„Din această toamnă copiii din Timișoara au la dispoziție 2 creșe noi, construite de la zero și dotate pentru nevoile celor mici. Sunt primele creșe construite în Timișoara după Revoluție. De aceea, ani de zile, Timișoara s-a confruntat cu un uriaș deficit al locurilor în creșe. Acum e mai bine, dar mai avem de lucru. Face parte din strategia noastră să oferim condiții moderne de educație pentru copii și să sprijinim familiile tinere”, spune primarul Dominic Fritz.

Creșa de pe strada Învățătorului nr. 2 va fi arondată Grădiniței cu Program Prelungit nr. 36 și dispune de 88 de locuri, împărțite în patru grupe mari. Creșa de pe Calea Bogdăneștilor, arondată Grădiniței cu Program Prelungit nr. 33 are o capacitate de 56 de locuri, care vor fi împărțite tot în patru grupe destinate copiilor din grupa mare.

Înscrierile se desfășoară în această perioadă prin intermediul unităților de învățământ arondate.

Creșele finalizate și creșele întâziate

Creșa din zona Bucovina este construită pe un singur nivel, având o zonă administrativă, o zonă cu spații dedicate copiilor – dormitoare și zone de joacă – și o zonă care include bucătăria spălătoria, uscătoria și călcătoria. Creșa a fost inaugurată în decembrie, în prezența ministrului Dezvoltării, Cseke Attila.

Aceasta a fost, de fapt, al 39-lea proiect-tip de creșă finalizat prin Programul Național „Sf. Ana”, finanțat parțial prin PNRR.

Creșa de pe Calea Bogdăneștilor are parter și etaj, cu o suprafață utilă de peste 1.100 mp. La parter se află patru săli pentru copii, patru dormitoare, băi, cabinetul medical și un spațiu multifuncțional, iar la etaj sunt birourile, bucătăria, spălătoria și un spațiu pentru activități și socializare. Aceasta, construită direct de primărie, este deja de mult finalizată, dar a fost neutilizabilă. Deschiderea propriu-zisă a acesteia a fost amânată din cauza schimbărilor de cerințe pentru securitatea la incendiu.

Odată cu deschiderea celor două creșe, în Timișoara sunt disponibile peste 630 de locuri în învățământul antepreșcolar pentru anul școlar 2026–2027. Reprezentanții primăriei amintesc și de cele două creșe de pe strada Cocea și de pe strada Ion Ionescu de la Brad. Cu contracte semnate la începutul primului mandat al lui Fritz, lucrările nu au avansat decât până la 20-25%, dar contractele au fost reziliate din cauza întârzierilor.

De cele mai multe ori, vinovatul nu e mobilierul, nici iluminatul, ci tocmai elementele textile care ar trebui să lege totul: lenjerii de pat, perdele, fețe de pernă, draperii.

Designerii de interior vorbesc des despre „coerența vizuală” a unei camere, un concept care sună pretențios, dar e surprinzător de simplu în practică.

Lenjeriile de pat și perdelele și draperiile nu trebuie să fie identice pentru a crea armonie – trebuie doar să existe un fir comun între ele, fie că e o nuanță, o textură sau un motiv decorativ repetat.

Ce înseamnă cu adevărat să „asortezi” textilele din dormitor

Mulți oameni cred că asortarea înseamnă culori identice. În realitate, un dormitor cu lenjerie de pat în bej cald și perdele și draperii în teracotă sau maro deschis va arăta mult mai sofisticat decât unul în care totul e alb, de sus până jos.

Psihologia culorii explică asta: ochiul uman caută variație în cadrul unui registru cromatic unitar, nu uniformitate absolută. Un exemplu concret este tendința nordică „tonal dressing”, adaptată spațiului interior, în care se folosesc 3-4 nuanțe din aceeași familie de culori, fiecare piesă textilă ocupând un loc distinct în ierarhia vizuală a camerei.

Textura contează la fel de mult ca tonul. Lenjeriile de pat din bumbac satinat reflectă lumina diferit față de cele din flanel sau in, iar această diferență poate face ca aceeași culoare să pară rece sau caldă, plată sau tridimensională.

Greșelile care fac camera să arate mai mică decât e

Un model prea mare pe lenjeria de pat va „apăsa” vizual spațiul, mai ales în camerele sub 12 metri pătrați. Același principiu se aplică perdelelor și draperiilor cu imprimeu vertical: dacă sunt prea late și prea dense, pot transforma o fereastră normală într-un element dominant care dezechilibrează restul camerei.

Soluția practică e simplă: modelele geometrice mici sau culorile uni funcționează aproape întotdeauna în spații restrânse, în timp ce motivele botanice ample au nevoie de pereți liberi și tavan înalt pentru a respira.

Un alt aspect ignorat frecvent este lungimea draperiilor. Perdelele și draperiile care ating exact glafurile de fereastră par tăiate, artificiale – specialiștii recomandă fie lungimea până la podea, fie varianta „floating” cu 5-10 centimetri deasupra. Aceste detalii nu sunt estetice în sens strict, ci modifică proporțiile percepute ale întregii camere.

Materialele pe care merită să cheltui mai mult

Bumbacul cu fir lung – tip egipțian sau Pima – rezistă mai bine la spălări repetate și devine mai moale în timp, nu mai aspru. Lenjeriile de pat din aceste materiale premium pot fi folosite 7-10 ani fără pierdere vizibilă de calitate, față de 2-3 ani în cazul alternativelor mai ieftine din poliester. Diferența de cost inițial se amortizează relativ rapid.

La perdele și draperii, materialul dictează și funcționalitatea. Voalul din poliamidă filtrează lumina fără să o blocheze, ideal pentru birouri sau sufragerii orientate spre est. Catifea sau jacquardul greu, în schimb, reduce semnificativ zgomotul exterior și menține temperatura camerei mai stabilă – un avantaj real în apartamentele de bloc cu ferestre vechi.

Sezonalitatea textilelor – un ritm pe care puțini îl urmează

Schimbarea textilelor după anotimp nu e un moft al revistelor de decorațiuni. Lenjeriile de pat din flanel sau din microfibră groasă sunt potrivite iernii, pe când soiurile din in sau din bambus reglează mai bine temperatura corpului în lunile calde. Același principiu se aplică perdelelor – draperiile grele de toamnă-iarnă pot fi înlocuite primăvara cu perdele transparente sau semitransparente, care lasă lumina naturală să transforme complet atmosfera camerei.

Textilele de dormitor nu sunt cumpărături pe viață, ci elemente vii care evoluează odată cu spațiul și cu cel care locuiește în el. A trata lenjeriile de pat sau perdelele ca pe investiții sezoniere, nu ca pe achiziții unice definitive, schimbă radical modul în care arată și se simte o cameră de-a lungul anilor.

Un fapt mai puțin știut: culoarea albă pură în textilele de dormitor a devenit standardul hotelier abia în anii ’90, promovată inițial de lanțul Westin Hotels ca strategie de marketing pentru a sugera curățenie și lux – înainte de asta, lenjeriile de pat colorate și cu modele erau norma chiar și în hotelurile de cinci stele.

(3814)

Potrivit presei locale, în autobuz se aflau șapte elevi, un supraveghetor școlar și șoferul. Ministrul Transporturilor, Jean-Luc Crucke, a anunțat că doi adolescenți, șoferul autobuzului și supraveghetorul școlar au murit. Alte două persoane au fost grav rănite.

Un reprezentant al companiei responsabile de întreținerea infrastructurii feroviare și de controlul traficului a declarat pentru presa locală că accidentul s-a produs la ora 08:08.

„Imaginile arată că barierele erau coborâte, iar semafoarele erau roșii. Cum s-a putut întâmpla accidentul, nu știm. Poliția și Parchetul trebuie să investigheze acest lucru”, a precizat acesta.

Accidentul s-a petrecut la aproximativ un kilometru de gară, iar trenul se afla deja în proces de încetinire. Conform companiei Infrabel, în tren se aflau aproximativ 100 de pasageri, însă niciunul nu a fost rănit.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de condoleanțe familiilor victimelor.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Maia Sandu a subliniat sprijinul constant oferit de Traian Băsescu Republicii Moldova și cetățenilor săi, indiferent de guvernările de la Chișinău. Șefa statului a apreciat contribuția acestuia la facilitarea redobândirii cetățeniei române pentru mulți moldoveni, la promovarea burselor pentru tineri și la susținerea parcursului european al țării.

„Domnule Băsescu, de azi sunteți nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru. Vă așteptăm acasă!”, a transmis Maia Sandu.

La rândul său, Traian Băsescu a confirmat că a primit din nou cetățenia Republicii Moldova prin decret semnat de Maia Sandu și a declarat că va continua să susțină integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și reunificarea cu România.

Soții Traian și Maria Băsescu au primit cetățenia Republicii Moldova în vara anului 2016. Ulterior, Igor Dodon a semnat un decret prin care i-a retras cetățenia fostului președinte român, decizie contestată în instanță de Traian Băsescu. În 2018, Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărârea prin care decretul semnat de Dodon rămânea în vigoare, relatează Digi24.

„Pe șantierul sectorului lipsă al A1 Margina – Holdea, activitatea principală vizează străpungerea galeriilor tunelului 2, unde se lucrează permanent, în 10 fronturi de lucru. În prezent, la galeria executată de UMB mai sunt de excavat aproximativ 700 de metri, iar la cea executată de partenerul Euro-Asfalt aproximativ 420 de metri”, precizează reprezentanții DRDP Timișoara.

Mai multe detalii dă Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care, de fapt, implementează proiectul. Potrivit lui Pistol, progresul fizic al lucrărilor este de 60% pe șantier.

Pe Tunelul 1 – care are două galerii de 415 și, respectiv, 367,5 metri – au fost finalizate excavația, torcretarea și fundațiile boltei întoarse. Se lucrează la cea de-a doua cămășuire, hidroizolație și drenuri laterale. Tunelul 2 – două galerii de 1.985 și, respectiv, 1.825 de metri – au fost excavați 986 m din galeria de pe calea 2 și 1.163 m din galeria de pe calea 1.

Șeful CNAIR mai amintește că pe șantier se folosește noua metodă austriacă (NATM), tehnologie utilizată și la construcția tunelurilor de pe Secțiunea 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) a autostrăzii Sibiu-Pitești.

În ceea ce privește cele două viaducte și cele două pasaje de pe traseu, Cristian Pistol menționează că au fost finalizate lucrările la fundații și structuri. La terasament, stratul de formă și stratul inferior de fundație sunt realizate în proporție de 90%.

Lucrări Margina – Holdea mai 2026

foto: DRDP Timișoara

Finalul lunii august, termenul din PNRR

Lucrările pe cei nici 10 kilometri de drum sunt cuprinse într-un contract de 1,82 miliarde de lei, fără TVA, finanțat prin PNRR. Potrivit contractului de finanțare, lucrările ar trebui să fie gata până pe 31 august. Greu de crezut că acest termen va fi respectat.

Au existat încă de acum doi ani dubii legate de finalizarea în termen, iar la începutul anului, Asociația Pro Infrastructură estima că șantierul va putea fi închis abia în vara anului viitor.

Vă amintim, contractul semnat în toamna anului 2022 a prevăzut 11 luni pentru proiectare și 34 de luni pentru execuție, ordinul de începere fiind dat în decembrie 2022. La finalul lunii iulie 2025, când a fost străpunsă prima galerie din cadrul proiectului, progresul pe șantier era de puțin sub 30%. În prima parte a lunii noiembrie, era străpunsă și a doua galerie, iar progresul era estimat la 44%. La mijlocul lui decembrie, lucrările erau finalizate pe jumătate.

Totuși, după deschiderea circulației pe cei 9,13 km ai secțiunii Margina-Holdea, se va circula continuu pe autostradă, de la Boița până la Nădlac, adică pe o distanță de peste 360 de kilometri.

Potrivit IPJ Cluj, citat de sursă, conflictul ar fi pornit pe fondul geloziei. Agresorul l-ar fi abordat mai întâi pe actualul partener al fostei iubite, un tânăr de 18 ani, cu care ar fi avut un schimb tensionat de replici.

Ulterior, bărbatul s-a deplasat la locuința fostei concubine, în vârstă de 18 ani, unde ar fi pătruns cu forța și ar fi agresat-o. În momentul în care mama fetei și sora acesteia, o minoră de 16 ani, au intervenit pentru a o apăra, acestea au fost atacate cu un obiect tăietor-înțepător.

„În sprijinul acesteia ar fi intervenit mama sa, în vârstă de 36 de ani, precum și sora acesteia, o minoră de 16 ani, care, de asemenea, ar fi fost agresate cu un obiect tăietor-înțepător. În urma evenimentului, femeii de 36 de ani i-au fost aplicate manevre de resuscitare, însă, din nefericire, echipajul medical prezent la fața locului a constatat decesul acesteia”, au transmis reprezentanții IPJ Cluj.

Polițiștii au stabilit că pe numele agresorului era emis un ordin de protecție de către Judecătoria Luduș, în data de 14 mai, care îi interzicea să se apropie la mai puțin de 15 metri de locuința victimelor. Cele două familii locuiau în imobile învecinate.

Conform aceleași surse, suspectul a fost identificat și imobilizat la scurt timp după atac, la domiciliul său din aceeași localitate, fiind dus la audieri. Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.

În urma tragediei, conducerea Poliției Române a anunțat trimiterea unei echipe de control la Inspectoratul de Poliție Județean Cluj pentru a verifica modul în care au fost gestionate situația și intervenția polițiștilor.

„Echipa de verificare este formată din specialiști ai Direcției Control Intern, Direcției de Ordine Publică și Centrului Operațional”, a transmis IGPR.

Potrivit instituției, în funcție de concluziile verificărilor vor fi dispuse măsurile legale și administrative necesare.

Este al 14-lea caz de femicid din anul 2026.

Pe aceeași temă:

UPDATE. Fostă concurentă la „Insula Iubirii”, însărcinată, a fost împușcată de fostul iubit lângă București. Agresorul e căutat

„Operațiunile de dezinsecție vor avea loc pe timpul nopții, între orele 21:00 și 06:00, pentru a reduce disconfortul pentru locuitori. Recomandăm evitarea zonelor de acțiune a utilajelor în timpul pulverizării soluțiilor. Această recomandare vizează în special copiii, persoanele vârstnice, persoanele cu afecțiuni cardiace, astmatice sau alergice la diverși compuși chimici.

De asemenea, rugăm crescătorii de albine ca, în perioada menționată, să ia toate măsurile necesare pentru protejarea albinelor, inclusiv mutarea stupilor în afara ariei de stropire”, transmit, ca de obicei, reprezentanții primăriei.

Produsele folosite – Cymina Super și Vectobac WG pentru dezinsecție; Varat Pasta pentru deratizare – sunt avizate de Comisia Națională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătății, iar personalul implicat în efectuarea lucrărilor este calificat și autorizat, mai garantează aceștia.

Ar fi de menționat că, în cazul deratizării, stațiile de intoxicare sunt concepute astfel încât să permită doar accesul rozătoarelor, iar raticidul are adăugată o substanță foarte amară pentru a descuraja ingerarea de către restul mamiferelor. Golirea, deteriorarea și sustragerea stațiilor pentru momeli sunt interzise.

O acțiune de dezinsecție, a doua din acest an, a avut loc și în luna mai.

Potrivit celor de la Merlin, spectacolul spune povestea a doi pacienți care împart salonul unui spital și fragila lor legătură cu lumea de dincolo de o fereastră acoperită de o perdea grea. Între imaginație și adevăr, lumină și singurătate, „The Window” devine o meditație profundă despre speranță, percepție și nevoia umană de sens

Reprezentanții teatrului au transmis un mesaj emoționant după anunțarea premiului, subliniind că această reușită înseamnă mai mult decât o simplă recunoaștere artistică.

„Fragilitatea poate deveni forță, iar poveștile spuse cu adevăr pot traversa orice graniță”, au transmis membrii echipei Merlin.

Ei au descris trofeul drept rezultatul muncii unei echipe care „a crezut, a riscat și a mers până la capăt împreună”.

Spectacolul „The Window”, recomandat publicului de peste 12 ani, are o durată de 45 de minute și abordează teme actuale precum singurătatea, fragilitatea relațiilor și nevoia de conexiuni autentice într-o societate tot mai izolată.

Producția este semnată de regizorul David Zuazola, iar dramatizarea a fost realizată de Robert Copoț, Laurențiu Pleșa și David Zuazola. Din distribuție fac parte Robert Copoț și Laurențiu Pleșa, iar muzica este semnată de Lazar Novkov.

Gala Premiilor UNITER s-a desfășurat pe scena Teatrului Odeon din București. Managerul Teatrului Merlin, Laurențiu Pleșa, a urcat pentru a primi trofeul.

„UNITER ne-a luat și pe noi (n.r. – teatrele de copii și tineret) în seamă, în sens competițional… La noi se muncește frumos, cu drag și greu. Continuăm la fel ”, a spus actorul și managerul Laurențiu Pleșa.

Anul trecut, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii „Igor Madžirov” din Skopje, Macedonia, spectacolul a obținut patru distincții importante:

• Premiul pentru cea mai bună regie – David Zuazola
• Premiul special pentru identitate vizuală – David Zuazola și Attila Bajko
• Premiul special pentru muzică – Lazar Novkov
• Premiul special pentru animație colectivă/mânuire păpuși – Robert Copoț și Laurențiu Pleșa

Spectacolul a fost prezent și este selecționat în continuare în importante festivaluri internaționale:

• Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii „Golden Sparkle”, ediția a 28-a, Kragujevac, Serbia – 15 mai 2026
• Festivalul Internațional Puck, ediția a 22-a, Cluj-Napoca, România – 5 iunie 2026
• Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii, ediția a 20-a, Békéscsaba, Ungaria – 28 iunie 2026
• Festivalul Internațional de Teatru de Păpuși PIF, ediția a 59-a, Zagreb, Croația – 15 septembrie 2026
• Festivalul de Teatru de Păpuși și Film de Animație pentru Adulți „Puppet is a Human Too”, Varșovia, Polonia

„Ieri, bombele au căzut aproape de apartamentul și familia ei”, a spus Sabina Iosub în deschiderea dialogului, mărturisind că prima impresie despre invitata ucraineană a fost aceea a unei persoane fragile.

„Dar citind despre dumneavoastră și ascultându-vă, sunteți o inspirație”, a adăugat jurnalista.

„Oamenii obișnuiți au început să facă lucruri extraordinare”

Oleksandra Matviiciuk și-a început intervenția povestind cum, în copilărie, a fost inspirată de dizidenții sovietici care „spuneau ce gândesc și făceau ce spun”, oameni persecutați, închiși sau uciși pentru că s-au opus regimului totalitar.

„Atunci am decis că voi studia dreptul și voi continua această luptă pentru libertate și demnitate umană”, a spus ea.

Invitata a vorbit apoi despre primele zile ale invaziei la scară largă începute de Rusia și despre momentul în care a decis să rămână la Kiev, deși multe organizații internaționale își evacuaseră deja personalul.

„Eram în Kiev când a început războiul la scară largă. Am refuzat să evacuez și, împreună cu o parte din echipa mea, am continuat activitatea pe teren. A fost o perioadă extrem de periculoasă, pentru că rușii încercau să încercuiască orașul meu. Și îmi amintesc că în fiecare dimineață sărbătoream ca pe o victorie faptul că reușeam să rezistăm încă o noapte.

Îmi amintesc, de asemenea, cum organizațiile internaționale și-au evacuat personalul, pentru că nu doar Putin, ci și partenerii internaționali erau convinși că Ucraina nu are capacitatea de a rezista unei forțe atât de mari. Așa că ne-au lăsat singuri.

Dar oamenii obișnuiți au rămas. Iar oamenii obișnuiți au început să facă lucruri extraordinare. Cei care au ajutat la supraviețuirea sub foc de artilerie au fost oameni obișnuiți. Cei care au scos alți oameni din orașele distruse au fost oameni obișnuiți. Cei care au reușit să străpungă încercuirea pentru a aduce ajutor umanitar au fost oameni obișnuiți.

Și dintr-odată a devenit evident că oamenii obișnuiți, care luptă pentru libertatea și demnitatea lor umană, sunt mai puternici decât chiar și a doua armată din lume”, a povestit Oleksandra.

„Am supraviețuit datorită vouă”

În discursul său, România a fost menționată de mai multe ori. Vorbind despre sprijinul primit de ucraineni în primele luni ale războiului, Matviiciuk a avut momente în care vocea i s-a frânt de emoție.

„Am supraviețuit datorită vouă. Aceasta este pur și simplu adevărul pe care milioane de oameni din Ucraina l-au spus. Nu ne interesează că Rusia este o forță atât de mare, încât are drept de veto în ONU, armament nuclear, potențial militar puternic, petrol și gaze.

(…) Au fost oameni obișnuiți din România, Franța, Elveția, Statele Unite, Kenya, Brazilia, care au fost alături de noi în acest moment dramatic al istoriei noastre, când oamenii obișnuiți au spus că guvernele lor trebuie să facă ceva pentru a ajuta Ucraina să reziste.

De aceea încă am lacrimi în ochi, pentru că este evident pentru mine că am supraviețuit datorită ajutorului vostru, datorită sprijinului vostru, pentru că nu ați fost indiferenți, și simt o imensă recunoștință. Vă mulțumesc”, a mărturisit aceasta.

„Și-a văzut mama arzând de vie în mașină”

O mare parte a conferinței a fost dedicată documentării crimelor de război. Organizația condusă de Matviiciuk a adunat deja peste 100.000 de mărturii și dovezi privind abuzurile comise în teritoriile ocupate.

„Rusia folosește crime de război și metode de război prin care, în mod deliberat, provoacă suferință și durere maximă civililor ucraineni. Este o modalitate prin care Rusia încearcă să rupă rezistența oamenilor și să ocupe țara”, a afirmat ea.

Pentru a ilustra amploarea tragediei, activista ucraineană a povestit cazul unui băiat de 10 ani din apropierea Kievului, a cărui familie a fost atacată de un tanc rusesc în timp ce încerca să fugă din calea războiului cu mașina. Băiatul a fost scos din mașină, însă părinții lui nu au mai reușit să iasă.

„Băiatul le-a spus colegilor mei cum și-a văzut mama arzând de vie în mașină”, a spus Matviiciuk.

„Dacă ne oprim din rezistență, vom dispărea ca națiune”

Într-unul dintre cele mai puternice momente ale serii, Oleksandra Matviiciuk a vorbit despre încercarea Rusiei de a șterge identitatea ucraineană, Putin spunând că „nu există limbă ucraineană, cultură ucraineană sau națiune ucraineană”.

Activista a vorbit despre deportarea copiilor ucraineni în Rusia, despre „taberele de reeducare” și despre profesorii, scriitorii, jurnaliștii sau preoții dispăruți în teritoriile ocupate.

Ea a relatat și cazul scriitorului pentru copii Volodymyr Vakulenko, găsit mort într-o groapă comună după eliberarea regiunii Harkov.

„De ce au ucis rușii un scriitor pentru copii? Răspunsul e simplu: pentru că puteau”, a spus Matviiciuk.

Concluzia ei a fost una dură: „Nu avem literalmente altă opțiune. Dacă ne oprim din rezistență și Rusia ocupă întreaga țară, vom înceta să existăm. Vom dispărea ca națiune”.

Oleksandra Matviiciuk la Timișoara

Povestea jurnalistei Viktoria Roschchyna

Matviiciuk a vorbit și despre prietena și colega ei, jurnalista ucraineană Viktoria Roschchyna, dispărută după ce a încercat să documenteze abuzurile din teritoriile ocupate de ruși.

„Ea credea că este obligația unui jurnalist să meargă în teritoriile ocupate și să vorbească despre tortură, violență sexuală și crimele comise acolo. A dispărut. Acum știm că a fost răpită de ruși, torturată și transferată în secret în Rusia”, a spus activista.

Potrivit acesteia, Roschchyna era ținută fără acuzații oficiale și nu a primit îngrijiri medicale.

„Colegii ei de celulă spuneau că ajunsese să cântărească aproximativ 30 de kilograme”, a afirmat Matviiciuk.

Momentul cel mai greu al mărturiei a venit când Matviiciuk a vorbit despre recuperarea trupului jurnalistei.

„Rușii au refuzat timp de șase luni să returneze corpul familiei. Când l-au trimis înapoi, avea semne evidente de tortură, iar mai multe organe interne lipseau”, a spus ea.

Vizibil afectată, laureata Nobel a explicat de ce continuă să vorbească public despre astfel de cazuri: „Viktoria și-a riscat viața pentru a spune adevărul despre ce face Rusia în teritoriile ocupate. Credea că adevărul contează. Că faptele contează. Și eu cred asta”.

De la dezinformare la fragilitatea libertății

Întrebată despre polarizarea tot mai accentuată și neîncrederea în instituțiile democratice din Europa, Oleksandra Matviiciuk a spus că una dintre cele mai mari provocări ale prezentului este fragmentarea societăților și impactul rețelelor sociale asupra adevărului.

„Cine va găsi o soluție pentru a gestiona această fragmentare a societăților europene și globale va primi, cred eu, Premiul Nobel pentru Pace. Este o problemă extrem de dificilă”, a afirmat ea.

Matviiciuk a avertizat că, potrivit studiilor, „minciuna se răspândește de șase ori mai repede decât adevărul pe rețelele sociale”, nu neapărat dintr-un calcul deliberat, ci din cauza încărcăturii emoționale pe care o generează.

Ea a criticat rolul platformelor digitale și al marilor companii tehnologice, despre care spune că „urmăresc în primul rând profitul” și ignoră efectele asupra societății prin „crearea de bule informaționale, pierderea capacității de a comunica între oameni cu opinii diferite și ruperea legăturii cu realitatea”.

În opinia sa, o altă problemă majoră este faptul că multe societăți europene au uitat ce înseamnă lipsa libertății.

„Oamenii nu mai știu ce înseamnă să trăiești sub un regim autoritar”, a spus ea.

Deși recunoaște că democrația are probleme reale, inclusiv inegalitatea socială, Matviiciuk a subliniat că alternativele nu oferă soluții mai bune: „Regimurile autoritare nu rezolvă aceste probleme. Singura diferență este că oamenii nu au voie să se plângă”.

Momentul câștigării premiului Nobel: „Primul meu gând a fost că voi pierde trenul”

Întrebată despre momentul în care a aflat că a câștigat Premiul Nobel pentru Pace, Matviiciuk a relatat un episod aproape paradoxal de banal în mijlocul unui context istoric.

Ea se afla în drum spre casă, după o conferință în Statele Unite, într-un traseu complicat din cauza faptului că aeroporturile din Ucraina nu funcționează din cauza războiului.

„Eram la gară în Varșovia, cu bagajele, pregătită să iau primul tren. Colegii m-au sunat și mi-au spus: «Am câștigat Premiul Nobel pentru Pace». Am spus: «E o glumă bună» și am închis telefonul”, a povestit ea.

În câteva secunde însă, a înțeles că vestea era reală.

„Primul meu gând a fost: «Doamne, o să pierd trenul și nu voi ajunge mâine la Kiev»”, a spus ea.

Dincolo de momentul în sine, Matviiciuk a insistat că războiul a fost evenimentul care i-a schimbat radical viața, nu premiul Nobel.

„Războiul la scară largă mi-a distrus complet viața normală, la fel ca pentru milioane de oameni din Ucraina”, a spus ea.

„Nu cu Donald Trump”: despre negocieri și iluzia unei păci rapide

Întrebată cum crede că s-ar putea încheia războiul, Oleksandra Matviichuk a respins ideea unor soluții rapide bazate exclusiv pe negocieri politice superficiale.

„Nu cu Donald Trump. Pentru că obiectivul președintelui Donald Trump este să semneze un acord și să câștige Premiul Nobel pentru Pace. Acesta a fost un plan. Planul a fost genial, dar nu a funcționat”, a explicat Oleksandra.

Ea a explicat că, în opinia sa, problema nu este ideea negocierii în sine, ci lipsa unei înțelegeri reale a modului în care Rusia a folosit în trecut perioadele de „pace” pentru reînarmare și pregătirea unei noi ofensive.

Matviichuk a amintit că Ucraina a semnat anterior acorduri de încetare a focului, în condițiile în care nu exista o alternativă militară realistă, însă acestea au fost încălcate sistematic.

Când a fost întrebată de ce îi este teamă, Oleksandra Matviichuk a explicat că frica nu ține de siguranța personală, ci de responsabilitatea istorică și morală pe care o poartă. Ea a explicat că, deși Ucraina este juridic victimă a unei agresiuni, asumarea exclusivă a acestui rol poate deveni o formă de blocaj.

„Indiferent de ceea ce facem, poți fi ucis în fiecare noapte. Așa că dacă ți-e frică de aceste circumstanțe, o iei razna. Dar cred că am ajuns să conștientizez și să accept acest nivel de pericol.

Mi-e teamă însă că țara mea ar putea face o alegere istorică greșită și mă refer la conservarea poziției de victimă. Din punct de vedere juridic, suntem victime. Suntem victime ale crimei de opresiune. Și v-am spus recent că sperăm că am făcut primul pas pentru a crea un tribunal special pentru agresiune, care să îi tragă la răspundere pe Putin și pe conducerea politică de vârf a statului rus. Pentru că decizia acestei conduceri de a rupe pacea și de a începe acest război a deschis drumul spre iad.

Dar nu ne putem permite să rămânem blocați în această poziție de victimă. Pentru că atunci când te consideri doar victimă, transferi responsabilitatea către salvatori. Iar noi nu trăim într-o lume ideală; nu există salvatori. Noi suntem propriii noștri salvatori.

Aceasta este adevărata mea teamă. Pentru că atunci când te percepi doar ca victimă, obții un avantaj aparent, dar acesta devine o capcană. Este o otravă”, a transmis Matviichuk.

„Împreună suntem oceanul”

Conferința s-a încheiat cu o reflecție despre responsabilitate civică și despre puterea oamenilor obișnuiți de a schimba istoria.

Oleksandra Matviiciuk a amintit de un poster creat în timpul Revoluției Demnității din Ucraina, pe care erau desenate o picătură și mesajul: „Suntem o picătură în ocean”.

„Ceea ce înseamnă că, da, nu suntem Dumnezeu, suntem ființe umane, iar eforturile noastre sunt modeste. Și probabil că, prin eforturile mele individuale, nu pot schimba situația. Dar fără eforturile mele individuale, nimic nu se va schimba.

Și mai mult decât atât, împreună suntem oceanul, împreună reușim”, a concluzionat Oleksandra Matviiciuk.

Sub mesajul „Dăruiește o pizza de Ziua Copilului”, părintele îi îndeamnă pe oameni să contribuie la o surpriză specială pentru copiii care nu au posibilitatea să sărbătorească ziua de 1 Iunie.

„Sunt copii care nu au mâncat niciodată pizza. Fă și tu o bucurie unui copilaș, plătește o pizza!”, este apelul transmis de preotul Mladenov Svetozar către toți cei care doresc să se implice.

Campania are ca obiectiv achiziționarea a 100 de bucăți de pizza, fiecare în valoare de aproximativ 30 de lei, urmând ca acestea să fie oferite copiilor din familii vulnerabile. Inițiativa este organizată prin intermediul Asociației Așezământul Social-Filantropic „Acoperământul Maicii Domnului” din Pesac.

Părintele Svetozar spune că fiecare gest contează și îi încurajează pe oameni să renunțe chiar și la un mic viciu pentru a putea face o faptă bună.

„Nu ai cât ai, ci ai cât dai. Și nu dai din ce ai, ci dai din ce ești”, este mesajul care însoțește această acțiune caritabilă.

Cei care doresc să sprijine campania pot face donații în conturile asociației deschise la Raiffeisen Bank.

RO27RZBR0000060025691812 – lei

RO97RZBR0000060025691813 – euro

Pe aceeași temă:

FOTO. Raul luptă pentru o șansă la viață. Apel umanitar lansat de un preot din Timiș pentru un copil grav bolnav – Tion

Nimeni nu ar trebui să trăiască spaima că nu își permite șansa la viață. Un tată de 37 de ani luptă cu o tumoră cerebrală – Tion

O familie cu șase copii din Timiș care locuiește într-un grajd are nevoie urgentă de ajutor. Cum puteți contribui – Tion