Instalatorul a alertat autoritățile, iar la fața locului au ajuns persoanele abilitate. Polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili identitatea victimei, precum și împrejurările în care aceasta și-a pierdut viața.

Trupul bărbatului urmează să fie transportat la IML, unde necropsia va putea stabili cauza exactă a decesului.

Anchetatorii continuă cercetările, urmând să stabilească și de cât timp se afla victima în subsolul imobilului.

În ediția din 2025, domeniul principal de evaluare a fost Științele, iar Matematica și Citirea au fost domenii secundare. Pentru prima dată, elevii au fost evaluați și în ceea ce privește rezolvarea problemelor în mediul digital.

România a scăzut la toate cele trei competențe

La Științe, elevii români au obținut un scor mediu de 425 de puncte, cu trei puncte mai puțin decât în 2022. La Citire, scorul a scăzut de la 428 la 413 puncte, ceea ce înseamnă o pierdere de 16 puncte. La Matematică, România a obținut 419 puncte, cu nouă puncte mai puțin decât la evaluarea din 2022.

În clasamentul celor 91 de țări participante, România se află pe locul 55 la Științe, locul 53 la Citire și locul 48 la Matematică.

La nivelul Uniunii Europene, România se numără printre țările cu cele mai slabe rezultate, fiind înaintea doar a Bulgariei și Ciprului în ceea ce privește rezultatele medii la cele trei competențe.

Peste jumătate dintre elevi nu ating nivelul de bază la Matematică

Una dintre cele mai importante concluzii ale testării PISA 2025 este proporția ridicată a elevilor care nu ating Nivelul 2, considerat de OCDE pragul de bază al competenței.

foto: OCDE

La matematică, 52% dintre elevii români au obținut rezultate sub Nivelul 2, pragul considerat de OCDE nivelul de bază al competenței. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență matematică, situație asociată cu analfabetismul funcțional. La testarea PISA din 2022 procentul elevilor cu rezultate sub Nivelul 2 era de 49%.

La Citire, 48% dintre elevii români sunt sub Nivelul 2, în creștere de la 42% în 2022, ceea ce înseamnă că România se apropie și în acest domeniu de pragul de 50%.

În cazul Științelor, 46% dintre elevii români nu ating Nivelul 2, față de 44% în 2022.

La nivelul OCDE, proporția elevilor care ating cel puțin Nivelul 2 este de 65% la Matematică, 69% la Citire și 74% la Științe.

Aproape 40% dintre elevi sunt sub nivelul de bază la toate cele trei competențe

Situația este și mai dificilă atunci când sunt analizate împreună cele trei domenii principale.
În România, 38,5% dintre elevii de 15 ani au rezultate sub Nivelul 2 la Matematică, Citire și Științe în același timp. În 2022, proporția era de aproximativ 33%.

Prin comparație, media OCDE este de 19,7%.

La polul opus, doar 4,8% dintre elevii români au obținut performanțe de Nivel 5 sau 6, considerate niveluri avansate de competență. Proporția era de 5% în 2022, în timp ce media OCDE ajunge la 11,9%.

foto: OCDE

57% dintre elevi nu ating nivelul de bază la rezolvarea problemelor digitale

PISA 2025 a inclus, pentru prima dată, și evaluarea competențelor necesare pentru rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale.

România a obținut un scor mediu de 442 de puncte, ceea ce o plasează pe locul 51 din 91 de țări și economii participante.

Doar 43% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul de bază la această evaluare. Prin urmare, 57% au rămas sub pragul minim de competență. Media OCDE este de 64% dintre elevii care ating cel puțin nivelul de bază.

România, între decalajele urban-rural și cele socioeconomice

Ministerul Educației și Cercetării atrage atenția și asupra diferențelor mari dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural. Potrivit datelor prezentate de minister, decalajele ajung la aproximativ 100 de puncte în toate cele trei domenii evaluate: 109 puncte la Matematică, 98 la Științe și 94 la Citire.

Comunicatul MEC arată că rezultatele trebuie privite și în contextul diferențelor socioeconomice existente în România. În plus, ministerul precizează că datele PISA 2025 vor sta la baza unor direcții de intervenție, printre care identificarea timpurie și sprijinul pentru alfabetizarea funcțională, reducerea decalajelor urban-rural și socioeconomice, dezvoltarea profesională a profesorilor și monitorizarea mai atentă a progresului elevilor.

Ministerul anunță, de asemenea, continuarea măsurilor privind utilizarea dispozitivelor digitale la ore și dezvoltarea competențelor de utilizare a inteligenței artificiale în educație.

Pentru România, evaluarea PISA 2025 a inclus 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, eșantion considerat reprezentativ pentru această categorie de vârstă. Potrivit MEC, datele colectate în România au respectat standardele de calitate stabilite de OCDE.

La nivel internațional, PISA 2025 a inclus peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani.

Echipajele vor petrece o săptămână în oraș, iar sosirea lor va deschide cea mai intensă perioadă din programul Ecluze pe Bega 2026.

Evenimentul continuă povestea începută în 2023, după redeschiderea frontierei pe apă dintre România și Serbia pentru ambarcațiuni de agrement, după aproape șapte decenii. De atunci, sosirea navigatorilor sârbi la Timișoara a devenit una dintre cele mai vizibile dovezi că Bega poate funcționa din nou ca o legătură între comunitățile de pe cele două maluri ale frontierei.

Hărțile vechi ale Timișoarei ies din colecții

Programul dedicat publicului începe luni, 14 septembrie, de la ora 17:30, la Vila Mal.

Arhitectul Andrei Chindriș va susține „Orașul născut din ape”, o prezentare urmată de un tur ghidat prin care participanții vor putea descoperi relația dintre Timișoara și apă.

Cu această ocazie, organizatorii vor prezenta o parte din colecția privată de hărți istorice ale Timișoarei și Banatului. Participanții vor putea vedea cum au evoluat cursurile de apă, cum s-a modificat teritoriul și cum poate fi înțeles orașul contemporan prin intermediul documentelor cartografice vechi.

Marți, 15 septembrie, de la ora 17, programul se mută pe apă.

„Saga pe Bega” este un atelier de navigație susținut de Dan Eftimie, cunoscut drept Piratu’ de pe Bega, la bordul ambarcațiunii Saga 1948.

Participanții vor afla noțiuni de bază despre navigație și marinărie, de la siguranță și manevrarea unei ambarcațiuni până la reperele importante de pe canal.

Ambarcațiunea are, la rândul ei, o istorie aparte. Construită în Germania în 1948, Saga a fost utilizată în portul Hamburg, a navigat ulterior pe Dunăre și a ajuns în cele din urmă la Timișoara, unde a fost restaurată.

Atelierul se încheie cu o ieșire pe Bega, astfel încât participanții să poată pune în practică o parte dintre lucrurile discutate la bord.

Două seri dedicate trecutului și viitorului Begăi

În 16 și 17 septembrie, de la ora 17:30, Departamentul de Hidrotehnică al Universității Politehnica Timișoara va găzdui „Conferința pe Bega”.

Zece specialiști din România și Serbia vor discuta despre istoria râului, biodiversitate, peisaj cultural, hidrotehnică, identitate urbană și navigație.

Prima seară va urmări relația dintre așezările din Banat și apă, precum și transformările sistemului hidrotehnic. În cea de-a doua, discuțiile se vor concentra asupra Serbiei, Zrenjaninului, sistemului Dunăre-Tisa-Dunăre și posibilității dezvoltării unui coridor nautic al Banatului.

Printre invitați se numără Cristian Floca, Șerban-Vlad Nicoară, Bogdan Demetrescu, Gicu-Gabriel Arsene, Alex Ciobotă, Aleksandar Bede, Natalija Popov, Ivana Branković, Mirjana Živković și Saša Popov.

Locul conferinței are propria legătură cu istoria apei la Timișoara. Actuala clădire a Departamentului de Hidrotehnică este fosta clădire a Clubului Regatta, ridicată în 1910 pe malul Begăi, într-o perioadă în care canotajul și sporturile nautice aveau deja o tradiție în oraș.

Vineri, 18 septembrie, de la ora 17:30, la Vila MAL, tinerii cu vârste între 15 și 25 de ani sunt invitați la „Bega ca spațiu comun”, o întâlnire coordonată de Ivana Branković din Serbia.

Participanții vor fi provocați să își imagineze cum ar putea arăta relația orașului cu Bega în anul 2035. Hărți, fotografii și situații concrete vor sta la baza unor idei despre apă, natură, navigație, cultură și spațiu public.

Ideile vor putea fi transpuse în desene, modele, texte sau scenarii și discutate apoi împreună. Activitatea se desfășoară în limba engleză și nu necesită cunoștințe de specialitate.

Filarmonica Banatul și Blazzaj cântă pe apă

Cel mai spectaculos moment al ediției din acest an este programat pentru sâmbătă, 19 septembrie, de la ora 21.

Pentru o seară, Bega va deveni scenă. Filarmonica Banatul Timișoara și Blazzaj vor susține un concert în Portul Cultural Timișoara, în zona D’arc pe Mal, iar scena va fi amplasată chiar pe apă.

Publicul va putea urmări spectacolul de pe maluri și de pe vechiul Pod al Episcopilor, în timp ce muzica va veni din mijlocul canalului.

Filarmonica Banatul va participa într-o formulă orchestrală cu instrumentiști de coarde, suflători și alămuri. Concertul va fi dirijat de Radu Zaharia, iar orchestrațiile sunt realizate de Gabriel Almași.

Blazzaj are, de altfel, o legătură mai veche cu proiectul Ecluze pe Bega. Trupa a participat încă de la prima ediție, când a susținut un concert în mișcare, de la bordul ambarcațiunii Pelican.

Accesul la concert este gratuit.

Regata se încheie cu un eveniment pentru copii

Duminică, 20 septembrie, de la ora 10, programul continuă cu Paselier #4, alături de Alexandra Recășan.

Este penultima întâlnire din seria de activități dedicate copiilor, care sunt invitați să descopere Bega, malurile și lumea din jurul apei prin explorare și activități practice.

În paralel, la Vila MAL poate fi vizitată expoziția RE.Flux pe Bega, dedicată transformărilor peisajului de la izvoarele râului până la vărsarea acestuia în Tisa.

Expoziția este deschisă joi și vineri, între orele 16 și 20, iar sâmbătă și duminică între 10 și 13 și 16 și 20.

De la Vila MAL poate fi parcurs și traseul RE.Descoperim, care readuce în atenție cele zece sculpturi realizate în Parcul Alpinet în cadrul Simpozionului de sculptură din 1984.

Regata Bega face parte din proiectul Ecluze pe Bega, inițiat în 2022 în jurul unor teme precum patrimoniul, navigația și peisajul natural al Begăi. Toate activitățile sunt gratuite.

Începând din 2025, proiectul este dezvoltat de Asociația Culturală Ecluze, fondată de D Proiect, Club D’arc și Asociația Suporterilor Timișoreni Druckeria. Ediția din 2026 este finanțată de Primăria Timișoara prin Centrul de Proiecte, în cadrul programului Repere în cultură 2026/2027.

Eveniment Bega

Acțiunile, desfășurate sub coordonarea inspectorului-șef Ileana Mogoșanu, au vizat în special două domenii în care riscurile privind respectarea legislației muncii sunt ridicate: construcțiile și industria ospitalității – HORECA.

În total, inspectorii au efectuat 250 de controale și au aplicat 243 de sancțiuni. Dintre acestea, 190 au fost avertismente, iar 53 au fost amenzi, valoarea totală a sancțiunilor contravenționale ridicându-se la 1,1 milioane de lei.

Una dintre cele mai importante probleme descoperite a fost munca nedeclarată. În urma verificărilor, inspectorii au identificat 29 de persoane care prestau activitate fără forme legale.

Ce nereguli au găsit inspectorii

Pe lângă cazurile de muncă nedeclarată, controalele au scos la iveală o serie de alte încălcări ale legislației.

Printre acestea s-au numărat situațiile în care beneficiarii nu au transmis zilnic, înainte de începerea activității, registrul electronic de evidență a zilierilor către ITM Timiș.

Au fost constatate și cazuri în care zilierii au lucrat pentru același beneficiar mai mult de 90 de zile cumulate într-un an calendaristic, dar și situații în care nu a fost respectată remunerația brută orară stabilită în raport cu salariul minim brut pe țară.

Inspectorii au mai descoperit:

• contracte individuale de muncă neîncheiate înainte de începerea activității;
• contracte de muncă care nu au putut fi prezentate la momentul controlului;
• nerespectarea repausului săptămânal;
• lipsa evidenței corecte a orelor de început și de sfârșit ale programului de lucru;
• registrul de evidență a salariaților incomplet;
• întârzieri în plata drepturilor salariale;
• lipsa echipamentului individual de protecție;
• echipamente de muncă neconforme din punct de vedere al securității și sănătății în muncă;
• fișe de instruire SSM necompletate;
• necomunicarea unor evenimente către inspectoratul de muncă.

„Respectarea legislației muncii nu este o opțiune, ci o obligație fundamentală pentru asigurarea unui mediu de lucru corect, legal și sigur”, transmite Ileana Mogoșanu, inspector-șef al ITM Timiș.

Bărbatul din Ohaba Lungă a vrut să discute cu aceștia despre mai multe probleme din localitate, inclusiv despre faptul că poarta de la şcoala din localitate este şubredă, existând riscul să cadă oricând peste copii. Nu numai că nu a fost ascultat, ci a fost și bruscat și bătut.

Potrivit unor surse, agresorii sunt finii primarului PSD Gigi Murărescu. În imaginile de mai jos se poate vedea clar interacțiunea dintre victimă și agresori:

La o zi distanță, reprezentanții IPJ Timiș au transmis că a fost deschis un dosar penal pentru lovire sau alte violențe.

„Polițiștii Secției 10 Poliție Rurală Făget au fost sesizați de către o femeie cu privire la faptul că, în incinta Primăriei din localitatea Ohaba Lungă, un bărbat ar fi fost agresat de către alți doi bărbați. […]

Polițiștii s-au deplasat de îndată la fața locului, unde au constatat că cele sesizate se confirmă, respectiv, din primele verificări efectuate, a reieșit că, pe fondul unui conflict spontan, un bărbat în vârstă de 32 de ani, care filma în incinta primăriei, ar fi fost agresat și îndepărtat din incinta instituției de către un bărbat de 52 de ani, angajat al primăriei, aflat în concediu de odihnă, precum și de către un alt bărbat, de 47 de ani, care se afla în incinta instituției pentru rezolvarea unor aspecte.

În cauză, polițiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.

În baza probatoriului administrat, bărbatul de 52 de ani a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Timiș”, au declarat cei de la IPJ Timiș.

„Lucrăm la adaptarea procedurilor la noua lege. Nu am avut o perioadă de tranziție, ci legea a devenit aplicabilă direct după intrarea în vigoare. Noul Cod simplifică unele autorizări pentru cetățeni, dar trebuie să fim foarte clari și asupra unui alt lucru: amenzile pentru construcțiile ilegale cresc semnificativ. Fie că vorbim de firme montate pe fațade fără proiect sau de anexe ori clădiri construite fără autorizație, sancțiunile sunt mai severe.

Noi continuăm să aplicăm regulile și să muncim pentru ca Timișoara să se dezvolte ordonat, iar oamenii care respectă legea să știe că regulile sunt aceleași pentru toată lumea”, transmite viceprimarul Paula Romocean.

Cele mai importante schimbări

Printre schimbările importante se numără o procedură simplificată pentru anumite lucrări care nu mai trebuie să parcurgă întregul proces de autorizare. Aici sunt incluse intervenții asupra construcțiilor existente, compartimentări, lucrări la fațade, inclusiv anumite lucrări de termoizolare, închiderea balcoanelor și unele amenajări noi.

Proprietarii trebuie să transmită primăriei o notificare însoțită de proiectul tehnic, iar municipalitatea va avea la dispoziție cel mult 15 zile lucrătoare pentru a răspunde. Lipsa unui răspuns în acest interval reprezintă aprobare tacită.

În cazul construcțiilor ilegale, sancțiunile cresc însă considerabil. Pentru lucrări realizate fără autorizație sau cu încălcarea autorizației, amenzile sunt cuprinse, în funcție de situație, între 50.000 și 1 milion de lei. Pentru etajele construite peste cele aprobate, legea prevede amenzi suplimentare de până la 500.000 de lei pentru fiecare nivel.

Pe scurt, noile reguli prevăd:

• proceduri simplificate pentru anumite lucrări la construcțiile existente și amenajări noi;
• notificarea Primăriei și depunerea proiectului tehnic pentru aceste intervenții;
• un termen de maximum 15 zile lucrătoare pentru răspunsul municipalității;
• aprobare tacită în cazul în care nu există un răspuns în termen;
• amenzi între 50.000 de lei și 1 milion de lei pentru anumite construcții realizate ilegal;
• amenzi de până la 500.000 de lei pentru fiecare etaj construit peste limita autorizată;
• posibilitatea regularizării unor construcții fără acte până la 25 august 2027;
• regularizarea este condiționată de respectarea normelor urbanistice și tehnice.

Un an pentru regularizarea unor construcții

Noul Cod Urbanistic le oferă proprietarilor și o perioadă de un an în care pot încerca să aducă în legalitate anumite construcții realizate fără actele necesare, prin autorizația de regularizare.

Solicitările pot fi depuse până la 25 august 2027, însă regularizarea nu este automată. Construcțiile trebuie să respecte regulile de urbanism și condițiile tehnice prevăzute de lege, iar fiecare situație va fi verificată.

Primăria le recomandă proprietarilor care au făcut lucrări fără documentele necesare să verifice din timp dacă acestea pot fi regularizate, având în vedere că procedura este disponibilă doar până la 25 august 2027.

Pentru documentațiile depuse după 25 august 2026 se aplică prevederile noului Cod Urbanistic. Dosarele depuse anterior sunt analizate potrivit legislației în vigoare la momentul depunerii.

„La terasamente se lucrează la umpluturi, stabilizarea terenului de fundare și realizarea straturilor succesive ale corpului drumului, inclusiv balast armat cu geogrile și straturi stabilizate.

La structuri, au fost executați peste 75% dintre piloții din beton, iar producția grinzilor prefabricate este în desfășurare. La podețe, fundațiile sunt realizate în proporție de aproape 90%, iar montarea elementelor prefabricate a depășit 50%”, transmit reprezentanții DRDP Timișoara.

VO Timișoara Vest – septembrie 2026

foto: DRDP Timișoara

Vă amintim, VO Timișoara Vest are o lungime de aproximativ 14 kilometri, cu câte două benzi pe fiecare sens, fiind prevăzute patru noduri rutiere denivelate în proiect.

După o licitație cu cinci ofertanți, a fost desemnată câștigătoare firma turcă NUROL İnşaat. Au fost conestații, CNSC le-a respins, iar la finalul lunii ianuarie 2025 a fos semnat și contractul de1,41 miliarde de lei, fără TVA (1,68 miliarde de lei sau aproximativ 340 de milioane de euro, cu TVA), cu finanțare asigurată prin Programul de Transport (2021-2027). Termenul prevăzut era de 30 de luni – șase pentru proiectare și 24 pentru execuție.

Din cauza unor întârzieri la București, lucrările propriu-zise au început la mijlocul lunii mai, deși proiectarea era gata încă din vara anului trecut. În iulie, acestea ajungeau la 8%, iar în urmă cu mai puțin de o lună erau la 13%.

Una dintre nemulțumirile semnalate de lugojeni vizează montarea dalelor din Parcul Copiilor. Potrivit acestora, în anumite zone, dalele nu ar fi așezate corespunzător, iar suprafața prezintă denivelări care ridică semne de întrebare cu privire la calitatea execuției.

Situația a fost adusă în atenția administrației locale, iar primarul Lugojului, Călin Dobra, precizează că lucrările nu sunt finalizate și că astfel de situații pot apărea pe parcursul unui șantier.

„În acest moment suntem încă în faza de șantier în ceea ce privește parcurile din oraș. Este normal ca, pe parcursul lucrărilor, să apară și anumite situații care trebuie remediate. Tocmai de aceea, lucrările sunt monitorizate, iar orice deficiență, denivelare sau element care nu este realizat corespunzător este semnalat constructorului și se solicită remedierea”, ne-a declarat primarul Călin Dobra.

Edilul susține că verificările vor continua pe toată perioada de execuție și că eventualele probleme nu vor fi trecute cu vederea la recepție.

„Mai avem până la etapa recepției, iar până atunci toate aceste lucruri trebuie puse la punct. Cu siguranță, lucrările nu vor fi recepționate dacă nu sunt realizate conform proiectului și cerințelor de calitate”, a mai precizat Călin Dobra la solicitarea Tion.

Peste 51 de milioane de lei pentru transformarea parcurilor

Lugojul trece printr-un amplu proces de modernizare a spațiilor verzi.

Proiectul „Creșterea calității vieții din Municipiul Lugoj prin reabilitarea spațiilor verzi și modernizarea parcurilor” vizează reabilitarea completă a parcurilor George Enescu, Ștrand, Cornet și Prefecturii (Copiilor), precum și modernizarea splaiurilor adiacente râului Timiș.

Investiția are o valoare totală de de aproape 51,9 milioane de lei de lei, din care 50 de milioane de lei reprezintă finanțarea eligibilă. Proiectul este finanțat prin Programul Regional Vest 2021-2027, cu sprijinul Uniunii Europene și prin ADR Vest, în calitate de Autoritate de Management.

Durata de implementare este de 36 de luni, în perioada 18 decembrie 2024 – 18 decembrie 2027.

Proiectul de reabilitare a celor patru parcuri a fost câștigat de firma Superconstruct SR din Timișoara, împreună cu Eye Forest SRL din București, companie implicată și în proiectul noului parc din cartierul Mondial-Bocșei.

Dalele din Parcul Copiilor

Programul folosește principiile Terapiei Bazate pe Proces (Process-Based Therapy – PBT), iar intervenția este adaptată proceselor psihologice relevante pentru fiecare participant. Scopul este reducerea simptomelor de anxietate și/sau depresie.

Cum se desfășoară programul

Participarea începe cu o etapă de evaluare, care include completarea unor chestionare de screening și două interviuri clinice desfășurate online. Persoanele înscrise vor trece apoi printr-o perioadă în care își vor monitoriza zilnic stările emoționale și comportamentale.

Monitorizarea se realizează prin metoda Ecological Momentary Assessment (EMA), care urmărește experiențele participanților în viața de zi cu zi.

După această etapă, persoanele care îndeplinesc criteriile programului și pentru care intervenția este considerată potrivită vor beneficia de opt ședințe săptămânale de psihoterapie individuală, desfășurate online.

Numărul de locuri este limitat, iar includerea în program se face în urma evaluării inițiale.

Înscrierea este gratuită

Persoanele interesate se pot înscrie gratuit pe platforma proiectului AICI. După înscriere, acestea vor fi direcționate către chestionarele de screening, iar ulterior vor fi selectate persoanele care îndeplinesc criteriile de participare.

Mai multe informații despre program și înscriere sunt disponibile tot pe platforma proiectului „iCARE”. Pentru întrebări, persoana de contact este conf. univ. dr. psiholog Bogdan Tudor Tulbure, directorul programului, care poate fi contactat la adresa de mail bogdan.tulbure@e-uvt.ro.

Un aspect important este că uniformele ar urma să fie plătite/decontate din bani publici, prin bugete locale sau județene ori prin fonduri europene.

Proiectul a fost depus de parlamentari PSD la Senat și a ajuns deja în comisiile de specialitate. Deocamdată nu este o regulă în vigoare — ar deveni obligatorie doar dacă proiectul este adoptat.