Tudor Chirilă este cunoscut pentru activitatea sa în muzică, alături de trupele Vama Veche și Vama, dar și pentru rolurile din teatru și film. De-a lungul timpului, s-a implicat și în dezbateri publice pe teme civice.

Discuția va fi moderată de Mircea Mihăieș, profesor universitar, scriitor și critic literar, și Marcel Tolcea, profesor universitar, poet și gazetar.

Participarea se face pe baza înscrierii prin intermediul formularului online, care poate fi accesat AICI.

Evenimentul este finanțat de Primăria Municipiului Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Investițiile continuă, dar ar putea exista o perioadă de încetinire

Întrebat despre perspectivele sectorului construcțiilor în Timișoara și în județ, Cristian Erbașu a declarat că încheierea PNRR nu înseamnă oprirea investițiilor. Acesta a indicat mai multe proiecte importante care ar urma să susțină activitatea în perioada următoare, printre care stadionul „Dan Păltinișanu” din Timișoara și viitorul Institut Regional de Oncologie, proiecte în care Construcții Erbașu este implicată.

„Ce vă pot spune este că sigur vor fi și alte programe, de exemplu POS-ul (n.r. Programul Sănătate 2021-2027). Din POS face parte Spitalul Oncologic. E o investiție de 200 de milioane de euro, mai mare decât spitalele care au fost făcute prin PNRR. Va veni stadionul, care e o investiție mare.

Vor fi câteva investiții destul de mari și eu cred că va fi o scădere în următoarele luni, maxim o jumătate de an. După care lucrurile se vor relua și, treptat, treptat noile proiecte vor intra în vigoare. S-ar putea să fie și chiar valori mai mari și mai bine gestionate decât cele din PNRR”, a spus Cristian Erbașu.

Acesta a atras atenția și asupra necesității ca investițiile să continue pe termen lung, indiferent de schimbările politice. În opinia sa, fără un flux constant de proiecte, sectorul construcțiilor nu poate avea o dezvoltare stabilă.

„Investițiile, dacă nu se continuă pe investiții în următorii ani, nu contează ce fel de guvern vine, nu avem cum să ieșim din paradigma asta”, a afirmat directorul Construcții Erbașu.

Un alt aspect semnalat de acesta este capacitatea autorităților de a întreține și administra investițiile deja realizate. Spitalele noi, de exemplu, au nevoie de personal specializat și de fonduri pentru mentenanță, astfel încât să nu ajungă în timp într-o stare avansată de degradare, chiar dacă au fost realizate recent.

Locuințe accesibile pentru tineri, nu doar locuințe sociale

Un alt subiect discutat la conferință a fost inițiativa europeană privind locuirea accesibilă și ce ar putea însemna aceasta pentru tinerii care nu își permit să cumpere un apartament în marile orașe.

Erbașu a explicat că obiectivul nu este doar construirea de locuințe sociale, ci dezvoltarea unor locuințe la prețuri rezonabile, pe care oamenii să și le poată permite și ale căror costuri să le poată susține pe termen lung.

„Scopul lor nu este să se creeze locuințe sociale sau locuințe pentru tineri, precum ANL. Scopul este să se creeze la prețuri rezonabile, ceea ce în mod normal a fost accesat de cei cu foarte mulți bani”, a declarat acesta.

În opinia sa, problema locuirii nu se rezumă la prețul de cumpărare. Contează și cheltuielile ulterioare, distanța față de locul de muncă și condițiile în care trăiesc oamenii.

„Locuire accesibilă înseamnă inclusiv costurile pe care le vei avea în timp ce vei sta acolo și modul în care te vei simți în acel habitat nou în anii viitori. Poți primi o casă minunată, dar în care să nu te simți bine, te costă mult, e departe de prieteni”, a explicat Cristian Erbașu.

Acesta a subliniat că inițiativa europeană nu va rezolva rapid problema locuirii și că România trebuie să găsească soluții adaptate propriilor nevoi.

„Este clar că aceasta este o problemă pe care și-au pus-o cei de la Bruxelles și pe care doresc să o rezolve treptat, treptat. Dar nu vor rezolva într-un an, nu în doi”, a spus Erbașu.

La aceeași discuție, Liviu Simion a explicat că măsurile europene vizează inclusiv tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, studenții și persoanele care trebuie să se mute în apropierea locului de muncă, precum profesorii și personalul medical.

Modul în care sprijinul va fi acordat în România va depinde însă de deciziile Guvernului și ale autorităților locale. Printre variantele discutate se numără sprijinirea costurilor de construire sau compensarea unei părți din chirie.

Planul european pentru locuințe accesibile, prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2025, urmărește creșterea numărului de locuințe construite, atragerea de investiții și simplificarea procedurilor pentru dezvoltarea proiectelor. Potrivit estimărilor Comisiei, în Uniunea Europeană ar fi nevoie de peste două milioane de locuințe construite anual pentru a acoperi cererea actuală, cu aproximativ 650.000 mai multe decât se construiesc în prezent.

Planul prevede și o platformă europeană de investiții, realizată în colaborare cu Banca Europeană de Investiții și alte instituții financiare, precum și modificarea regulilor privind ajutoarele de stat, pentru a facilita sprijinirea locuințelor sociale și accesibile.

O altă componentă este propunerea de regulament cunoscută drept „Affordable Housing Act”, prezentată în septembrie 2026. Aceasta ar urma să ofere autorităților naționale și locale un cadru mai clar pentru intervenții în zonele în care accesul la locuințe a devenit dificil, inclusiv în privința închirierilor pe termen scurt și a folosirii locuințelor neocupate.

Miza investițiilor din Timișoara depășește granițele orașului

La conferință s-a discutat și despre nevoia ca investițiile să fie privite la nivelul întregii regiuni, nu doar al municipiului Timișoara. Ilie Vlaicu a susținut că infrastructura importantă, precum spitalele și stadionul, deservește oameni din întregul vest al țării, nu doar locuitorii orașului.

„Dacă vrei stagnare, trebuie să rămâi la statutul la care ești acum, în schimb dacă vrei să te dezvolți trebuie să te gândești la o dezvoltare regională. Nu mai poți să faci un spital numai pentru timișoreni, pentru că știm că vin oameni din toată regiunea. Nu mai poți să faci stadion numai pentru timișoreni, că vin din toată regiunea. Deci suntem în situația în care un oraș investește și gestionează sau cumva se bucură de facilități o întreagă regiune”, a declarat Ilie Vlaicu.

În acest context, reprezentanții patronatelor au vorbit despre necesitatea unei strategii coerente pentru investiții, care să asigure continuitatea proiectelor și să evite blocajele administrative.

INVESTIȚII:

Lucrări semnalizări rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.

Acțiunea este desfășurată de polițiștii din Sânnicolau Mare, împreună cu cei de la Investigarea Criminalității Economice din cadrul IPJ Timiș, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare.

Potrivit anchetatorilor, mai multe persoane dețin și se ocupă cu vânzarea țigaretelor de contrabandă în județului Timiș.

La operațiune participă și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale Timiș, criminaliști, precum și jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Glad Voievod” Timișoara.

Cercetările continuă pentru a stabili întreaga activitate a persoanelor vizate în acest dosar.

„Lumea dragonilor”, Iulius Gardens, ora 10

„Delta sălbatică”, Cinema Timiș, ora 10:30

„De capul nostru”, Cinema Timiș, ora 13

„Cinci Hectare” – tururi interactive pentru grupuri de elevi, Faber, ora 14

„Fata din nori”, Cinema Victoria, ora 14:30

JAZZx FORWARD, Faber, de la ora 18

„3 zile în septembrie”, Cinema Victoria, ora 18

„Jurnalul unei cameriste”, Cinema Studio, ora 18:30

„În calea celor vii”, Teatrul Național, ora 19

„Moulin”, Cinema Timiș, ora 19

Analog Mania XIV, Casa Tineretului (FITT), ora 19

„Tectonica norilor”, Teatrul German, ora 19:30

„Străinul”, Cinema Victoria, ora 20

„Histoires de la nuit”, Cinema Studio, ora 20:30

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziție de pictură „Banatul în culori – Pictează patrimoniul, trăiește cultura”;

• Expoziție colectivă „Echoes of the concrete” – Conacul Mocioni din Foeni.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

• Expoziția „Paradisul de după colț”.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

• Expoziția permanentă a colecției „Corneliu Baba”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023).

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Dublă expoziție „Scrieri antirăzboinice – Ingeborg Bachmann 1926 – 1973” și „Paul Celan – unter den Wörtern/printre cuvinte”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția „Lumea de ieri. Banatul în secolele XIX–XX”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

• Expoziția permanentă „O zi din viața satului – Banatul în comunism”;

• Expoziția „ Uneltele pământului. Agricultură și meșteșug în Banatul multietnic”;

• Expoziția „Povești din vârful casei. Țigle, lut și meșteșug”;

• „Casa de la Dragșina”, specifică zonei Văii Pogănișului și Dealurilor Silagiului;

• Ansamblul de gospodării și monumente de arhitectură tradițională, în aer liber.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”

• Spectacol „Gulliver în Țara Păpușilor”, 3+, ora 09:30 și ora 11:00.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

„Pornind de la istoria Teatrului German de Stat Timișoara, proiectul documentează trei decenii de activitate artistică într-o perioadă marcată de transformări politice și sociale profunde.

Prin această incursiune în trecutul instituției, producția își propune să aducă în atenția publicului povești, contexte și experiențe care au contribuit la conturarea identității teatrului. Demersul artistic deschide, totodată, un spațiu de reflecție asupra relației dintre artă și putere, asupra libertății de expresie și asupra rolului teatrului în păstrarea și afirmarea identității unei minorități.

Spectacolul este realizat pe baza unui proces de documentare și cercetare, care reunește perspective istorice și artistice, pentru a explora modul în care activitatea teatrală s-a desfășurat într-un context politic restrictiv”, argumentează realizatorii spectacolului.

Regia îi aparține lui Clemens Bechtel, scenografia este semnată de Ioana Popescu, dramaturgia de Mira Țâra, iar documentarea și cercetarea sunt coordonate de Ida Jarcsek-Gaza. Muzica și video-ul sunt realizate de Alex Halka, lighting design-ul de Cosmin Anania, iar machiajul de Bojița Ilici. Asistența de regie este asigurată de Aida Olaru, iar de regia tehnică se ocupă Ovidiu Radu.

Din distribuție fac parte actorii Isa Berger, Robert Bogdanov-Schein, Alma Diaconu, Boris Gaza, Daniel Ghidel, Franz Kattesch, Alexandru Mihăescu, Olga Török, Simona Vintilă și Radu Vulpe.

Potrivit IPJ Timiș, accidentul s-a produs în jurul orei 16:12. Tânărul se deplasa dinspre Bulevardul Republicii spre Calea Circumvalațiunii, iar în zona pasajului Jiul ar fi încercat să evite impactul cu o mașină condusă de un bărbat de 43 de ani. În urma frânării, motociclistul s-ar fi dezechilibrat și ar fi căzut pe carosabil.

video: Facebook/Info Trafic jud. Timiș

Tânărul a fost rănit și transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Șoferul autoturismului a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind negativ.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Este vorba despre Vlad Alin Zamfir, în vârstă de 35 de ani, care a fost audiat miercuri la sediul DIICOT. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi verificat, pe 26 septembrie, imobilul lui Georgescu din Mogoșoaia, la solicitarea unui alt suspect, în vârstă de 64 de ani. Surse judiciare au precizat că acesta din urmă este Călin Georgescu.

DIICOT susține că scopul verificării ar fi fost identificarea mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare, precum și alterarea datelor informatice sau perturbarea sistemelor folosite pentru supravegherea tehnică.

Au fost făcute și percheziții

Potrivit comunicatului de presă, anchetatorii au efectuat miercuri două percheziții domiciliare în București, într-un dosar în care sunt investigate infracțiuni privind operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, precum și tentativa de alterare a integrității datelor informatice și de perturbare a funcționării sistemelor informatice.

Potrivit procurorilor, demersul ar fi avut loc după percheziția efectuată pe 21 septembrie la vila lui Georgescu, în cadrul unui alt dosar penal. Atunci, anchetatorii au pus în aplicare și măsuri de supraveghere tehnică. DIICOT precizează că rezultatul urmărit, respectiv alterarea sau deteriorarea mijloacelor tehnice folosite de anchetatori, nu s-a produs, din motive independente de voința suspecților.

Călin Georgescu a fost, la rândul său, scos din Arestul Central și dus la sediul DIICOT pentru audieri în noul dosar.

Cazul vine după perchezițiile din 21 septembrie, când Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia. În aceeași zi, anchetatorii ar fi găsit în mașina sa și un aparat de bruiaj, folosit pentru blocarea ascultării și înregistrării convorbirilor.

„Rezultatele la nouă luni confirmă direcția în care am pornit: un transport public care își asigură din resurse proprii o parte tot mai mare din finanțare. Avem venituri proprii cu aproape un milion de euro mai mari decât anul trecut, un cost pe kilometru în scădere, în context inflaționist, și pentru prima dată în ultimii ani, un profit consistent la nouă luni.

Tendința de reducere a costurilor de exploatare va continua odată cu înnoirea flotei, prin investițiile Primăriei Timișoara: 33 de troleibuze noi și 30 de autobuze de 10 metri, aflate deja în serviciu comercial, la care se vor adăuga, în perioada următoare, 10 tramvaie scurte, 20 de autobuze electrice de 12 metri și 10 troleibuze. Aceste vehicule au consumuri și costuri de întreținere semnificativ mai reduse.

Știm însă și unde mai avem de lucru: frecvența și punctualitatea curselor rămân principalele așteptări ale timișorenilor”, a declarat Florin Petolea, directorul general al STPT.

Venituri proprii mai mari, dar încă dependență de bugetul local

Mai precis, potrivit cifrelor date publicității de companie, cifra de afaceri din primele nouă luni ale anului a fost de 151,5 milioane de lei, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul ar fi de 6,19 milioane de lei, comparativ cu 0,93 milioane de lei anul trecut.

Ar fi fost parcurși mai mulți kilometri, cu un cost unitar mai mic, și ar fi fost înregistrată o creștere a încasărilor prin canalele electronice de plată. Veniturile totale ale societății au ajuns la 152,8 milioane de lei (+9,2%), în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 5,5%, până la 146,6 milioane de lei.

„Un element important al rezultatului îl reprezintă evoluția veniturilor proprii, care au crescut cu 26%, ritm superior compensației pentru serviciul de transport public, aferente contractului de delegare. Aceasta din urmă a crescut cu doar 1,9%, în timp ce veniturile din vânzarea biletelor și abonamentelor au înregistrat o creștere semnificativă, contribuind la finanțarea unei părți mai mari a activității din resurse proprii și la reducerea presiunii asupra bugetului local”, țin să menționeze reprezentanții societății.

Veniturile proprii au ajuns la 28,4 milioane de lei, în primele nouă luni ale anului, cu 5,3 milioane de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Per total, acestea reprezintă 18,7% din cifra de afaceri; față de 16,8% – anul precedent. Totuși, acest lucru înseamnă că STPT este încă dependent de subvențiile de la bugetul local.

Plățile prin POS și SMS au însumat 14,3 milioane de lei, creștere de 32,4%, reprezentând deja mai mult de jumătate din totalul încasărilor proprii. Terminalele POS din mijloacele de transport în comun sunt cele mai folosite. Totodată, vânzările prin punctele proprii au crescut cu 21,8%.

Volumul de transport a crescut cu 558.961 de kilometri: 8,22 milioane de kilometri în ianuarie – septembrie 2026, față de 7,66 milioane în aceeași perioadă din 2025. Motivul ar fi creșterea frecvenței curselor.

Electrificarea transportului public se vede în costuri: în ciuda contextului inflaționist, costul agregat pe kilometru a scăzut la 17,82 lei/km, cu 1,7% față de 18,12 lei/km în anul precedent. Per total, 50,8% din kilometrii parcurși de autobuze au fost realizați în regim electric.

Cei care doresc să își exprime punctul de vedere au destul timp la dispoziție: dezbaterea este programată pe 7 decembrie, ora 16:30, la primărie, iar înscrierile și punctele de vedere pot fi trimise până pe 20 noiembrie.

„Persoanele interesate de dezbatere se pot înscrie online la adresele consultare@primariatm.ro și primariatm@primariatm.ro, sau fizic la Serviciul Managementul Deșeurilor și Salubrizare (Bulevardul Mihai Eminescu nr.2B) până la data de 20 noiembrie 2026, ora 12:00, precizând: nume, prenume, calitatea în care participă (în cazul în care reprezintă o organizație sau altă persoană), dacă doresc sau nu să ia cuvântul, precum și propunerile, sugestiile sau opiniile cu valoare de recomandare pe care urmează să le pună în discuție.

Participanții care doresc să ia cuvântul vor preciza acest lucru în mesajul de înscriere și vor transmite punctele de vedere pe care doresc să le susțină în cadrul dezbaterii.
De asemenea, aceștia își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre, în limita celor 3 minute alocate fiecărui participant”, precizează reprezentanții primăriei.

Propunerea de Plan de Calitate a Aerului poate fi consultată online, AICI, sau la sediul Municipiului Timișoara, Serviciul Managementul Deșeurilor și Salubrizare (Bulevardul Mihai Eminescu nr.2B) și la Sediul DJ-ANMAP (Bulevardul Liviu Rebreanu nr.18-18A), de luni până vineri intre orele 9.00-12.00.