Sesiuni de competiții de Remi, Exit Reality, ora 00

Expoziție educativă de broscuțe și fluturi vii, Iulius Town, ora 10

Back 2 College, City life, ora 10

3 zile în septembrie, Cinema Victoria, ora 18

Film RemiX: American Psycho x Anca Munteanu, Cinema Studio, ora 19

Timisoara: Dans contemporan: Still, or where we left it off, Teatrul Maghiar, ora 19

O scrisoare pierdută, Teatrul Național Timișoara, ora 19

Concert Alexandru Andries – „Ultimul dans”, Filarmonica Banatul, ora 19:30

Hoinari prin munți, Cinema Victoria, ora 20

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziție de pictură „Pământurile eclectice, amintiri…”, semnată de artistul Florin Viorel;

• Expoziție colectivă „Echoes of the concrete” – Conacul Mocioni din Foeni.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

• Expoziția „Paradisul de după colț”.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

• Expoziția permanentă a colecției „Corneliu Baba”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023);

• Expoziția „Anton Schmidt – Forme ale Posibilului”, în Galeria Arcada;

• Expoziția „LIMINAL – Memoria apei și a pietrei. Alterări și recuperări expresive”, în Galeria L.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

• Expoziția permanentă „O zi din viața satului – Banatul în comunism”;

• Expoziția „ Uneltele pământului. Agricultură și meșteșug în Banatul multietnic”;

• Expoziția „Povești din vârful casei. Țigle, lut și meșteșug”;

• „Casa de la Dragșina”, specifică zonei Văii Pogănișului și Dealurilor Silagiului;

• Ansamblul de gospodării și monumente de arhitectură tradițională, în aer liber.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

Nemulțumirile vizează în principal situația sistemului public de educație. Elevii, profesorii și părinții reclamă de mai mult timp probleme precum lipsa profesorilor, condițiile proaste din școli, lipsa unor materiale de studiu și programul școlar considerat prea încărcat. Manifestațiile au început în suburbiile defavorizate ale Parisului și s-au extins treptat în restul țării, protestatarii cerând rezolvarea neajunsurilor.

La Marsilia și Nantes, manifestațiile au fost în mare parte pașnice. În alte orașe, însă, protestele au devenit violente. La Strasbourg, Lyon și Rennes, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene, în timp ce protestatarii au aprins focuri pe străzi și au aruncat cu obiecte.

La Paris, situația a degenerat în anumite zone marți seară. Potrivit informațiilor prezentate de autorități, aproximativ 300 de persoane s-au confruntat în mod repetat cu forțele de ordine.

Un adolescent de 15 ani și-a pierdut mâna în timpul confruntărilor

Unul dintre cele mai grave incidente s-a produs luni, în nordul Franței. Un adolescent de 15 ani și-a pierdut mâna și o parte din antebraț în timpul confruntărilor dintre protestatari și forțele de intervenție.

Prefectul departamentului Pas-de-Calais, François-Xavier Lauch, a declarat că aproximativ 200-250 de protestatari ar fi aruncat cu obiecte în poliție, fără să ofere detalii despre circumstanțele în care adolescentul a fost rănit.

Potrivit publicației regionale La Voix du Nord, adolescentul și-ar fi pierdut mâna după ce a ridicat o grenadă de dispersare folosită de poliție.

Guvernul recunoaște problemele, dar condamnă violențele

Executivul francez susține că o parte dintre revendicările protestatarilor sunt legitime, însă respinge violențele care au însoțit o parte din manifestații.

Ministrul Educației, Édouard Geffray, a declarat că problemele reclamate de elevi și profesori sunt reale, dar a avertizat că acest lucru nu poate justifica actele violente.

În același timp, organizații pentru drepturile omului și un important sindicat al judecătorilor și procurorilor au acuzat forțele de ordine că au folosit o forță disproporționată împotriva unor protestatari, inclusiv a unor elevi foarte tineri.

De la începutul protestelor, MAI francez spune că 6.100 de persoane au fost arestate, majoritatea minori. Ministerul Justiției a anunțat că peste 1.800 de persoane sunt urmărite penal, dintre care 1.483 au sub 18 ani.

În confruntările din ultimele două săptămâni au fost răniți cel puțin 715 polițiști și 215 adolescenți.

Premierul Sébastien Lecornu le-a cerut miniștrilor să vină cu soluții pentru principalele probleme reclamate de protestatari. Printre acestea se află înlocuirea profesorilor absenți, revizuirea duratei zilei școlare, care poate ajunge de la ora 8:00 la 18:00, și prelungirea pauzelor de prânz.

Guvernul urmează să analizeze și lucrările necesare la școlile care funcționează în clădiri vechi. Lecornu le-a cerut miniștrilor să prezinte primele propuneri până la sfârșitul lunii octombrie.

Social-democrații spun însă că nu vor acorda un „vot în alb” și că vor să afle mai întâi în ce direcție ar urma să meargă noul Executiv.

„Toți colegii mei și-au exprimat revolta, dezamăgirea că președintele, în loc să ia decizia firească, și anume să încredințeze mandatul de prim-ministru Partidului Social Democrat, a continuat să facă experimente politice”, a declarat Sorin Grindeanu.

Liderul PSD a avut, totuși, cuvinte bune pentru premierul desemnat, despre care a spus că este „o persoană decentă, profesionistă, echilibrată, care a demonstrat că poate gestiona dosare dificile” și „total independent politic”. Grindeanu a precizat că aceste calități nu sunt suficiente pentru ca PSD să susțină automat viitorul Guvern și că social-democrații vor să afle dacă Niculescu intenționează să schimbe direcția economică și administrativă urmată de fostul Guvern Bolojan.

„Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală din partea premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan. Sau marca PNL, USR. În acest sens le-am cerut colegilor mei astăzi un mandat larg pentru a-l asculta”, a spus Grindeanu.

Mandatul pentru negocierile cu Niculescu a fost aprobat în unanimitate în cadrul ședinței PSD.

Întrebat dacă PSD este mai degrabă favorabil unui Guvern tehnocrat sau unuia în care să intre și social-democrații, Grindeanu a evitat să pună problema în acești termeni.

„Cel mai mult s-a discutat astăzi despre schimbarea direcției în care trebuie să meargă România odată cu un nou guvern. De aceea am și solicitat un mandat larg, să nu ne încurcăm în ministere, în chestiuni care țin de numărul de ministere și chestiuni de acest tip, ci principala condiție este aceea pe care am spus-o mai devreme”, a declarat liderul PSD.

Pe aceeași temă:

Dominic Fritz îi cere lui Nicușor Dan alegeri anticipate: „Cea mai onestă soluție pentru o țară care așteaptă ca această criză să se termine”

„Expoziția Donum. Casă pentru visători a artiștilor Renée Renard și Ciprian Chirileanu este susținută de două referințe filosofice esențiale, eseul Construire, locuire, gândire (1954) al lui Martin Heidegger și cartea Poetica spațiului (1957) de Gaston Bachelard. (…) Procesul creativ care a stat la baza acestei expoziții se situează între aceste două perspective, locuirea ca mod de a fi în lume și spațiul domestic ca teritoriu al intimității și al reveriei. Lucrările s-au născut concomitent cu ridicarea unei case – în zile de vară, la munte, pe malul unui râu ce nutrește vegetația din curte.

Acest parcurs lent, acompaniat adesea de zgomot, dezordine și resturi materiale, capătă un sens nou prin acțiunea artiștilor, care descoperă în rebuturile construcției, în fragmentele vegetale și în obiectele întâlnite pe parcurs puncte de plecare pentru un discurs vizual despre cum fragmente de realitate cotidiană pot intra într-un nou circuit al dăruirii simbolice. Astfel, Donum desemneză o formă de generozitate, acel dar născut într-un context care, oferind materie și memorie, face posibilă arta”, argumentează curatoarea expoziției, Maria Sârbu

Expoziția celor doi artiști rămâne deschisă pentru public până în 8 noiembrie și poate fi vizitată de miercuri până duminică de la ora 15.00 la 19.00 .

Retrospectivă dedicată lui Nae Caranfil

O secțiune importantă a festivalului este retrospectiva dedicată regizorului Nae Caranfil. La Cinema Studio vor fi proiectate „E pericoloso sporgersi”, „Restul e tăcere” și „Filantropica”, iar regizorul va participa la sesiuni de întrebări și răspunsuri după proiecții.

Prima întâlnire cu Nae Caranfil este programată vineri, 16 octombrie, după proiecția „E pericoloso sporgersi”. Sâmbătă, 17 octombrie, va fi proiectat „Restul e tăcere”, iar duminică, 18 octombrie, „Filantropica”. Tot duminică, de la ora 15.30, regizorul va susține un masterclass în Sala Mică a Cinema Studio.

„De la istoria scrisă cu majuscule, la episoade cu miez care pot fi lesne trecute cu vederea și senzații care nu se traduc în cuvinte, dar pot fi recompuse în imagini, ediția a patra de TAIFAS privește înapoi cu ochii larg deschiși și inima plină. Nu e de ici, de colo, să ieși din prezent și să te analizezi cu mintea limpede, dar mai mereu la îndemână să te arăți viteaz după război.

Poate că vom face fix aceleași greșeli și după festival, dar măcar va fi cu un plus de stil și fără să ne spunem chiar noi brașoave. Pălăvrăgind, fie și cinematografic, despre ce a fost, creăm momente noi care devin, la rândul lor, istorii și memorii”, spune Cătălin Olaru, directorul artistic al festivalului.

Festivalul începe cu un spectacol

Deschiderea oficială are loc luni, 12 octombrie, de la ora 19.30, la Cinema Timiș, cu spectacolul „Maria Tănase. O poveste”, producție a Teatrului de Stat Constanța, în regia lui Carmen Lidia Vidu, cu Mirela Pană în rolul principal.

De marți, 13 octombrie, programul continuă cu evenimente culturale și proiecții. La UVT este programat un colocviu despre „Atlasul Locurilor Uitate”, cu Adriana Babeți și Alexandru Condrache, iar la Cinema Studio va avea loc lansarea cărții „Artistul, informatorul și securitatea”, de Iulia Popovici. Seara se încheie cu proiecția filmului „Aniversarea”.

Miercuri, 14 octombrie, publicul poate participa la colocviul „În Balcani, murim cu istoria de gât”, cu Lidija Dimkovska și Bogdan-Alexandru Stănescu, urmat de proiecțiile „Bani negri pentru nopți albe” și „Nina Roza”. Joi sunt programate filmele „Iepuraș” și „Cum de-i totul verde pe-aici?”.

Filme, cărți, muzică și gastronomie

Vineri, 16 octombrie, programul începe cu turul ghidat „Timișoara Otomană”, susținut de Adriana Babeți și Alexandru Condrache. La Cinema Studio sunt programate filmele „17”, „E pericoloso sporgersi” și „Aventura visată”, iar în paralel au loc lansarea volumului „Rămas bun, Karl Liebknecht”, la Reciproc Cafe, și evenimentul gastronomic „Hrana”, la AMBASADA.

Sâmbătă, 17 octombrie, programul cinematografic continuă cu „Hoți mărunți”, „Restul e tăcere” și „Aproape un om întreg”, proiecțiile fiind urmate de discuții cu regizorii sau protagoniștii. În aceeași zi este programat un club de lectură dedicat volumului „Marlboro de Sarajevo”, de Miljenko Jergović, iar seara continuă la Faber cu un concert Sukar Nation și un disco party balcanic cu Ligia Keșișian și Lucas Molina.

Duminică, 18 octombrie, festivalul propune o croazieră pe Bega cu degustare de vin, urmată de proiecțiile „Rămâi lângă mine”, „Filantropica” și „Rușine și bani”. În aceeași zi sunt programate masterclass-ul susținut de Nae Caranfil și lansarea cărții „Harta conversației”, de Marius Chivu.

Programul Taifas se încheie în 28 octombrie, cu o ediție tematică a clubului de lectură, intitulată „Istorie în Balcani”, la Cărturești Mercy.

Program Taifas 2026:

Luni, 12 octombrie

• 19:30 – Maria Tănase. O poveste – spectacolul Teatrului de Stat Constanța, în regia lui Carmen Lidia Vidu; la Cinema Timiș

Marți, 13 octombrie

• 14:30 – Colocviu: despre „Atlasul Locurilor Uitate”, cu Adriana Babeți & Alexandru Condrache; în Sala A12, UVT
• 17:30 – Lansare carte: „Artistul, informatorul și securitatea”, de Iulia Popovici. Prezintă Carmen Lidia Vidu și Marius Chivu; la Cinema Studio
• 19:30 – Filmul de deschidere: Aniversarea; la Cinema Studio

Miercuri, 14 octombrie

• 17:30 – Colocviu: „În Balcani, murim cu istoria de gât”, cu Lidija Dimkovska & Bogdan-Alexandru Stănescu. Moderează Snejana Ung; în Sala Rotonda, UVT – str. Oituz
• 18:30 – Bani negri pentru nopți albe; la Cinema Studio
• 20:30 – Nina Roza; la Cinema Studio

Joi, 15 octombrie

• 18:30 – Iepuraș; la Cinema Studio
• 20:30 – Cum de-i totul verde pe-aici? + Q&A cu regizorul Nikola Ležaić; la Cinema Studio

Vineri, 16 octombrie

• 13:00 – Timișoara Otomană – Tur ghidat cu Adriana Babeți și Alexandru Condrache; în Piața Libertății
• 15:30 – 17; la Cinema Studio
• 17:30 – E pericoloso sporgersi + Q&A cu regizorul Nae Caranfil; la Cinema Studio
• 18:00 – Lansare carte: „Rămas bun, Karl Liebknecht”, de Lidija Dimkovska. Vor vorbi Octavian Blenchea & Alexandra Ionel; la Reciproc Cafe
• 19:00 – Eveniment culinar: HRANA ediția a IV-a: cu porcul prin Balcani; la AMBASADA
• 20:00 – Aventura visată + Q&A cu protagonista Yana Radeva; la Cinema Studio

Sâmbătă, 17 octombrie

• 15:00 – Hoți mărunți + Q&A cu regizorul Mate Ugrin; la Cinema Studio
• 17:00 – Clubul de lectură Taifas: citim și povestim despre Marlboro de Sarajevo de Miljenko Jergović. Moderat de: Lidija Dimkovska, Invitați: Snejana Ung & Bogdan-Alexandru Stănescu; la Scârț Loc Lejer
• 17:45 – Restul e tăcere + Q&A cu regizorul Nae Caranfil; la Cinema Studio
• 20:00 – Concert live: Sukar Nation; la Faber
• 20:45 – Aproape un om întreg + Q&A cu regizorul Efthimios Kosemund Sanidis și protagonista Flomaria Papadaki; la Cinema Studio
• 21:30 – Disco party balcanic: Ligia Keșișian & Lucas Molina (DJ set); la Faber

Duminică, 18 octombrie

• 12:00 – Croazieră pe Bega cu degustare de vin + Încheierea Rezidenței Literare Taifas 2026; pe Vaporul Pelican
• 15:00 – Rămâi lângă mine; la Cinema Studio
• 15:30 – Masterlass: Nae Caranfil; la Cinema Studio – sala mică
• 17:00 – Filantropica + Q&A cu regizorul Nae Caranfil; la Cinema Studio
• 18:00 – Lansare carte: „Harta conversației”, de Marius Chivu. Prezintă Bogdan Ghiu; la Cărturești Mercy
• 20:00 – Rușine și bani + Q&A online cu regizorul Visar Morina; la Cinema Studio

Miercuri, 28 octombrie

• 17:00 – Clubul de lectură Taifas: Istorie în Balcani, o ediție tematică; la Cărturești Mercy

Biletele pentru fiecare proiecție pot fi achiziționate AICI. Mai multe detalii despre celelalte evenimente din cadrul festivalului puteți găsi pe site-ul oficial al Taifas.

„Situat în zona centrală, Spitalul CFR are aproape 220 de paturi și oferă servicii de spitalizare continuă, servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi și servicii paraclinice, în mai multe specialități medicale. Integrarea va completa serviciile Spitalului Municipal cu specialități pe care acesta nu le oferă în prezent, între care pneumologie, recuperare cardiovasculară, neurologie cu internare și tratamentul și îngrijirea pacienților cronici. Totodată, spitalul derulează Programul Național de Boli Rare pentru tratamentul adulților cu atrofie musculară spinală”, precizează reprezentanții primăriei.

Preluarea unității sanitare, spun aceștia, va permite investiții în modernizarea clădirilor, echipamente și dotări medicale, dar și în îmbunătățirea condițiilor oferite pacienților. Practic, transferul presupune preluarea a șapte imobile, trei în afara Timișoarei:

• Municipiul Timișoara, Splaiul Tudor Vladimirescu, Nr. 13, înscris în CF nr.410352 Timișoara (teren și construcții),
• Municipiul Timișoara, Splaiul Tudor Vladimirescu, Nr. 14, înscris în CF nr. 454673 Timișoara (teren și construcții),
• Municipiul Timișoara, Splaiul Tudor Vladimirescu, Nr. 15, înscris în CF nr. 454770 Timișoara (teren și construcții),
• Municipiul Timișoara, Strada 13 Decembrie, Nr. 49 (adresa actuală Bulevardul General Ion Dragalina Nr.49) , înscris în CF nr. 451394 Timișoara (teren și construcții),
• UAT Lugoj, Loc. Lugoj, jud. Timiș, înscris în CF nr.410119 Lugoj,
• UAT Oravița, Loc. Oravița, jud. Caraș-Severin, înscris în CF nr.39528 Oravița,
• UAT Lipova, Loc. Radna, str. Maria Radna nr.1A, jud. Arad, înscris în CF nr.301711 Lipova

Proiectul de hotărâre poate fi consultat AICI.

Promisiunea făcută de Miruță la Timișoara

Venit pe 23 septembrie la Timișoara pentru ceremonia de înmânare a Steagului de Luptă Spitalului Militar Timișoara, ministrul Radu Miruță a fost cel care i-a dat vestea mult-așteptată lui Fritz. De altfel, solicitarea ministerului a fost transmisă chiar a doua zi după acel eveniment.

Vă amintim, primăria a început demersurile de a prelua spitalul în 2022, înainte ca, în iulie 2023, guvernul să publice criteriile pentru transferul celor 15 spitale CFR aflate în subordinea Ministerului Transporturilor. Atunci a apărut și un așa-zis „blocaj” politico-administrativ.

Reprezentanții primăriei au insistat că au cel mai bun dosar și că au fost „descalificați” politic, în timp ce liderii PSD au anunțat în mai multe rânduri că spitalul de pe splaiul Tudor Vladimirescu va fi preluat de Consiliul Județean Timiș. Ultima dată, a făcut-o fostul ministru Rogobete în primăvară.

„Am fost în teren cu constructorul, proiectantul, dirigintele de șantier și deținătorii de utilități și urmează amenajarea de șantier și mobilizarea pentru lucrări. Zona este astăzi mai puțin circulată astfel că nu va fi un șantier cu un mare impact asupra traficului în timpul lucrărilor. Impactul major va fi după finalizare: vom putea ajunge din Dâmbovița, Rebreanu sau Calea Șagului spre Bogdăneștilor și zona de nord prin Podul și Pasajul Solventul.

În paralel, avansăm la Pasajul Solventul dar și cu exproprierile pentru cei aproximativ 400 de metri de drum care vor lega podul de pasaj. Până la finalul anului vrem să avem exproprierile încheiate și licitația pentru execuția acestui drum demarată”, a declarat viceprimarul cu atribuții de primar, Ruben Lațcău.

Predare amplasament Podul Solventul

foto: PMT

Contract de aproape 100 de milioane de lei

Vă amintim, această investiție cuprinde construirea podului (cu linie dublă de tramvai, patru benzi auto, piste pentru biciclete și trotuare generoase), lărgirea bulevardului Dâmbovița, de la noul pod până la intersecția cu strada Ion Barac, și introducerea liniei de tramvaie pe acest tronson. Va fi reconfigurată intersecția cu bulevardul, pistele de bicicletă vor fi conectate de cele de pe malul Begăi, iluminatului public va fi modernizat, cu telegestiune, iar, unde este nevoie, vor fi trase noi rețelele de utilități. Pentru pietoni și bicicliști vor fi montate două lifturi, dintre care unul va avea și rol de punct de belvedere.

Podul Solventul, „primul pod construit peste Bega de la zero după Revoluție” după cum se laudă primăriava, va avea o lungime de 55,5 metri și o lățime de 35,5 metri. Drumul din care face acesta parte va reprezenta o conexiune directă între strada Gării și bulevardul Dâmbovița, completând Inelul IV de circulație.

Vă amintim, o bună parte a terenului din zona fostului combinat Solventul este contaminat chimic, motiv pentru care proiectul a și trenat mult timp. De abia în august 2024, primăria a anunțat că a fost găsită o soluție și au început exproprierile. Altfel, studiul de fezabilitate este aprobat din august 2024, iar în iulie 2025 Primăria Timișoara a obținut și finanțarea europeană pentru noul proiect. Licitația pentru execuția lucrărilor a fost lansată în toamna anului trecut, la o valoare estimată de peste 120 de milioane de lei, cu TVA.

Până la urmă, în aprilie a fost semnat contractul de 96 milioane de lei, cu TVA, și termen de 24 de luni cu asocierea FREYROM SA (lider) – PROCONS GROUP SRL.

Pentru sectorul care nu este cuprins în proiect pentru a închide legătura cu Solventul, așa cum spunea și viceprimarul cu atribuții de primar, este în derulare procedura de expropriere.

Tot în octombrie, vor începe lucrările și la strada Gării, cea care va extinde liniile de tramvai de la Solventul până spre Gara de Nord. De acest proiect depinde și redeschiderea pasajului, unde de asemenea se lucrează la șine.

Nu foarte departe, deja se lucrează la Podul Muncii, care ar trebui să fie gata până în primăvară, și, tot în această lună, vor mai începe și lucrările de regenerare urbană a zonei Mocioni. În viitorul nu foarte îndepărtat se va interveni și pe Calea Șagului, unde se face celebra „Magistrală Verde”, momentan ofertele primite fiind în evaluare.

Cercetătorul a propus utilizarea gheții de la Polul Sud pentru detectarea acestor particule, idee care a stat la baza dezvoltării Observatorului de Neutrini IceCube.

IceCube este cel mai mare detector de neutrini operațional din lume și ocupă un volum de aproximativ un kilometru cub de gheață. În interiorul acesteia sunt amplasați senzori extrem de sensibili, capabili să detecteze semnalele luminoase produse atunci când neutrinii interacționează cu materia.

Neutrinii au o masă extrem de mică și nu au sarcină electrică. Ei traversează în permanență Pământul și chiar corpurile oamenilor, însă interacționează foarte rar cu materia. Tocmai această caracteristică îi face extrem de dificil de detectat.

În același timp, neutrinii reprezintă o sursă unică de informații despre Univers. Cei proveniți din regiunile cosmice cu o activitate extrem de energetică pot ajunge până la noi fără să-și schimbe direcția sau să-și piardă energia, oferind cercetătorilor indicii despre fenomene care nu pot fi studiate prin metode tradiționale.

Francis Halzen și-a prezentat pentru prima dată, în 1988, ideea de a folosi gheața de la Polul Sud pentru detectarea neutrinilor. Atunci când un neutrin interacționează cu un nucleu atomic, poate produce particule care generează, la rândul lor, fotoni detectabili de senzorii instalați în gheață.

Antarctica oferea condiții ideale pentru un asemenea experiment: volumul uriaș de gheață transparentă, nivelul redus al interferențelor și stabilitatea geologică a regiunii au permis dezvoltarea unui detector de dimensiuni impresionante.

După primele teste realizate cu senzori instalați în gheață, proiectul a evoluat până la construcția IceCube, care a devenit operațional în 2010.

Cercetătorii au detectat ulterior neutrini de înaltă energie și au identificat particule care proveneau în mod clar din afara Sistemului Solar. Descoperirea a deschis calea către studiul surselor cosmice de neutrini și către o nouă ramură a astronomiei.

O nouă perspectivă asupra Universului

Oamenii de știință știu că în Univers există acceleratoare naturale de particule capabile să producă energii mult mai mari decât cele obținute în acceleratoarele construite pe Pământ. Natura acestor surse și procesele care au loc în interiorul lor rămân însă, în mare parte, un mister.

Neutrinii de înaltă energie ar putea contribui decisiv la rezolvarea acestor enigme. Deoarece pot traversa spațiul cosmic pe distanțe uriașe fără să fie deviați sau absorbiți în același mod ca alte particule, ei pot indica direct locul și natura fenomenelor care i-au produs.

„Francis Halzen a condus o echipă internațională de cercetători și ingineri care ne-au pus la dispoziție un instrument extraordinar. Perseverența și viziunea sa științifică au deschis calea către o nouă formă de astronomie”, a declarat Mark Pearce, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.

La 82 de ani, Francis Louis Halzen este directorul Institutului pentru Fizica Particulelor Elementare de la Universitatea Wisconsin-Madison și cercetătorul principal al Observatorului de Neutrini IceCube, amplasat la Stația de cercetare Amundsen-Scott din Antarctica.

Datele colectate în permanență de IceCube ar putea aduce în continuare informații despre cele mai violente și energetice regiuni ale Universului și chiar despre fenomene cosmice care nu au fost încă descoperite.

La ceremonie au participat mai mulți ierarhi ardeleni și bănățeni, între care mitropolitul Nicolae Bălan de la Sibiu, mitropolitul ctitor Vasile Lazarescu de la Timișoara, episcopul Andrei Magieru al Aradului, episcopul Nicolae Popovici al Oradiei, episcopul Nicolae Colan al Clujului și episcopul Veniamin Nistor al Caransebeșului.

Unul dintre invitații de seamă ai evenimentului a fost Regele Mihai I al României, în calitate de ctitor al catedralei, conform mitropolia-banatului.ro.

Lucrările la Catedrala Mitropolitană din Timișoara au început în anul 1936, sub coordonarea protopopului dr. Patrichie Țiucra, și au continuat în timpul păstoririi episcopului, ulterior mitropolitului, Vasile Lazarescu.

Construcția a fost susținută prin contribuțiile comunității. Fondurile au fost strânse din donații și colecte la care au participat credincioși, preoți, autorități locale, personalități ale orașului, profesori și elevi din școlile bănățene.

Ridicarea catedralei a reprezentat un proiect important pentru comunitatea ortodoxă din Banat, iar finalizarea lucrărilor a fost urmată de ceremonia de târnosire din 6 octombrie 1946.

Slujba de târnosire a adunat la Timișoara mii de credincioși și sute de preoți din oraș și din întreg Banatul.

Ceremonia a fost considerată un moment important pentru viața Bisericii Ortodoxe din această parte a țării și pentru comunitatea românească din Banat.

Catedrala a devenit, de-a lungul deceniilor, unul dintre principalele repere ale Timișoarei și un monument reprezentativ al orașului.

La 80 de ani de la târnosire, istoria catedralei este legată de numele celor care au contribuit la ridicarea și consacrarea sa, între care mitropolitul Vasile Lazarescu, protopopul Patrichie Țiucra și avocatul Emanuil Ungureanu.

80 de ani de la târnosirea Catedralei Mitropolitane din Timișoara

Tema ediției din acest an pornește de la o întrebare relevantă pentru mediul de business: ce trebuie schimbat acum și ce decizii au fost amânate prea mult? Organizatorii propun patru direcții principale de discuție: decizii, tehnologie și inteligență artificială, reziliență și creștere.

Potrivit organizatorilor, cele patru direcții au un punct comun: companiile care vor să evolueze nu așteaptă apariția unor condiții perfecte, ci iau decizii, testează soluții și caută oportunități de creștere în contextul pe care îl au.

Participanții sunt invitați să vină și să plece în urma evenimentului cu exemple concrete, idei aplicabile și noi perspective asupra deciziilor pe care le pot lua în propriile organizații.

Program și bilete AICI.