelușii în primele momente după naștere. Vor putea vedea și Compartimentul de Terapie Intensivă Neonatală și Secția de Prematuri, unde sunt tratați nou-născuții care au nevoie de îngrijiri specializate.

Potrivit reprezentanților maternității, pentru cei care se pregătesc să devină părinți, o astfel de vizită poate oferi o imagine mai clară asupra spațiilor și echipei medicale cu care pot intra în contact după naștere.

„Vă așteptăm cu drag să ne treceți pragul, să simțiți siguranța ambientului nostru și să pășiți pe drumul parentalității cu inima liniștită, știind că viitorul copilului dumneavoastră este ocrotit de excelență”, spune dr. Mihaela Țunescu, medic primar neonatolog și șefa Secției de Neonatologie din cadrul Maternități Odobescu.

Noua Maternitate Odobescu funcționează din 2025

Maternitatea Odobescu funcționează din vara anului 2025 în noua locație de pe strada Franyo Zoltan nr. 6, după mutarea activității din vechiul sediu de pe strada 16 Decembrie 1989.

Noua locație, amenajată în fosta clinică President, are peste 100 de paturi și include spații pentru neonatologie, obstetrică, terapie intensivă, bloc operator și săli de naștere.

Mutarea a fost necesară după ce au apărut problemele structurale la fosta clădire, veche de peste 100 de ani. În noul spațiu, activitatea medicală a fost reorganizată pentru a putea asigura serviciile destinate mamelor și nou-născuților.

Ziua Porților Deschise are loc sâmbătă, 17 octombrie, între orele 10:00 și 18:00, la Maternitatea Odobescu, strada Franyo Zoltan nr. 6.

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români” va fi deschis în 21 octombrie de Ansamblul Profesionist Banatul, cu invitații săi, reputați soliști ai scenei naționale: Petrică Miulescu Irimică, Liliana Laichici, Ramona Vița, Dumitru Teleagă, Ciprian Roman, Stana Stepanescu, Georgiana Vița, David Crișan, Alexandru Brundean și Eduard Motan. Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca. Coregrafia este semnată de Grigore și Floarea Munteanu.

Din Sibiu și Deva tradițiile se întâlnesc la Timișoara, în a doua seară a festivalului, 22 octombrie, care aduce în fața publicului trei ansambluri profesioniste reputate: Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”, Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean” și Ansamblul Profesionist Banatul.

Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” va prezenta un program susținut de soliștii Robert Târnăveanu și Alina Bîcă, sub conducerea muzicală a dirijorului Radu Dinescu, coregrafia este realizată de Alesia Sas – asistent coregraf și Silvia Macrea – manager.

Din Ținutul Pădurenilor și Țara Hațegului vine Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean” din Deva, care îi are ca soliști invitați pe Ovidiu Olari și Cristian Fodor. Spectacolul este realizat sub coordonarea dirijorului Gheorghe Cîlțea, a coregrafului Ciprian Bălan și a managerului Ciprian Roman.

Programul serii va fi continuat cu Ansamblul Profesionist Banatul, alături de soliștii Dumitru Stoicănescu, Anda Sabadoș, Alin Didraga și doi reprezentanți ai dialectului bănățean: Doru David și Dan Liuț. Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca, iar coregrafia poartă semnătura maeștrilor Grigore și Floarea Munteanu.

Festivalul va fi prezentat de Felicia Stoian. Biletele, în valoare de 60 de lei, pot fi achiziționate, începând cu 8 octombrie 2026, la casieria Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și online pe platforma eventim.ro.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș și este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură, coordonată de Liliana Laichici, manager.

„Primăria Municipiului Timișoara actualizează Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), instrumentul de bază folosit de orașe pentru planificarea investițiilor în infrastructură și mobilitate. Luni, 12 octombrie, echipele firmei URBAN SCOPE SRL vor începe colectarea datelor despre traficul auto, velo și pietonal, precum și despre utilizarea transportului public din oraș și din zona metropolitană.

Totodată, echipele contractate de municipalitate vor discuta cu locuitorii a aproape 2.000 de gospodării, pentru a afla și a înțelege cum se deplasează prin oraș. Informațiile vor fi folosite pentru construirea modelului de transport care va permite Primăriei să identifice problemele de mobilitate, să simuleze efectele viitoarelor investiții și să stabilească prioritățile”, precizează reprezentanții primăriei.

Prezentul PMUD a fost elaborat în 2015, fiind doar modificat după nevoi. Apariția noilor zone rezidențiale și economice, și schimbarea obiceiurilor de deplasare – mai ales după pandemie – au făcut, însă, ca documentul să fie cam învechiut. În plus, o parte dintre investițiile prevăzute în planul din 2015 au fost deja realizate, iar altele sunt în curs de implementare.

Ce include noul studiu

Noul plan va ajuta la pregătirea și prioritizarea viitoarelor investiții, cu perspectivă spre 2035 și 2045. Va cuprinde, practic, date care să reflecte modul în care oamenii circulă prin oraș și în zona metropolitană. Specialiștii vor discuta cu timișorenii online, telefonic și față în față, atât la domiciliu, cât și în diferite puncte din oraș, cercetarea incluzând un eșantion reprezentativ pentru populația Timișoarei. Studiul va urmări urmări traseele parcurse, mijloacele de transport folosite și motivele deplasărilor.

În paralel, echipele vor colecta date de trafic în cel puțin 50 de locații, vor măsura timpii de deplasare cu mașina și cu transportul public și vor număra pietonii și călătorii din mijloacele de transport. De asemenea, vor realiza interviuri cu participanții la trafic, cu sprijinul Poliției Rutiere. Toate datele colectate vor fi anonime și utilizate exclusiv pentru elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă.

Pentru noul PMUD, primăria a încheiat un contract de 1,75 de milioane de lei, fără TVA, cu asocierea URBAN SCOPE SRL – ROM Transportation Engineering Ltd. Studiul este finanțat din bugetul local și prin împrumutul de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Durata contractului este de 13 luni, iar perioada de colectare a datelor este 12 octombrie – 12 noiembrie 2026.

Aria de studiu cuprinde Municipiul Timișoara și cele 16 localități din Zona Urbană Funcțională: Becicherecu Mic, Bucovăț, Dudeștii Noi, Dumbrăvița, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moșnița Nouă, Orțișoara, Parța, Pișchia, Remetea Mare, Săcălaz, Șag, Sânandrei și Sânmihaiu Român.

Potrivit anchetatorilor, între lunile mai și septembrie 2026, bărbatul a procurat și vândut în Timișoara diferite cantități de 4-MMC, 3-CMC, 4-CMC și MDMA. Drogurile au fost vândute cu prețuri între 300 și 600 de lei.

Polițiștii i-au percheziționat locuința acestuia din Sânmihaiu Român. De acolo au fost ridicate mai multe probe, iar pe parcursul anchetei au fost confiscate și substanțe despre care există suspiciunea că sunt droguri.

Bărbatul a fost reținut miercuri, de procurorii DIICOT. O zi mai târziu, acesta a fost dus în fața judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Timiș.Instanța a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Ancheta continuă pentru stabilirea întregii activități și a împrejurărilor în care ar fi fost vândute drogurile, iar bărbatul este cercetat pentru trafic de droguri de mare risc.

„Refolosim la Uszoda țiglele de la Castelul Huniade care se află într-o stare bună. Colaborarea cu Asociația Arhabito continuă în această toamnă pentru a restaura și pune în valoare baza sportivă înființată în urmă cu 100 de ani. Împreună cu Consiliul Judeţean Timiş, reintegrăm într-un ansamblu istoric o parte din materialele care au făcut parte din istoria Timișoarei”, transmit reprezentanții primăriei.

foto: PMT

Vă amintim, în august și septembrie, la Uszoda au intervenit, prin Asociația Centrul Cultural Plai, zeci de voluntari. Deși lucruri nu s-au mișcat neapărat așa cum era așteptat, cel puțin o parte a ansamblului a fost pusă în siguranță.

Altfel, baza sportivă care anul acesta își sărbătorește centenarul a fost obiectul mai multor promisiuni – de la parc sau parcare subterană în vremea lui Robu, la centru cultural în aer liber în timpul administrației Fritz.

În ceea ce privește lucrările la Castelul Huniade, deținut de CJ Timiș, după ce a fost închis aproape 20 de ani, acesta este într-un final în reabilitare. Lucrează o asociere condusă de Construcții Erbașu SA, cu care a fost semnat un contract de peste 104 milioane de lei, fără TVA.

„Este prima ediție. Ne-am decis să facem această activitate și aș vrea să o păstrăm ca o tradiție, pentru că vrem să arătăm oamenilor că penitenciarul, dincolo de scopul pentru care a fost creat, desfășoară și alte tipuri de activități la care marea majoritate a oamenilor nu s-ar aștepta”, a declarat pentru Tion Liviu Ștefăniță Marica, directorul Penitenciarului Timișoara.

Potrivit directorului, Penitenciarul Timișoara se numără printre instituțiile care au păstrat activitatea fermelor și grădinilor agrozootehnice.

„Suntem printre puținele instituții care și-au păstrat tradiția de a gestiona grădini agrozootehnice și ferme de ovine și bovine, pe care noi le avem și le administrăm. Vrem să arătăm acum și publicului ce se produce în cadrul penitenciarului”, a mai spus Marica.

Grădina agrozootehnică din Kuncz se întinde pe aproximativ 11 hectare, dintre care patru sunt cultivate cu legume. Penitenciarul are acolo și 14 solarii dotate cu sisteme moderne de irigație prin picurare, pentru creșterea producției.

În aceste spații sunt cultivate, în funcție de sezon, roșii, ardei, vinete, ceapă, varză, varză de Bruxelles, castraveți, dovlecei, morcovi, gulii și alte legume.

Între 20 și 25 de persoane private de libertate lucrează anual în această fermă, unde sunt și cazate pe toată perioada desfășurării activităților.

„Avem aici colegi care sunt dedicați, care se ocupă și gestionează activitățile, dar toate activitățile se realizează cu deținuți. Toate produsele nu sunt certificate bio sau ecologic, dar este clar că sunt cultivate ca la noi acasă, adică fără să se folosească pesticide. Se face agricultură manuală”, a explicat directorul Penitenciarului Timișoara.

Activitatea este realizată atât manual, cât și cu ajutorul utilajelor agricole, tractoarelor și tractorașelor pentru solarii.

Peste 312 tone de produse vegetale într-un singur an

În 2025, producția vegetală a fermei a ajuns la 312.844 de kilograme, față de 289.650 de kilograme planificate. Valoarea producției s-a ridicat la aproximativ 500.000 de lei.

Deținuții au cultivat 89.037 de kilograme de legume. Culturile de furaje au însumat 223.500 de kilograme, iar producția de fructe a ajuns la 307 kilograme.

Legumele cultivate în fermă sunt introduse în alimentația persoanelor private de libertate. În perioada de recoltare, necesarul este acoperit din producția proprie, în limita cantităților disponibile. După încheierea sezonului, produsele care nu mai pot fi asigurate din fermă sunt cumpărate din exterior.

„Avem un program care se numește «Independent și responsabil», iar o parte dintre aceste producții pe care le cultivă intră în consumul zilnic. Își pot face o salată, își pot prepara anumite alimente, pot să suplimenteze puțin hrana pe care o primesc de la penitenciar”, a explicat Liviu Ștefăniță Marica.

Carne, lapte și brânză produse în fermele penitenciarului

Activitatea agricolă nu se oprește la grădina din Kuncz. Penitenciarul Timișoara administrează și ferme zootehnice la Buziaș, unde sunt aproximativ 90 de caprine, între 760 și 780 de ovine și 98 de bovine.

În 2025, producția a inclus 12.150 de kilograme de carne de vită în viu, 12.556 de kilograme de carne de oaie, 308 kilograme de carne de capră, aproape 92.000 de litri de lapte de vacă, aproximativ 23.000 de litri de lapte de oaie și peste 7.000 de litri de lapte de capră.

O parte importantă a produselor lactate este realizată tot în cadrul unității.

„Avem lapte pe care îl dăm în consumul deținuților, producem brânză de vacă, de oaie și de capră, care, la fel, intră în consumul deținuților”, a spus directorul.

În anumite perioade, producția este suficient de mare încât excedentul să poată fi oferit și altor penitenciare din regiune.

La Buziaș este în curs de realizare și o nouă fermă de bovine, proiect care a întâmpinat însă probleme.

„Din păcate, primul constructor nu a fost foarte serios. Am avut o firmă care nu și-a făcut treaba corespunzător. Acest lucru ne-a tras foarte mult în jos. Am pierdut foarte mult timp până când am reziliat contractul cu ei, iar acum avem o altă firmă care a preluat lucrările”, a declarat directorul Penitenciarului Timișoara.

În prezent, structura metalică a fermei este ridicată, iar reprezentanții penitenciarului speră ca lucrările să avanseze astfel încât construcția să fie acoperită și să poată fi finalizată în cursul anului viitor. Noua fermă va include și instalații pentru muls și procesarea laptelui.

Zeci de hectare cultivate pentru hrana animalelor

La Buziaș, Penitenciarul Timișoara exploatează aproximativ 40 de hectare de teren pe care sunt cultivate cereale și plante furajere destinate animalelor: lucernă, porumb și triticale.

„Parțial asigurăm noi hrana animalelor, pentru că mai și cumpărăm furaje”, a explicat Liviu Ștefăniță Marica.

În ultimii ani au fost înființate și livezi, iar pomii plantați încep să intre pe rod.

„Anul acesta a fost un an foarte bun pentru pomicultură. Am avut producție foarte bună și la mere, și la prune, care intră în consumul deținuților”, a spus directorul.

O parte din fructele obținute sunt și procesate. În urma unui proiect derulat în colaborare cu un penitenciar din Serbia, unitatea dispune de o instalație pentru uscarea legumelor și plantelor aromatice.

„Avem o instalație de uscare legume și plante aromatice, unde putem să facem ceai, vegeta, dar și fructe confiate, fructe uscate. Iar anul acesta, cum a fost excedent de prune și mere, chiar am făcut o serie de prune uscate”, a declarat pentru Tion Liviu Ștefăniță Marica.

Activitatea din ferme are și o componentă de pregătire pentru revenirea în comunitate. Persoanele private de libertate implicate în muncile agricole și zootehnice dobândesc deprinderi practice și se obișnuiesc cu un program de lucru, responsabilități și reguli specifice unei activități profesionale.

Grădina agrozootehnică din Kuncz a Penitenciarului Timișoara

Pe aceeași temă:

FOTO. Ajutor neașteptat pentru persoanele cu dizabilități din Timiș. Un deținut le repară gratuit scaunele rulante

Colegii și apropiații lui fac acum un apel către cei care vor să îi fie alături. Orice ajutor, indiferent de sumă, poate fi de folos pentru Cristian și familia sa în această perioadă.

Donațiile pot fi făcute în contul:

• Titular: Dragomir Alexandru
• Banca: Banca Transilvania
• IBAN: RO10BTRLRONCRT0615880801

Cei care nu pot ajuta financiar pot da mai departe mesajul. O simplă distribuire poate face ca apelul să ajungă la oameni care pot contribui.

Una dintre cărțile care i-au adus recunoașterea internațională este „Autobiography of Red” („Autobiografia Roșului”), publicată în 1998. Cartea este construită ca un roman în versuri și pornește de la povestea lui Geryon, un personaj asociat cu mitologia greacă și cu una dintre muncile lui Hercule. Carson a transformat acest mit într-o poveste contemporană despre maturizare și identitate.

Stilul său literar trece frecvent de granițele dintre genuri. Poezia, proza, eseul, traducerea și literatura clasică se întâlnesc în cărțile sale, iar referințele la autori și texte antice sunt adesea reinterpretate într-un limbaj contemporan.

În 2001, Carson a devenit prima femeie care a câștigat premiul T. S. Eliot, pentru volumul „The Beauty of the Husband”. A primit, de asemenea, burse Guggenheim și MacArthur.

Înaintea anunțului Nobelului, Carson se afla printre principalele nume vehiculate pentru premiu. Casele de pariuri o plasau la egalitate cu scriitoarea chineză Can Xue, ambele având cota 10/1. Printre ceilalți autori considerați favoriți se aflau Haruki Murakami, Gerald Murnane, Thomas Pynchon și Margaret Atwood.

Inițiativa a fost concepută de fundația olandeză RESHAPE, cu sprijinul Poliției Naționale Olandeze și al Ministerului Justiției și Securității din Regatul Țărilor de Jos. În România, proiectul este implementat de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), în parteneriat cu World Vision România, în cadrul programului Child Protection Compact (CPC).

La nivel național, în proiect sunt implicate și structuri ale Inspectoratului General al Poliției Române, respectiv Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității și Direcția Siguranță Școlară, precum și instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.

La Timișoara, evenimentul este organizat de Centrul Regional Timișoara al ANITP, împreună cu partenerii din Grupul de lucru pentru realizarea cooperării în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane la nivelul județului Timiș.

Activitățile se vor desfășura în 10 octombrie, între orele 9 și 17, în Piața Victoriei. Evenimentul va debuta cu o deschidere oficială la care sunt așteptați reprezentanții instituțiilor și organizațiilor locale implicate în prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Cum se desfășoară experiența din Escape Truck

Participanții vor intra în camion în grupe de câte aproximativ 6-8 persoane. Fiecare sesiune durează aproximativ 20 de minute, iar organizatorii estimează că în jur de 100 de persoane vor putea beneficia zilnic de experiență.

În Escape Truck vor avea acces elevi din județele Timiș și Arad, voluntari ai organizațiilor neguvernamentale partenere, studenți ai Departamentului de Asistență Socială din cadrul Universității de Vest din Timișoara, precum și adolescenți beneficiari ai serviciilor specializate.

Printre aceștia se numără tineri aflați în evidența Direcției de Asistență Socială Timișoara, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș, Fundației Missio Link Internațional și Federației Caritas Timișoara.

Pentru cei care așteaptă să intre în camion vor fi amenajate spații speciale unde vor avea loc activități interactive dedicate prevenirii traficului de persoane.

Aceste activități vor fi organizate de Societatea pentru Copii și Părinți – SCOP Timișoara, LOGS – Grup de Inițiative Sociale și Asociația Dezinvolt Timișoara.

Organizatorii urmăresc ca participanții să înțeleagă mai bine cum funcționează mecanismele traficului de persoane, care sunt semnalele de alarmă și ce riscuri pot apărea în situații de recrutare și exploatare.