Acțiunile, desfășurate sub coordonarea inspectorului-șef Ileana Mogoșanu, au vizat în special două domenii în care riscurile privind respectarea legislației muncii sunt ridicate: construcțiile și industria ospitalității – HORECA.

În total, inspectorii au efectuat 250 de controale și au aplicat 243 de sancțiuni. Dintre acestea, 190 au fost avertismente, iar 53 au fost amenzi, valoarea totală a sancțiunilor contravenționale ridicându-se la 1,1 milioane de lei.

Una dintre cele mai importante probleme descoperite a fost munca nedeclarată. În urma verificărilor, inspectorii au identificat 29 de persoane care prestau activitate fără forme legale.

Ce nereguli au găsit inspectorii

Pe lângă cazurile de muncă nedeclarată, controalele au scos la iveală o serie de alte încălcări ale legislației.

Printre acestea s-au numărat situațiile în care beneficiarii nu au transmis zilnic, înainte de începerea activității, registrul electronic de evidență a zilierilor către ITM Timiș.

Au fost constatate și cazuri în care zilierii au lucrat pentru același beneficiar mai mult de 90 de zile cumulate într-un an calendaristic, dar și situații în care nu a fost respectată remunerația brută orară stabilită în raport cu salariul minim brut pe țară.

Inspectorii au mai descoperit:

contracte individuale de muncă neîncheiate înainte de începerea activității;

contracte de muncă care nu au putut fi prezentate la momentul controlului;

nerespectarea repausului săptămânal;

lipsa evidenței corecte a orelor de început și de sfârșit ale programului de lucru;

registrul de evidență a salariaților incomplet;

întârzieri în plata drepturilor salariale;

lipsa echipamentului individual de protecție;

echipamente de muncă neconforme din punct de vedere al securității și sănătății în muncă;

fișe de instruire SSM necompletate;

necomunicarea unor evenimente către inspectoratul de muncă.

„Respectarea legislației muncii nu este o opțiune, ci o obligație fundamentală pentru asigurarea unui mediu de lucru corect, legal și sigur”, transmite Ileana Mogoșanu, inspector-șef al ITM Timiș.

În ediția din 2025, domeniul principal de evaluare a fost Științele, iar Matematica și Citirea au fost domenii secundare. Pentru prima dată, elevii au fost evaluați și în ceea ce privește rezolvarea problemelor în mediul digital.

România a scăzut la toate cele trei competențe

La Științe, elevii români au obținut un scor mediu de 425 de puncte, cu trei puncte mai puțin decât în 2022. La Citire, scorul a scăzut de la 428 la 413 puncte, ceea ce înseamnă o pierdere de 16 puncte. La Matematică, România a obținut 419 puncte, cu nouă puncte mai puțin decât la evaluarea din 2022.

În clasamentul celor 91 de țări participante, România se află pe locul 55 la Științe, locul 53 la Citire și locul 48 la Matematică.

La nivelul Uniunii Europene, România se numără printre țările cu cele mai slabe rezultate, fiind înaintea doar a Bulgariei și Ciprului în ceea ce privește rezultatele medii la cele trei competențe.

Peste jumătate dintre elevi nu ating nivelul de bază la Matematică

Una dintre cele mai importante concluzii ale testării PISA 2025 este proporția ridicată a elevilor care nu ating Nivelul 2, considerat de OCDE pragul de bază al competenței.

foto: OCDE

La matematică, 52% dintre elevii români au obținut rezultate sub Nivelul 2, pragul considerat de OCDE nivelul de bază al competenței. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență matematică, situație asociată cu analfabetismul funcțional. La testarea PISA din 2022 procentul elevilor cu rezultate sub Nivelul 2 era de 49%.

La Citire, 48% dintre elevii români sunt sub Nivelul 2, în creștere de la 42% în 2022, ceea ce înseamnă că România se apropie și în acest domeniu de pragul de 50%.

În cazul Științelor, 46% dintre elevii români nu ating Nivelul 2, față de 44% în 2022.

La nivelul OCDE, proporția elevilor care ating cel puțin Nivelul 2 este de 65% la Matematică, 69% la Citire și 74% la Științe.

Aproape 40% dintre elevi sunt sub nivelul de bază la toate cele trei competențe

Situația este și mai dificilă atunci când sunt analizate împreună cele trei domenii principale.
În România, 38,5% dintre elevii de 15 ani au rezultate sub Nivelul 2 la Matematică, Citire și Științe în același timp. În 2022, proporția era de aproximativ 33%.

Prin comparație, media OCDE este de 19,7%.

La polul opus, doar 4,8% dintre elevii români au obținut performanțe de Nivel 5 sau 6, considerate niveluri avansate de competență. Proporția era de 5% în 2022, în timp ce media OCDE ajunge la 11,9%.

foto: OCDE

57% dintre elevi nu ating nivelul de bază la rezolvarea problemelor digitale

PISA 2025 a inclus, pentru prima dată, și evaluarea competențelor necesare pentru rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale.

România a obținut un scor mediu de 442 de puncte, ceea ce o plasează pe locul 51 din 91 de țări și economii participante.

Doar 43% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul de bază la această evaluare. Prin urmare, 57% au rămas sub pragul minim de competență. Media OCDE este de 64% dintre elevii care ating cel puțin nivelul de bază.

România, între decalajele urban-rural și cele socioeconomice

Ministerul Educației și Cercetării atrage atenția și asupra diferențelor mari dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural. Potrivit datelor prezentate de minister, decalajele ajung la aproximativ 100 de puncte în toate cele trei domenii evaluate: 109 puncte la Matematică, 98 la Științe și 94 la Citire.

Comunicatul MEC arată că rezultatele trebuie privite și în contextul diferențelor socioeconomice existente în România. În plus, ministerul precizează că datele PISA 2025 vor sta la baza unor direcții de intervenție, printre care identificarea timpurie și sprijinul pentru alfabetizarea funcțională, reducerea decalajelor urban-rural și socioeconomice, dezvoltarea profesională a profesorilor și monitorizarea mai atentă a progresului elevilor.

Ministerul anunță, de asemenea, continuarea măsurilor privind utilizarea dispozitivelor digitale la ore și dezvoltarea competențelor de utilizare a inteligenței artificiale în educație.

Pentru România, evaluarea PISA 2025 a inclus 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, eșantion considerat reprezentativ pentru această categorie de vârstă. Potrivit MEC, datele colectate în România au respectat standardele de calitate stabilite de OCDE.

La nivel internațional, PISA 2025 a inclus peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani.

Bărbatul din Ohaba Lungă a vrut să discute cu aceștia despre mai multe probleme din localitate, inclusiv despre faptul că poarta de la şcoala din localitate este şubredă, existând riscul să cadă oricând peste copii. Nu numai că nu a fost ascultat, ci a fost și bruscat și bătut.

Potrivit unor surse, agresorii sunt finii primarului PSD Gigi Murărescu. În imaginile de mai jos se poate vedea clar interacțiunea dintre victimă și agresori:

La o zi distanță, reprezentanții IPJ Timiș au transmis că a fost deschis un dosar penal pentru lovire sau alte violențe.

„Polițiștii Secției 10 Poliție Rurală Făget au fost sesizați de către o femeie cu privire la faptul că, în incinta Primăriei din localitatea Ohaba Lungă, un bărbat ar fi fost agresat de către alți doi bărbați. […]

Polițiștii s-au deplasat de îndată la fața locului, unde au constatat că cele sesizate se confirmă, respectiv, din primele verificări efectuate, a reieșit că, pe fondul unui conflict spontan, un bărbat în vârstă de 32 de ani, care filma în incinta primăriei, ar fi fost agresat și îndepărtat din incinta instituției de către un bărbat de 52 de ani, angajat al primăriei, aflat în concediu de odihnă, precum și de către un alt bărbat, de 47 de ani, care se afla în incinta instituției pentru rezolvarea unor aspecte.

În cauză, polițiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.

În baza probatoriului administrat, bărbatul de 52 de ani a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Timiș”, au declarat cei de la IPJ Timiș.

„Lucrăm la adaptarea procedurilor la noua lege. Nu am avut o perioadă de tranziție, ci legea a devenit aplicabilă direct după intrarea în vigoare. Noul Cod simplifică unele autorizări pentru cetățeni, dar trebuie să fim foarte clari și asupra unui alt lucru: amenzile pentru construcțiile ilegale cresc semnificativ. Fie că vorbim de firme montate pe fațade fără proiect sau de anexe ori clădiri construite fără autorizație, sancțiunile sunt mai severe.

Noi continuăm să aplicăm regulile și să muncim pentru ca Timișoara să se dezvolte ordonat, iar oamenii care respectă legea să știe că regulile sunt aceleași pentru toată lumea”, transmite viceprimarul Paula Romocean.

Cele mai importante schimbări

Printre schimbările importante se numără o procedură simplificată pentru anumite lucrări care nu mai trebuie să parcurgă întregul proces de autorizare. Aici sunt incluse intervenții asupra construcțiilor existente, compartimentări, lucrări la fațade, inclusiv anumite lucrări de termoizolare, închiderea balcoanelor și unele amenajări noi.

Proprietarii trebuie să transmită primăriei o notificare însoțită de proiectul tehnic, iar municipalitatea va avea la dispoziție cel mult 15 zile lucrătoare pentru a răspunde. Lipsa unui răspuns în acest interval reprezintă aprobare tacită.

În cazul construcțiilor ilegale, sancțiunile cresc însă considerabil. Pentru lucrări realizate fără autorizație sau cu încălcarea autorizației, amenzile sunt cuprinse, în funcție de situație, între 50.000 și 1 milion de lei. Pentru etajele construite peste cele aprobate, legea prevede amenzi suplimentare de până la 500.000 de lei pentru fiecare nivel.

Pe scurt, noile reguli prevăd:

• proceduri simplificate pentru anumite lucrări la construcțiile existente și amenajări noi;
• notificarea Primăriei și depunerea proiectului tehnic pentru aceste intervenții;
• un termen de maximum 15 zile lucrătoare pentru răspunsul municipalității;
• aprobare tacită în cazul în care nu există un răspuns în termen;
• amenzi între 50.000 de lei și 1 milion de lei pentru anumite construcții realizate ilegal;
• amenzi de până la 500.000 de lei pentru fiecare etaj construit peste limita autorizată;
• posibilitatea regularizării unor construcții fără acte până la 25 august 2027;
• regularizarea este condiționată de respectarea normelor urbanistice și tehnice.

Un an pentru regularizarea unor construcții

Noul Cod Urbanistic le oferă proprietarilor și o perioadă de un an în care pot încerca să aducă în legalitate anumite construcții realizate fără actele necesare, prin autorizația de regularizare.

Solicitările pot fi depuse până la 25 august 2027, însă regularizarea nu este automată. Construcțiile trebuie să respecte regulile de urbanism și condițiile tehnice prevăzute de lege, iar fiecare situație va fi verificată.

Primăria le recomandă proprietarilor care au făcut lucrări fără documentele necesare să verifice din timp dacă acestea pot fi regularizate, având în vedere că procedura este disponibilă doar până la 25 august 2027.

Pentru documentațiile depuse după 25 august 2026 se aplică prevederile noului Cod Urbanistic. Dosarele depuse anterior sunt analizate potrivit legislației în vigoare la momentul depunerii.

„La terasamente se lucrează la umpluturi, stabilizarea terenului de fundare și realizarea straturilor succesive ale corpului drumului, inclusiv balast armat cu geogrile și straturi stabilizate.

La structuri, au fost executați peste 75% dintre piloții din beton, iar producția grinzilor prefabricate este în desfășurare. La podețe, fundațiile sunt realizate în proporție de aproape 90%, iar montarea elementelor prefabricate a depășit 50%”, transmit reprezentanții DRDP Timișoara.

VO Timișoara Vest – septembrie 2026

foto: DRDP Timișoara

Vă amintim, VO Timișoara Vest are o lungime de aproximativ 14 kilometri, cu câte două benzi pe fiecare sens, fiind prevăzute patru noduri rutiere denivelate în proiect.

După o licitație cu cinci ofertanți, a fost desemnată câștigătoare firma turcă NUROL İnşaat. Au fost conestații, CNSC le-a respins, iar la finalul lunii ianuarie 2025 a fos semnat și contractul de1,41 miliarde de lei, fără TVA (1,68 miliarde de lei sau aproximativ 340 de milioane de euro, cu TVA), cu finanțare asigurată prin Programul de Transport (2021-2027). Termenul prevăzut era de 30 de luni – șase pentru proiectare și 24 pentru execuție.

Din cauza unor întârzieri la București, lucrările propriu-zise au început la mijlocul lunii mai, deși proiectarea era gata încă din vara anului trecut. În iulie, acestea ajungeau la 8%, iar în urmă cu mai puțin de o lună erau la 13%.

Una dintre nemulțumirile semnalate de lugojeni vizează montarea dalelor din Parcul Copiilor. Potrivit acestora, în anumite zone, dalele nu ar fi așezate corespunzător, iar suprafața prezintă denivelări care ridică semne de întrebare cu privire la calitatea execuției.

Situația a fost adusă în atenția administrației locale, iar primarul Lugojului, Călin Dobra, precizează că lucrările nu sunt finalizate și că astfel de situații pot apărea pe parcursul unui șantier.

„În acest moment suntem încă în faza de șantier în ceea ce privește parcurile din oraș. Este normal ca, pe parcursul lucrărilor, să apară și anumite situații care trebuie remediate. Tocmai de aceea, lucrările sunt monitorizate, iar orice deficiență, denivelare sau element care nu este realizat corespunzător este semnalat constructorului și se solicită remedierea”, ne-a declarat primarul Călin Dobra.

Edilul susține că verificările vor continua pe toată perioada de execuție și că eventualele probleme nu vor fi trecute cu vederea la recepție.

„Mai avem până la etapa recepției, iar până atunci toate aceste lucruri trebuie puse la punct. Cu siguranță, lucrările nu vor fi recepționate dacă nu sunt realizate conform proiectului și cerințelor de calitate”, a mai precizat Călin Dobra la solicitarea Tion.

Peste 51 de milioane de lei pentru transformarea parcurilor

Lugojul trece printr-un amplu proces de modernizare a spațiilor verzi.

Proiectul „Creșterea calității vieții din Municipiul Lugoj prin reabilitarea spațiilor verzi și modernizarea parcurilor” vizează reabilitarea completă a parcurilor George Enescu, Ștrand, Cornet și Prefecturii (Copiilor), precum și modernizarea splaiurilor adiacente râului Timiș.

Investiția are o valoare totală de de aproape 51,9 milioane de lei de lei, din care 50 de milioane de lei reprezintă finanțarea eligibilă. Proiectul este finanțat prin Programul Regional Vest 2021-2027, cu sprijinul Uniunii Europene și prin ADR Vest, în calitate de Autoritate de Management.

Durata de implementare este de 36 de luni, în perioada 18 decembrie 2024 – 18 decembrie 2027.

Proiectul de reabilitare a celor patru parcuri a fost câștigat de firma Superconstruct SR din Timișoara, împreună cu Eye Forest SRL din București, companie implicată și în proiectul noului parc din cartierul Mondial-Bocșei.

Dalele din Parcul Copiilor

Programul folosește principiile Terapiei Bazate pe Proces (Process-Based Therapy – PBT), iar intervenția este adaptată proceselor psihologice relevante pentru fiecare participant. Scopul este reducerea simptomelor de anxietate și/sau depresie.

Cum se desfășoară programul

Participarea începe cu o etapă de evaluare, care include completarea unor chestionare de screening și două interviuri clinice desfășurate online. Persoanele înscrise vor trece apoi printr-o perioadă în care își vor monitoriza zilnic stările emoționale și comportamentale.

Monitorizarea se realizează prin metoda Ecological Momentary Assessment (EMA), care urmărește experiențele participanților în viața de zi cu zi.

După această etapă, persoanele care îndeplinesc criteriile programului și pentru care intervenția este considerată potrivită vor beneficia de opt ședințe săptămânale de psihoterapie individuală, desfășurate online.

Numărul de locuri este limitat, iar includerea în program se face în urma evaluării inițiale.

Înscrierea este gratuită

Persoanele interesate se pot înscrie gratuit pe platforma proiectului AICI. După înscriere, acestea vor fi direcționate către chestionarele de screening, iar ulterior vor fi selectate persoanele care îndeplinesc criteriile de participare.

Mai multe informații despre program și înscriere sunt disponibile tot pe platforma proiectului „iCARE”. Pentru întrebări, persoana de contact este conf. univ. dr. psiholog Bogdan Tudor Tulbure, directorul programului, care poate fi contactat la adresa de mail bogdan.tulbure@e-uvt.ro.

Un aspect important este că uniformele ar urma să fie plătite/decontate din bani publici, prin bugete locale sau județene ori prin fonduri europene.

Proiectul a fost depus de parlamentari PSD la Senat și a ajuns deja în comisiile de specialitate. Deocamdată nu este o regulă în vigoare — ar deveni obligatorie doar dacă proiectul este adoptat.

„Din punct de vedere tehnic, lansatorul Ariane 6 este pe deplin capabil să efectueze zboruri cu echipaj uman”, a declarat Christophe Bruneau într-o conferință de presă.

Pentru ca racheta să poată fi folosită în astfel de misiuni, ar fi necesare modificări atât ale lansatorului, cât și ale platformei de lansare. Sistemul ar trebui să permită, între altele, întreruperea misiunii în cazul apariției unui pericol pentru echipaj.

Europa își reevaluează dependența de SUA

Până acum, zborurile cu echipaj uman nu au reprezentat o prioritate pentru Agenția Spațială Europeană (ESA). Europa s-a bazat în principal pe Statele Unite pentru transportul astronauților săi în spațiu, precum și pentru o parte dintre programele de explorare a Lunii.

Renunțarea Statelor Unite la anumite programe spațiale i-a determinat însă pe europeni să își reevalueze dependența de partenerii americani și propriul rol în explorarea lunară.

Capacitatea Europei de a-și trimite singură astronauții în spațiu se va număra printre temele discutate la summitul spațial internațional programat miercuri și joi la Paris.

Directorul ESA, Josef Aschbacher, a afirmat săptămâna trecută că Europa ar putea dezvolta misiuni cu echipaj uman la un cost pe care l-a considerat rezonabil. În același timp, el a avertizat că Europa s-ar putea confrunta cu o lipsă de lansatoare începând din anii 2030.

Ariane 6 trebuie să își crească ritmul de lansare

În paralel cu analiza posibilității de a transporta astronauți, ArianeGroup urmărește creșterea numărului de lansări Ariane 6. Racheta ar trebui să ajungă la un ritm de 9-10 lansări pe an începând din 2027.

Compania analizează împreună cu ESA posibilitatea de a crește această cadență.

„Examinăm împreună cu diversele părți interesate, în special cu întregul nostru lanț de aprovizionare, cum putem crește și la ce nivel”, a precizat Christophe Bruneau.

Producătorul se confruntă însă cu o rețea industrială complexă. Ariane 6 este alcătuită din peste 200.000, către 300.000 de componente, și implică aproximativ 600 de furnizori din 13 țări. Bruneau a subliniat că acest lucru presupune coordonarea întregului lanț de producție, având în vedere numărul mare de componente și furnizori implicați.

La o benzinărie aflată la aproximativ o oră și jumătate de capitala Ulan Bator, pensionarul Nasanjargal așteaptă de cinci ore să ajungă la pompă. În spatele mașinii sale Toyota, cu motorul oprit, alte zeci de șoferi așteaptă în aceeași situație.

„Nu mai este combustibil. Peste tot sunt cozi imense”, a declarat Nasanjargal pentru AFP, citată de HotNews.

Penuria, considerată fără precedent în ultimii ani, durează de câteva luni. Atacurile ucrainene asupra unor instalații petroliere din Rusia au perturbat aprovizionarea, au redus stocurile și au readus în atenție vulnerabilitatea Mongoliei în ceea ce privește securitatea energetică.

Dependență de un singur furnizor

Pentru Mongolia, unde mai mult de 95% din necesarul de benzină este asigurat de Rusia, efectele crizei se resimt în aproape toate sectoarele economiei.

Penuria afectează lanțurile logistice, împinge prețurile în sus și le dă peste cap planurile mongolilor care profită de scurta vară pentru a călători cu mașina și a explora vastele peisaje ale țării.

Nasanjargal, fost polițist, spune că nu are alternative. A încercat să găsească mai ușor combustibil în afara capitalei, însă fără succes.

„Am venit pe aici sperând că situația va fi mai bună în zona rurală. Dar e la fel peste tot”, a spus el.

Guvernul de la Ulan Bator a introdus cote individuale zilnice de combustibil, a interzis formarea de stocuri și a pus în aplicare un sistem alternativ bazat pe plăcuțele de înmatriculare, în încercarea de a reduce numărul vehiculelor care ajung simultan la benzinării.

Măsurile au stârnit însă nemulțumirea populației.

„Aceste cozi sunt foarte constrângătoare și extrem de chinuitoare”, a afirmat Nasanjargal.

Criza afectează și zonele rurale

Conform aceleiași surse, problemele nu se limitează la Ulan Bator, oraș deja afectat de traficul intens. În regiunile rurale, unde economia depinde în mare măsură de turism și de creșterea animalelor, lipsa combustibilului complică și mai mult viața de zi cu zi.

Munkhchuluun Samdannyam, guvernatorul provinciei centrale Dundgovi, a declarat că principala sa prioritate este asigurarea combustibilului pentru turiști și crescătorii de animale.

„Crescătorii de animale nu scot apa manual. Ei folosesc în principal motoare și pompe. Iar pentru a pune în funcțiune aceste motoare, este nevoie de benzină. Pentru ceilalți, gestionăm și coordonăm situația pe cât de bine putem”, a explicat oficialul.

Un teritoriu uriaș și o infrastructură limitată

Mongolia are aproximativ 3,6 milioane de locuitori, dar se întinde pe un teritoriu vast, mai mare decât suprafața cumulată a Germaniei, Franței, Italiei și Marii Britanii.

Potrivit expertei independente în securitate energetică, Telmen Altanshagai, dimensiunea teritoriului și resursele limitate ale țării fac dificilă dezvoltarea unei infrastructuri care să reducă dependența de importuri.

„Mongolia a inițiat discuții cu Kazahstanul privind comerțul cu produse petroliere. Mai recent, criza a obligat guvernul să importe combustibil din Coreea de Sud și din China”, a declarat ea.

Diversificarea surselor de aprovizionare reprezintă un pas important, însă nu elimină problema de fond, consideră experta: dependența Mongoliei de furnizorii străini de energie.

Motorina s-a scumpit puternic

Criza lovește și sectorul transporturilor. Logistica Mongoliei se bazează în mare măsură pe camioane alimentate cu motorină, iar transportatorii s-au confruntat în această vară cu întârzieri și costuri tot mai mari.

Enkhbayar Myanganbayar, un șofer de camion în vârstă de 25 de ani, spune că găsirea combustibilului a devenit o adevărată problemă.

„Când am ajuns ieri în oraș, era practic imposibil să găsești benzină”, a povestit el.

Prețul motorinei a crescut semnificativ într-un interval de doar 15 zile. Dacă înainte un litru costa între 4.000 și 4.200 de tugriki, echivalentul a aproximativ 0,95–1 euro, acum prețul depășește 4.600 de tugriki și poate ajunge la 4.700.

În încercarea de a se ajuta reciproc, șoferii au început să folosească o platformă online colaborativă prin care semnalează în timp real ce benzinării mai au combustibil, prețurile practicate și timpul de așteptare.

Tot mai multe stații sunt însă închise.

La două zile după prima vizită, jurnalistul AFP a revenit la benzinăria unde Nasanjargal aștepta la coadă. Stația nu mai era deschisă publicului și alimenta doar vehiculele de urgență.

Criza scoate astfel la iveală vulnerabilitatea unei țări a cărei economie și viață de zi cu zi depind în mare măsură de un singur furnizor de combustibil.