Reacția instituției vine după adoptarea Hotărârii nr. 2 din 27 mai 2026 de către Adunarea Generală Extraordinară a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, prin care au fost anunțate forme de protest la nivel național.

Potrivit reprezentanților Tribunalului Timiș, în intervalul orar 08:00–12:00 activitatea curentă va fi suspendată, urmând să fie soluționate doar cauzele urgente prevăzute de lege. De asemenea, programul cu publicul la Arhivă și Registratură va fi redus și se va desfășura între orele 10:00 și 12:00.

Conducerea instanței avertizează că măsurile de protest pot genera întârzieri și disfuncționalități în desfășurarea activității judiciare, însă subliniază importanța respectării drepturilor profesionale ale personalului auxiliar.

În același timp, Tribunalul Timiș consideră că orice modificare legislativă privind salarizarea personalului din sistemul de justiție trebuie realizată în urma unui dialog real între autorități și reprezentanții sistemului judiciar.

„Stabilitatea sistemului judiciar depinde în mod direct de existența unor garanții profesionale și salariale adecvate pentru toate categoriile de personal care contribuie la funcționarea instanțelor”, au transmis reprezentanții Tribunalului Timiș.

Aceștia atrag atenția că independența justiției reprezintă o condiție esențială pentru garantarea dreptului cetățenilor la un proces echitabil și avertizează că măsurile legislative adoptate fără consultarea sistemului judiciar pot afecta grav funcționarea statului de drept.

De asemenea, instanța consideră că lipsa unui dialog autentic și a unei evaluări reale a impactului măsurilor propuse poate conduce la accentuarea deficitului de personal, la scăderea calității actului de justiție și la diminuarea încrederii publicului în instituțiile fundamentale ale statului.

Tribunalul Timiș își exprimă speranța că negocierile dintre autoritățile competente și reprezentanții sistemului judiciar vor conduce la identificarea unor soluții echilibrate, care să asigure atât funcționarea eficientă a instanțelor, cât și respectarea drepturilor personalului din justiție.

Unul dintre cazuri a fost înregistrat în Punctul de Trecere a Frontierei Stamora-Moravița, unde un cetățean sârb de 39 de ani s-a prezentat la control cu un permis de conducere care, la prima vedere, părea în regulă. În urma verificărilor s-a descoperit însă că documentul fusese modificat pentru a include categoria A, mai exact pentru motociclete. Bărbatul este acum cercetat pentru fals material în înscrisuri oficiale.

La Sânnicolau Mare, polițiștii de frontieră au tras pe dreapta un autoturism înmatriculat în România și au descoperit că acesta figura în bazele de date internaționale ca furată. Mașina, evaluată la aproximativ 120.000 de lei, a fost confiscata, iar cercetările continuă pentru a se stabili exact cum a ajuns în posesia șoferului. În aceste patru zile, prin punctele de trecere a frontierei au trecut peste 50.0000 de persoane și peste 17.300 de mijloace de transport. Mai bine de jumătate dintre acestea au fost înregistrate pe sensul de intrare în România.

Cu ajutorul aplicației eDAC, conectată la bazele de date naționale și europene, au fost efectuate peste 5.300 de verificări, pe drumurile din apropierea graniței cu Ungaria.

Bilanțul ultimelor zile arată și 44 de ilegalități, constatate de polițiștii de frontieră, dintre care 13 infracțiuni și 31 de contravenții. Pentru neregulile descoperite au fost date amenzi de peste 17.000 de lei.

În urma celor 379 de controale efectuate, au fost aplicate 257 de sancțiuni contravenționale, dintre care 188 avertismente și 69 de amenzi. Valoarea totală a sancțiunilor financiare a ajuns la 1.320.500 de lei.

Cea mai gravă problemă identificată de inspectorii de muncă rămâne munca nedeclarată. În timpul verificărilor au fost descoperite 284 de persoane care desfășurau activitate fără forme legale de angajare.

Reprezentanții ITM Timiș atrag atenția că munca „la negru” îi privează pe angajați de drepturi esențiale, precum asigurarea medicală, vechimea în muncă, contribuțiile la pensie și protecția socială.

În domeniul relațiilor de muncă, controalele au vizat în special respectarea obligațiilor privind încheierea și înregistrarea contractelor individuale de muncă, evidența timpului de lucru, efectuarea orelor suplimentare și plata salariilor la termenele stabilite.

Totodată, în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, inspectorii au verificat respectarea normelor de protecție a muncii, instruirea periodică a angajaților, evaluarea riscurilor profesionale și implementarea măsurilor de prevenire și protecție.

Potrivit conducerii instituției, combaterea muncii nedeclarate rămâne una dintre principalele priorități ale ITM Timiș, iar controalele vor continua și în perioada următoare.

LCM pornește de la femur și se prinde de tibie. Are două straturi:

• unul superficial, mai puternic
• unul profund, care este legat și de meniscul medial

O leziune a ligamentului colateral medial (LCM) este o întindere, o ruptură parțială sau completă a ligamentului. Este una dintre cele mai frecvente leziuni ale genunchiului.

Leziunile LCM apar cel mai adesea după un impact asupra părții exterioare a genunchiului (care împinge genunchiul spre interior, mișcare numită valgus), atunci când piciorul este în contact cu solul și nu se poate mișca. LCM devine solicitat din cauza impactului, iar o mișcare combinată de flexie/valgus/rotație externă va duce la întinderea/ruperea fibrelor.

Atunci când ligamentul este lezat la momentul accidentării, este posibil să simțiți o durere imediată și ați putea auzi un pocnet sau un sunet de ruptură. În majoritatea cazurilor, partea profundă a ligamentului este deteriorată prima, iar acest lucru poate duce la leziuni ale meniscului medial sau la leziuni LIA.

Ca în cazul tuturor leziunilor ligamentare, leziunile LCM sunt de gradul I, II sau III (în funcție de gradul rupturii). Diagnosticul diferențial este necesar pentru a exclude leziunile care pot provoca aceleași simptome. Aceste leziuni sunt: ​​

• ruptură/leziune de menisc medial
• ruptură LIA
• fractură platoului tibial
• leziune sau fractură de femur
• subluxație/luxație patelară
• contuzie medială a genunchiului

Cum diagnosticăm?

Anamneza pacientului este importantă pentru a cunoaște localizarea durerii. După ce a stabilit locul în care doare, terapeutul trebuie să simtă dacă există sensibilitate sau umflare a țesuturilor moi. Pentru aceasta, trebuie să palpeze articulația genunchiului, iar de cele mai multe ori, durerea este localizată pe partea medială a genunchiului.

Examinare

O evaluare clinică este importantă pentru a stabili dacă leziunea este localizată la nivelul ligamentului medial sau dacă sunt afectate alte structuri. În primul rând, se poate obține o mulțime de informații din descrierea leziunii făcută de pacient. În al doilea rând, trebuie examinat și celălalt genunchi, astfel încât ambele membre inferioare să poată fi comparate.

La inspectarea genunchiului, este important să se determine prezența umflăturii și să se localizeze aceasta. În mod normal, se observă o umflătură pe partea medială a genunchiului. Este important să se palpeze ligamentul de-a lungul aspectului medial al genunchiului și să se evalueze sensibilitatea acestuia, notând locația (partea femurală vs. partea tibială) a sensibilității maxime. Având în vedere această constatare, putem fi aproape siguri că LCM este lezat. În al treilea rând, atenția la mecanismul leziunii este importantă pentru a identifica ce structuri sunt afectate.

În mod ideal, cel mai bun moment pentru examinarea genunchiului este imediat după leziune, înainte de apariția spasmelor musculare. Pentru pacienții care prezintă spasme musculare severe, este de obicei suficient să li se acorde o perioadă de imobilizare de 24 de ore pentru relaxare.

Imagistica prin rezonanță magnetică este, de asemenea, un instrument important pentru examinarea unei leziuni a LCM. În prezent, este singurul instrument care poate vizualiza afectarea morfologică și funcțională a articulației.

Management medical:

• leziunile de gradul I produc durere fără laxitate
• leziunile de gradul II sunt adesea mai dureroase
• leziunile de gradul III pot fi mai puțin dureroase, deoarece ligamentul este complet rupt

Rolul kinetoterapiei

Tratamentul unei leziuni a LCM necesită rareori intervenție chirurgicală. În cazurile în care există instabilitate după tratamentul conservator sau în cazurile de instabilitate persistentă după reconstrucția LIA, se poate opta pentru repararea sau reconstrucția chirurgicală. Cele mai izolate leziuni ale LCM sunt tratate cu succes nonoperator, cu orteze sau imobilizare. Câțiva pași simpli de tratament, împreună cu reabilitarea, vor permite pacienților să revină la nivelul anterior de activitate.

Cea mai mare parte din protocoalele de recuperare se concentrează pe mobilitatea genunchiului, reducerea inflamației, protejarea susținerii greutății, progresia către exerciții de întărire musculară și stabilitate. Scopul general este ca sportivul sau pacientul să revină la activitățile normale.

Reabilitarea ligamentului:

A. Prima fază

• durează 1-2 săptămâni.
• controlul umflăturilor prin aplicarea de gheață timp de 15 minute la fiecare două ore (primele două zile).
• menținerea amplitudinii de mișcare cu accent pe extensia completă și flexia progresivă, după cum este tolerat

B. Faza a doua

• începând cu săptămâna trei, obiectivele privind amplitudinea mișcărilor sunt aceleași ca în prima fază

C. Faza a treia

• din săptămâna a cincea
• susținerea completă a greutății pe genunchiul accidentat
• amplitudinea mișcării trebuie atinsă complet și trebuie să fie egală cu cea a genunchiului neaccidentat

D. Faza a patra

• la șase săptămâni după accidentarea la genunchi
• scopul exercițiilor terapeutice este mai concentrat pe mișcările specifice sportului sau pe cele zilnice

Cum putem preveni accidentarea?

Ca în multe cazuri, o încălzire suficientă ajută la prevenirea leziunilor. Exerciții care vizează mușchii picioarelor și ai trunchiului, echilibrul, tehnici de aterizare și alinierea corectă a articulațiilor previn deplasarea laterală a trunchiului și valgusul excesiv al genunchiului.

Există mai multe metode de reabilitare pentru o leziune a LCM, odihna fiind însă cea mai importantă. În timp ce se odihnește, LCM are timp să se recupereze. Există și alte tehnici de reabilitare, cum ar fi mobilizările patelare/ale țesuturilor moi și masajul prin fricțiune, antrenamentul mersului, terapia la rece etc. În situații rare, este necesară intervenția chirurgicală.

INVESTIȚII:

Lucrări de semnalizare a circulației rutiere, întreținere, funcționare și dirijare a circulației rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.

Pe 3 iunie, între orele 9-14, în Zgribești se va întrerupe furnizarea apei pentru lucrări de mentenanță la rețeaua de distribuție.

Între 2 și 5 iunie, zilnic între orele 9-14, în Pișchia se va sista furnizarea apei pentru lucrări de spălare a rețelei de distribuție.

„Lucrările de spălare urmăresc să asigure o calitate corespunzătoare a apei potabile și sunt o parte a activității desfășurate de Aquatim în cadrul mentenanței preventive a rețelelor de distribuție”, transmit cei de la Aquatim.

Atenție! La reluarea alimentării cu apă în regim normal este posibil ca la robinete să curgă apă tulbure. Deoarece această perturbare va fi de scurtă durată, clienților le este recomandat să nu folosească apa în scopuri menajere, până la limpezirea completă. Consumatorii sunt rugați să ia măsuri de stocare a unor cantități de apă care să le acopere necesarul pe perioada anunțată.

Sister Act, Teatrul German, ora 19, cu bilet

Craft Master FLORIN PAUL – violă, DANA PAUL GIOVANINETTI – pian, Filarmonica Banatul, ora 19, cu bilet

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziția Galei TAB (Traian Abruda – In Memoriam), ediția ’26.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare: Luni – Vineri: 8-18, Sâmbătă: 10-18, Duminică: 10-18 (ultimul vizitator: cu 30 de min. înainte de închidere).

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

La intersecția cu Calea Martirilor 1989, acesta a intrat în coliziune cu o mașină condusă de o femeie de 37 de ani. Aceasta circula regulamentar în paralel cu celălalt autoturism și ar fi virat la stânga pe culoarea verde a semaforului.

În urma impactului au fost rănite femeia de 37 de ani, o tânără de 18 ani și un băiat de 13 ani, toți pasageri în autoturismul acesteia.

Ambii șoferi au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Accident Rebreanu

Printre titlurile incluse se numără „Cold War”, regizat de Paweł Pawlikowski, recompensat cu Premiul pentru regie la Cannes, precum și „Loveless”, semnat de Andrey Zvyagintsev, distins cu Premiul Juriului.

Selecția continuă cu „Passages”, regizat de Ira Sachs, „La Vérité”, semnat de Hirokazu Kore-eda, și „Bestiile” („As bestas”), regizat de Rodrigo Sorogoyen. În program se regăsește și „Close”, în regia lui Lukas Dhont.

De asemenea, publicul va putea revedea filmul românesc „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, regizat de Cristian Mungiu, distins cu Palme d’Or la Cannes.

Organizatorii propun această selecție ca o continuare a interesului pentru ediția recentă a festivalului, dar și ca o oportunitate de a (re)descoperi filme semnate de regizori premiați la Cannes, înainte de lansarea noilor titluri din competiția din acest an.

Proiecțiile vor avea loc atât în sala de cinema, cât și pe terasă.

Program „Regizori de Cannes”

Miercuri, 3 iunie

• 21:30 – Cold War (proiecție pe terasă)

Joi, 4 iunie

• 19:00 – Loveless
• 21:30 – Passages (proiecție pe terasă)

Vineri, 5 iunie

• 21:30 – La Vérité (proiecție pe terasă)

Sâmbătă, 6 iunie

• 19:00 – Bestiile
• 21:30 – Close (proiecție pe terasă)

Duminică, 7 iunie

• 18:00 – 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile

Biletele pentru fiecare proiecție pot fi achiziționate AICI.

Sondajul a fost realizat în rândul a 613 adolescenți cu vârste între 15 și 18 ani, majoritatea din mediul rural și beneficiari ai programelor organizației. Autorii precizează că rezultatele nu sunt reprezentative la nivel național, însă oferă o imagine asupra percepțiilor din comunități vulnerabile.

Anxietatea și problemele emoționale, principalele provocări ale adolescenților

Potrivit datelor, 30,8% dintre respondenți indică anxietatea și problemele emoționale drept principala provocare a adolescenților din România. Urmează presiunea legată de școală (20,2%) și dependența de telefon și rețele sociale (18,1%). Lipsa banilor este menționată de 9,8% dintre participanți, iar lipsa oportunităților de 8,6%.

În ceea ce privește sursele de stres, aproape jumătate dintre adolescenți (45,7%) spun că examenele și incertitudinea privind viitorul sunt principalele motive, în timp ce 31,8% indică școala și temele. Problemele financiare sunt menționate de 11,6%, iar singurătatea de 3,3%.

Întrebați ce schimbare ar prioritiza pentru copiii și adolescenții din România, 26,8% au răspuns reducerea presiunii școlare, 24,8% crearea mai multor oportunități pentru viitor, iar 23,8% mai mult sprijin emoțional. Doar 6,9% au indicat combaterea bullying-ului ca principală măsură.

În ceea ce privește starea de bine, adolescenții spun că cele mai importante surse de fericire sunt relațiile apropiate. 40,3% menționează familia, iar 31,6% prietenii. Sportul și hobby-urile sunt indicate de 12,4% dintre respondenți, în timp ce rețelele sociale, telefonul și jocurile apar pentru 6,2%. Reușitele școlare sunt menționate de 5,2%.

„Copiii și adolescenții ne spun tot mai clar că nu vor doar să fie protejați, ci și ascultați. Ei percep frecvent că școala, familia și instituțiile comunică unilateral, fără participare reală din partea lor, iar această ruptură dintre generații poate duce la scăderea încrederii în instituții, accentuată într-o lume dominată de presiune digitală, dezinformare și expunere constantă online”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Ea a adăugat că politicile și programele dedicate adolescenților ar trebui să pună un accent mai mare pe sănătatea mintală, sprijin emoțional, prevenirea bullying-ului și implicarea reală a copiilor în deciziile care îi privesc.