Autoritățile au început să limiteze numărul navelor de croazieră care pot acosta zilnic în port, să controleze accesul autocarelor turistice și să reducă spațiile ocupate de terase și comerțul stradal din centrul vechi. Măsurile vin după ce orașul a ajuns să fie unul dintre cele mai aglomerate puncte turistice din Europa, iar numărul vizitatorilor îl depășea cu mult pe cel al rezidenților.

Un moment decisiv a avut loc în 2016, când UNESCO a avertizat că statutul de patrimoniu mondial al orașului ar putea fi pus în pericol dacă nu sunt luate măsuri pentru reducerea presiunii turistice. La acea vreme, raportul dintre turiști și localnici în centrul istoric ajunsese la 27 la 1.

De la preluarea mandatului de primar în 2017, Mato Franković a promovat o strategie bazată pe limitarea fluxurilor turistice și pe recuperarea spațiului urban pentru locuitori. Una dintre cele mai importante măsuri a fost reducerea numărului de nave de croazieră care pot sosi într-o singură zi. Dacă în trecut până la opt vase acostau simultan, în prezent sunt permise maximum două, iar acestea trebuie să rămână în port cel puțin opt ore pentru a evita valurile bruște de turiști.

Administrația locală a introdus și reguli stricte pentru transportul organizat. Autocarele turistice trebuie programate în avans, iar accesul în anumite zone este atent monitorizat. În paralel, autoritățile au redus semnificativ numărul meselor și scaunelor amplasate pe domeniul public și au eliminat majoritatea standurilor de suveniruri care ocupau străzile înguste ale centrului istoric.

Primarul susține că filosofia care stă la baza acestor măsuri este simplă: un oraș nu poate supraviețui doar pentru turiști. Potrivit administrației locale, protejarea comunității și păstrarea unei populații stabile reprezintă condiții esențiale pentru viitorul Dubrovnikului.

În acest context, au fost adoptate și măsuri care vizează închirierile turistice pe termen scurt, considerate de mulți specialiști una dintre principalele cauze ale creșterii prețurilor la locuințe și ale depopulării centrelor istorice. Autoritățile încearcă astfel să încurajeze menținerea locuitorilor permanenți în oraș și să limiteze transformarea acestuia într-o destinație exclusiv turistică.

Deși reprezentanții administrației afirmă că rezultatele încep să fie vizibile și că orașul își recapătă treptat echilibrul, mulți localnici consideră că presiunea turistică rămâne ridicată, mai ales în sezonul de vârf. Cu toate acestea, modelul adoptat de Dubrovnik este urmărit cu interes de alte destinații europene care se confruntă cu probleme similare și caută soluții pentru a împăca dezvoltarea turismului cu nevoile comunităților locale.

Participanții la tur vor afla povestea șvabilor bănățeni, de la primele colonizări organizate de Imperiul Habsburgic după cucerirea cetății Timișoarei și până la influența pe care comunitatea germană a avut-o asupra dezvoltării regiunii. Vor fi prezentate atât contribuțiile economice și culturale ale germanilor din Banat, cât și momentele dificile care le-au marcat existența de-a lungul timpului.

Pe traseu vor fi aduse în atenția publicului povești despre primii coloniști germani și provocările cu care s-au confruntat, despre dezvoltarea agriculturii, meșteșugurilor, industriei și comerțului, dar și despre personalitățile care au marcat istoria comunității. De asemenea, participanții vor putea descoperi tradiții păstrate până în prezent și patrimoniul cultural pe care germanii l-au lăsat moștenire orașului.

Turul va aborda și episoade importante din istoria recentă, inclusiv destinul membrilor comunității germane care și-au pierdut viața în timpul Revoluției din Decembrie 1989, subliniind contribuția acestei comunități la transformările care au marcat Timișoara contemporană.

Punctul de plecare va fi Casa „Adam Müller-Guttenbrunn”, iar traseul va continua prin Piața Unirii, Piața Libertății și Piața Victoriei, spații emblematice care păstrează numeroase urme ale prezenței și influenței germane în oraș.

Participarea este gratuită și nu necesită rezervare prealabilă. Organizatorii își propun, prin astfel de inițiative, să contribuie la o mai bună cunoaștere a patrimoniului multicultural al Timișoarei și să aducă în atenția publicului poveștile comunităților care au modelat identitatea orașului.

Proiectul „Turist la tine acasă”, ajuns în 2026 la cel de-al șaselea sezon, se desfășoară sub motto-ul „Află poveștile orașului!” și oferă pe parcursul anului tururi ghidate gratuite dedicate atât localnicilor, cât și vizitatorilor. Programul urmărește promovarea patrimoniului cultural, a turismului sustenabil și a implicării comunitare.

Proiectul Timișoara Free Tours a fost lansat în anul 2021 de Asociația Turism Alternativ și reprezintă o platformă prin care absolvenții Școlii de Turism Alternativ își pot dezvolta experiența practică de ghidaj. În cei cinci ani de activitate, proiectul a oferit sute de tururi ghidate și a prezentat Timișoara pentru mii de turiști veniți de pe cinci continente, toate activitățile fiind realizate pe bază de voluntariat, din pasiune pentru istoria, patrimoniul și cultura orașului.

Eco Shop by Ecoóp Fabric: Atelier sustenabil de petice cu Zuara, Centrul de Proiecte, ora 16

feels like it stopped raining – vernisaj, ISHO, ora 18

Urban Corner – week #9, Escape Underground Hub, ora 18

Eco Shop by Ecoóp Fabric: Decizii financiare sănătoase într-o perioadă economică volatilă, Centrul de Proiecte, ora 18

Reveria ca evadare – vernisaj, Galeria 5, ora 18

Alice Guy – o voce de la începuturile cinemaului, Cinema Studio, ora 18:30

Atelier de creație: Colier din perle de cultură, Fain Room, ora 18:30

Nuntă ca-n Balcani, Cinema Victoria, ora 20:30

Ultimul viking – avanpremieră, Cinema Timiș, ora 19

Aeroport, Teatrul Național – Studiu Uțu, ora 19

Essential Rom Coms: Something’s Gotta Give, Cinema Johnny, ora 19

Harmonies of Nature / dirijor Rumon Gamba, solist: Timothy Ridout – violă, Filarmonica Banatul, ora 19

Iubirea și banii, Teatrul German de Stat, ora 19:30

Mantas, Hala C4C, ora 20

Concert Călin Bârcean & Mihaela Oprea, Porto Arte, ora 20

Eco Shop by Ecoóp Fabric: Concert Alina Grapa de la Spacecharged Band, Centrul de Proiecte, ora 20

Staff Picks – Climax, Cinema Timiș, ora 20

Flight Festival: Theo Rose, Muzeul Satului Bănățean, ora 20:15

Michael, Cinema Victoria, ora 20:30

Cinema pe terasă: Durere și glorie, Cinema Studio, ora 21:30

Flight Festival: Smiley, Muzeul Satului Bănățean, ora 21:45

Staff Picks: Love, Cinema Timiș, ora 22

Flight Festival: Mari Froes, Muzeul Satului Bănățean, ora 23:15

Centrul Multifuncțional Bastion

· Expoziția „Ultimele Atingeri”, a artistei Ana Militaru.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

· Expoziția „Paradisul de după colț”.

Muzeul Național de Artă Timișoara

· Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

· Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

· Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

· Expoziția permanentă colecția „Corneliu Baba”;

· Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada;

· Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

· Expoziția „Insectarium”, în Galeria L și Galeria Parafraze;

· MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023);

· Expoziția „Wolf: formă și joc”, în Galeria Arcada.

Muzeul Național al Banatului

· Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

· Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”;

· Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă 1800 – 1947”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1;

· Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia;

· Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

· Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol, etaj I.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

· Flight Festival.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare: Luni – Vineri: 8-18, Sâmbătă: 10-18, Duminică: 10-18 (ultimul vizitator: cu 30 de min. înainte de închidere).

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

Reprezentanții partidului insistă asupra faptului că Timișoara nu rămâne fără primar.

„Președintele USR, Dominic Fritz, anunță că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv. Sancțiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală și nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei, cum a fost fals speculată în presă.

Raportul ANI, rămas definitiv cu sentința ICCJ, a constatat un conflict de interese în urma unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în întregime înainte de preluarea mandatului său de primar. I se impută o singură faptă: a semnat, în a doua zi de mandat, dublura unui referat deja semnat de predecesor. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI spune că Dominic Fritz a adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ și care împrumutase campania USR cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă”, precizează reprezentanții USR.

Fritz vorbește de „coincidențe”

Partidul subliniază alte acte de integritate pe care ANI „nu le-a văzut”: apartamentele cumpărate de părinții primarului Daniel Băluță în ziua în care a fost trimisă spre aprobare construcția blocului sau fapta premierului desemnat, Adrian Veștea, care, în calitate de primar, ar fi aprobat construcții pe terenurile pe care chiar el personal le vânduse beneficiarului.

Useriștii vorbesc și de o presupusă imparțialitate, în contextul în care USR a susținut eliminarea pensiilor speciale.

„Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerat o coincidență. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivația și momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz.

Președintele USR subliniază că interdicția produce efecte exact în perioada alegerilor din 2028 și 2030 și amintește că și în trecut candidaturile sale au fost contestate prin diverse proceduri administrative și juridice.

Totuși, Fritz vrea să își continue activitatea politică și administrativă: va duce la capăt mandatul de primar și „va utiliza toate căile legale pentru a-și apăra drepturile”, potrivit partidului.

Acesta va solicita, totuși, un vot de încredere atât în Biroul Național al USR, cât și la Congresul partidului programat în luna octombrie.

„Drumul nostru nu se oprește la o sentință pe care o consider nedreaptă. Viitorul se decide prin votul cetățenilor și prin încrederea oamenilor pentru care muncim în fiecare zi”, conchide președintele USR.

Vă amintim, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv decizia din februarie a Curții de Apel Timișoara, care a respins contestația lui Fritz vizavi de raportul ANI. Agenția considerase că este în conflict de interese administrativ pentru că, la puțin timp după începutul primului său mandat, a semnat documente care au stat la baza unui PUZ. Documentația de urbanism fusese realizată de Răzvan Negrișanu, cel care îl împrumutase în campanie.

„Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara- Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat.

În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara. Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ.

Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice. Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ.

De altfel, Fritz și ANi aveau două procese marți: atât pe fond, cât și într-o cauză conexă, în care primarul a sesizat o excepție de neconstituționalitate. De altfel, din cauza procesului din urmă fusese și amânat cel principal la primele două termene.

Încă nu este 100% clar ce se întâmplă

Vă amintim, ANI l-a declarat pe Fritz în conflict de interese în 2024, din cauza împrumutului luat de la Răzvan Negrișanu în cadrul campaniei electorale din 2020. Ulterior, firma de arhitectură a lui Negrișanu, ajuns consilier local USR, a avut un PUZ aprobat în consiliul local, iar pe anexe își pusese semnătura și Fritz.

Prima sentință din dosar fusese pronunțată pe 10 februarie 2026, când Curtea de Apel Timișoara a confirmat raportul și starea de conflict de interese în care se afla Fritz. Hotărârea nu era definitivă, iar Fritz a mers spre ÎCCJ. În paralel, a încercat să tergiverseze procesul și prin o sesizare de neconstituționalitate, însă toate încercările sale au fost respinse de instanța supremă.

Fritz a spus în repetate rânduri, de-a lungul procesului, că Negrișanu nu este oricum beneficiar al PUZ-ului, iar împrumutul a fost plătit din banii returnați de AEP. Deși nu pare o abatere majoră, potrivit specialiștilor din domeniul dreptului, Fritz și-ar putea pierde mandatul și ar putea primi inclusiv interdicție de a candida la funcții publice în următorii trei ani.

Cu toate acestea, primarul era încrezător că nu este cazul. Recunoștea că, într-adevăr, nu ar putea candida între 2028 și 2031.

„ANI reclamă în cazul meu un conflict de interes administrativ. Pentru asta, sancțiunea nu este pierderea mandatului, așa cum se întâmplă în cazurile de incompatibilitate, ci o sancțiune administrativă de 10% din salariu pentru 6 luni și interdicția de a mai ocupa o funcție aleasă pentru 3 ani, după încetarea mandatului de primar”, le spunea acesta urmăritorilor de pe rețelele de socializare cu puțin înainte de publicarea deciziei.

Totuși, în cazul în care își pierde mandatul, locul său va fi luat temporar de un viceprimar, până la organizarea unor alegeri anticipate. Totuși, până acolo, trebuie ca și prefectul să dea ordinul de eliberare din funcție.

Teoretic, cele două dosare în care se judecă Fritz cu ANI – fondul și o sesizare de neconstituționalitate – s-au judecat începând cu ora 9, iar în aceeași zi ar trebui să vină și sentința.

Cu această ocazie, edilul comentează și faptul că anumite surse deja îl dau plecat din fotoliul de la primărie. El susține, în continuare, că nu este cazul.

„Am citit deja multe titluri care au anunțat că mi-am pierdut mandatul de primar. Vreau să fac o precizare clară: ANI reclamă în cazul meu un conflict de interes administrativ. Pentru asta, sancțiunea nu este pierderea mandatului, așa cum se întâmplă în cazurile de incompatibilitate, ci o sancțiune administrativă de 10% din salariu pentru 6 luni și interdicția de a mai ocupa o funcție aleasă pentru 3 ani, după încetarea mandatului de primar”, spune primarul într-un comentariu la postarea inițială.

Astfel, în cazul în care se îndeplinește scenariul „negru” descris de Fritz, acesta nu va mai putea candida în 2028, 2029, 2030 și, parțial, în 2031.

.Împrumutul păgubaș

Vă amintim, ANI l-a declarat pe Fritz în conflict de interese încă din 2024. La baza raportului stătea împrumutul pe care acesta îl luase de la Răzvan Negrișanu în cadrul campaniei electorale din 2020. La câteva săptămâni după ce primarul și-a început mandatul, firma de arhitectură a lui Negrișanu, ajuns și el consilier local din partea USR, a trimis un PUZ spre aprobare în consiliul local. Primarul numai ce își pusese semnătura pe documentele care au stat la baza hotărârii.

În apărare, Fritz a spus că Negrișanu nu este oricum beneficiar al PUZ-ului, iar împrumutul nici măcar nu fusese restituit din banii săi, ci din banii de campanie returnați de AEP.

Deși nu pare o abatere majoră, potrivit specialiștilor din domeniul dreptului, Fritz și-ar putea pierde mandatul și ar putea primi inclusiv interdicție de a candida la funcții publice în următorii trei ani. Cu toate acestea, primarul dădea încă de la prima decizie asigurări că „nu plec niciunde”, spunând că riscă doar să piardă 10% din indemnizație, pe șase luni.

„Voi rămâne primar, indiferent de acest verdict. Dacă pierd, vor fi consecințe destul de grave. Asta, de fapt, este miza pentru unii, pentru că ar presupune că, după ce îmi termin mandatul de primar, să am o interdicție să ocup orice fel de funcție publică timp de trei ani”, spunea și zilele trecute, pentru RFI, edilul.

El mai declara că, dacă pierde, va merge oricum la CEDO.

Edilul a mers în instanță pentru a anula raportul ANI. Pe 10 februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara, însă, a confirmat raportul și starea de conflict de interese în care se afla Fritz. Hotărârea nu era definitivă, iar Fritz a mers spre ÎCCJ.

În paralel, a încercat să tergiverseze procesul și cu o sesizare de neconstituționalitate, însă toate încercările sale au fost respinse de instanță. Primarul a mai reclamat o excepţie de neconstituţionalitate, acest dosar din urmă de fapt și ducând la primele două amânări din dosarul de fond de la ÎCCJ.

Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida la președinția Partidului Național Liberal, printr-o postare publică în care l-a numit pe Ilie Bolojan „președinte în exercițiu” al formațiunii. Politicianul susține că partidul are nevoie de „o schimbare profundă de optică la vârful partidului” și afirmă că dezbaterea privind viitorul PNL este esențială pentru definirea rolului liberalilor în anii următori.

În contextul pregătirii Congresului Extraordinar al PNL, programat duminică la Romexpo, Veștea a solicitat amânarea cu o săptămână a procedurii de alegere a conducerii partidului. Acesta argumentează că are nevoie de timp pentru elaborarea unei moțiuni de candidatură axate pe „responsabilitatea de a găsi soluțiile guvernamentale necesare pentru redresarea țării”, în cadrul unui „parteneriat politic onest” cu președintele României, Nicușor Dan.

Solicitarea vine în condițiile în care PNL urmează să organizeze vineri ședința Consiliului Național Extraordinar, etapă necesară pentru convocarea oficială a Congresului. Veștea precizează că nu se opune desfășurării acestuia, ci doar calendarului stabilit.

Totuși, termenul propus pentru amânare coincide cu expirarea perioadei constituționale de zece zile în care acesta trebuie să solicite votul de încredere al Parlamentului pentru programul de guvernare și lista miniștrilor. Desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul pe 14 iunie, Veștea nu a depus până în prezent nici programul de guvernare, nici lista cabinetului. Constituția prevede că persoana desemnată pentru funcția de prim-ministru trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului în termen de zece zile de la desemnare.

Separat, Tribunalul Ilfov a decis joi suspendarea hotărârii Biroului Politic Național al PNL privind excluderea membrilor care ar vota în Parlament un eventual cabinet condus de Adrian Veștea. Acțiunea în instanță a fost inițiată de 16 parlamentari liberali. Decizia instanței produce efecte temporare, până la soluționarea pe fond a cauzei.

În reacție, Biroul de Presă al PNL a anunțat că va contesta hotărârea Tribunalului Ilfov și a transmis că aceasta nu afectează pozițiile politice ale partidului. Potrivit liberalilor, decizia de a nu susține un eventual Guvern Veștea, organizarea Congresului Extraordinar și respingerea unei colaborări politice cu PSD rămân neschimbate.

Reprezentanții PNL au susținut, de asemenea, că Tribunalul Ilfov nu avea competență teritorială pentru soluționarea cauzei, având în vedere că sediul partidului se află în București. Formațiunea a reclamat lipsa de transparență a procedurii, afirmând că nu a fost informată în timp util despre judecarea cererii și că aceasta nu a fost afișată corespunzător pe portalul instanței.

Imagini surprinse în urma unui atac cu drone asupra unei rafinării de petrol din apropierea Moscovei s-au viralizat pe rețelele sociale, după ce o explozie puternică a aruncat la zeci de metri în aer capacul unui rezervor de stocare.

Ținta atacului a fost Rafinăria de Petrol din Moscova (MNPZ), deținută de Gazprom Neft, care a fost lovită pentru a doua oară în această săptămână, în cursul dimineții de joi. Fotografii și înregistrări video distribuite online surprind incendii izbucnite în complexul industrial în urma loviturilor.

As Russia remains uninterested in ending the war, Ukraine will continue to deprive Moscow of the tools it uses to wage it.

Russia believed war was something it could export. Ukraine’s ever-expanding strikes on Russia’s oil industry are ensuring that the consequences are brought… pic.twitter.com/8Da73eo32C

— Yulia Svyrydenko (@Svyrydenko_Y) June 18, 2026

Situată la aproximativ 15 kilometri de Kremlin, rafinăria asigură până la 40% din necesarul de combustibili al Moscovei și circa 70% din consumul de benzină al capitalei ruse și al regiunii învecinate. Unitatea are o capacitate de procesare de peste 12 milioane de tone de petrol anual.

Potrivit agenției ruse Tass și publicației Kommersant, sute de drone au vizat regiunea Moscovei, într-un atac descris drept cel mai amplu raid ucrainean asupra capitalei ruse de la începutul războiului.

Presa rusă a relatat că cel puțin 17 persoane au fost rănite. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat 190 de drone ucrainene în intervalul 04:00 – 07:00.

În urma atacului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un nou mesaj adresat Moscovei.

„Nu vrem acest război și nu l-am vrut niciodată, iar toată lumea știe asta. Cu siguranță nu vrem ca Ucraina să ardă din cauza inamicului. Dar dacă Ucraina arde, va arde și Moscova voastră”, a declarat liderul de la Kiev.

Zelenski a adăugat că „a sosit momentul să punem capăt acestei agresiuni, a sosit momentul să punem capăt acestui război”.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost audiat timp de două ore la DNA, într-un dosar de luare de mită în care are calitatea de suspect. La ieșirea de la audieri, edilul a declarat că este nevinovat.

Președinta PNL Sibiu, deputata Raluca Turcan, a afirmat la Digi24 că anumite persoane, pe care nu le-a nominalizat, „se lăudau” că știau dinainte că primarul Capitalei urma să fie audiat de procurorii anticorupție. „Nu putem să ne gândim că nu este o coincidență”, a spus aceasta.

La scurt timp, G4Media și Digi24 au relatat, citând surse judiciare, că o parte din banii proveniți din presupusele mite obținute pentru emiterea unor autorizații de construcție ar fi fost folosită ulterior de Ciprian Ciucu în campania electorală pentru Primăria Capitalei.

După aproximativ două ore de audieri, Ciprian Ciucu a părăsit sediul DNA și a declarat că nu are nimic de ascuns și că este convins că ancheta va demonstra nevinovăția sa.

„Nu am nimic de ascuns. Sunt încrezător că acest demers va scoate adevărul la iveală. Sunt nevinovat”, a afirmat edilul.

Acesta a adăugat că este conștient că procedurile judiciare pot dura ani de zile, însă intenționează să își ducă mandatul la capăt și să colaboreze cu autoritățile.

Potrivit G4Media și Mediafax, Ciprian Ciucu are calitatea de suspect în dosarul instrumentat de DNA. Primarul general al Capitalei este prim-vicepreședinte al PNL și unul dintre apropiații liderului liberal Ilie Bolojan.

Ciprian Ciucu a fost primar al Sectorului 6 între octombrie 2020 și decembrie 2025, când a preluat funcția de primar general al Capitalei.

UPDATE. Ciucu, plasat sub control judiciar pentru 60 de zile

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL și considerat un apropiat al lui Ilie Bolojan, a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), relatează HotNews.

Potrivit instituției, edilul este acuzat de luare de mită în perioada noiembrie-decembrie 2025, când ocupa funcția de primar al Sectorului 6.

Conform anchetatorilor, Ciucu nu are interdicția de a-și exercita atribuțiile de primar general, întrucât presupusele fapte au fost comise înainte de preluarea actualului mandat, în calitate de primar al Sectorului 6.

Dosarul care îl vizează pe edil a fost desprins dintr-o altă anchetă de corupție, în care mai mulți oameni de afaceri sunt acuzați că au încercat să mituiască funcționari din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Procurorii susțin că aceștia ar fi oferit o primă tranșă de 50.000 de euro dintr-o mită totală de 100.000 de euro, fiind prinși în flagrant în luna aprilie, în momentul în care încercau să remită și a doua tranșă. Scopul mitei ar fi fost influențarea unor controale desfășurate de ONJN. În acest dosar, două persoane au fost arestate.

Pe baza probelor obținute în cadrul acestei investigații, DNA a deschis în decembrie 2025 un al doilea dosar, care vizează activitatea lui Ciprian Ciucu. Trei oameni de afaceri sunt acuzați că i-ar fi oferit mită pentru a obține avize necesare unui proiect imobiliar din București. Aceștia au fost plasați, la rândul lor, sub control judiciar.

Conform procurorilor, beneficiul oferit edilului ar fi constat în servicii de publicitate acordate în perioada campaniei electorale pentru Primăria Capitalei, în schimbul facilitării obținerii avizelor solicitate.

DNA îl acuză pe Ciprian Ciucu de săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Ancheta este în desfășurare.

Pe aceeași temă:

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, chemat la DNA în calitate de suspect

Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz începe să se reia după semnarea acordului dintre Statele Unite și Iran pentru încetarea conflictului care a afectat aprovizionarea globală cu energie, însă transportatorii avertizează că revenirea la normal va fi de durată, relatează Reuters.

Trei petroliere sub pavilion saudit, care transportau aproximativ șase milioane de barili de țiței, au traversat joi strâmtoarea, la câteva ore după ce președintele american Donald Trump și omologul său iranian, Masoud Pezeshkian, au semnat memorandumul de înțelegere pentru încheierea războiului. Documentul a intrat în vigoare cu două zile mai devreme decât era prevăzut inițial.

Acordul prevede redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz, ridicarea blocadei impuse porturilor iraniene și lansarea unor negocieri de 60 de zile pentru un tratat de pace definitiv.

Potrivit aceleași surse, primele efecte asupra pieței energetice au fost vizibile, cotația petrolului Brent coborând cu încă 2%, sub pragul de 78 de dolari pe baril, cel mai redus nivel de la izbucnirea conflictului.

Cu toate acestea, perspectivele de stabilizare rămân incerte. Memorandumul include și prevederi privind „încetarea definitivă” a războiului din Liban și garantarea integrității teritoriale a acestei țări, însă Israelul, exclus din negocierile dintre Washington și Teheran, respinge ideea unei retrageri din sudul Libanului.

Joi, armata israeliană a efectuat noi atacuri aeriene în sudul Libanului. Potrivit agenției de presă NNA, trei persoane au fost ucise în bombardamentele asupra localităților Kfartebnit și Zebdine. În același timp, oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că poartă discuții cu Statele Unite pentru menținerea trupelor israeliene în regiune.

Conform sursei, noua poziție a administrației Trump privind Libanul a generat tensiuni fără precedent în relația dintre Washington și Ierusalim. Presa israeliană avertizează că guvernul condus de Benjamin Netanyahu ar putea fi nevoit să aleagă între continuarea operațiunilor militare și păstrarea sprijinului diplomatic al președintelui american.

În pofida semnalelor pozitive privind reluarea fluxurilor energetice, evoluțiile din Liban ridică semne de întrebare asupra capacității acordului americano-iranian de a aduce o pace durabilă în regiune.