Proiectul, depus de Episcopia Romano-Catolică din Timișoara, prevede restaurarea integrală a monumentului istoric construit între anii 1743 și 1752, refuncționalizarea subsolului, parterului și etajului I, amenajarea mansardei, restaurarea fațadelor și a curții interioare, precum și realizarea unor spații muzeale, expoziționale, culturale și educaționale. Clădirea își va păstra funcțiunile administrative ale Episcopiei, însă va deveni în același timp un obiectiv deschis publicului.

Potrivit fișei de proiect, investiția urmărește transformarea Palatului Episcopal într-un nou pol cultural și turistic al orașului. După finalizarea lucrărilor, vor fi amenajate spații expoziționale și multifuncționale, laboratoare educaționale, trasee de vizitare și tururi ghidate, iar patrimoniul va fi digitalizat prin tururi virtuale și panouri interactive. Proiectul are ca obiectiv creșterea numărului de vizitatori și integrarea clădirii într-un circuit turistic alături de Piața Unirii, Domul Romano-Catolic și celelalte obiective istorice din Cetate.

Documentația arată că investiția este estimată la 27,19 milioane de lei (aproximativ 5,46 milioane de euro, TVA inclus), finanțarea urmând să fie solicitată prin Programul Regional Vest 2021-2027. Implementarea este prevăzută în perioada ianuarie 2027 – decembrie 2029, proiectul fiind deja pregătit la nivel de proiect tehnic și având o mare parte dintre avizele necesare obținute.

„A fost semnat contractul de finanțare pentru Institutul Regional de Oncologie Timișoara. Asta înseamnă că, din acest moment, constructorul care a câștigat licitația poate începe construcția celui mai mare spital oncologic din vestul României. Trecem acum din faza documentelor în cea a șantierului”, a transmis Alfred Simonis.

Potrivit acestuia, proiectul presupune realizarea unui spital cu o suprafață desfășurată de aproape 65.000 de metri pătrați, construit la standard nZEB (clădire cu consum de energie aproape egal cu zero).

Lucrările vor fi executate de o asociere formată din mai multe firme, a cărei lider este compania Construcții Erbașu.

Ultimul pas înainte de șantier

Consiliul Județean Timiș a aprobat, în ședința din 29 iulie, modificarea acordului de parteneriat dintre Ministerul Sănătății, Consiliul Județean Timiș și Direcția de Sănătate Publică Timiș, după ce, în procesul de evaluare a finanțării, au fost solicitate clarificări privind responsabilitățile fiecărui partener.

Atunci au fost actualizate atribuțiile Consiliului Județean privind realizarea utilităților, organizarea de șantier, managementul proiectului și procedurile de achiziție pentru aceste lucrări, celelalte prevederi ale acordului rămânând neschimbate.

La momentul respectiv, Alfred Simonis declara că documentele ar putea fi semnate imediat după aprobarea hotărârii, iar lucrările ar putea începe în luna septembrie. Odată cu semnarea contractului de finanțare, proiectul intră acum în faza de execuție.

Proiect mutat din PNRR în Programul Sănătate

Institutul Regional de Oncologie din Timișoara este unul dintre cele șapte mari proiecte de infrastructură medicală transferate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în Programul Sănătate, după ce a devenit evident că investiția nu putea fi finalizată în termenul impus de PNRR.

Valoarea totală a investiției este de aproximativ 1,65 miliarde de lei, iar Ministerul Sănătății este liderul parteneriatului, alături de Consiliul Județean Timiș și Direcția de Sănătate Publică Timiș.

Noul institut va fi construit pe amplasamentul fostului spital municipal de pe Calea Torontalului și va avea aproximativ 250 de paturi, săli de operație, secție de terapie intensivă, ambulatoriu integrat și centre specializate pentru diagnosticarea și tratarea pacienților oncologici din regiunea de vest.

Potrivit documentației, masa lemnoasă provine din produse accidentale și lucrări de conservare, fiind recoltată de pe o suprafață de 112,12 hectare. Deoarece aceste cantități nu sunt incluse în planul de valorificare a lemnului fasonat, administratorul fondului forestier propune vânzarea lor „pe picior”, prin licitație publică.

În total sunt propuse spre licitație 11 partizi de masă lemnoasă, cu volume cuprinse între 87,57 mc și 652,87 mc. Prețurile de pornire variază între 158,19 lei/mc și 208,66 lei/mc, în funcție de fiecare partidă, fiind superioare valorilor de referință stabilite pentru acestea.

Documentația arată că municipiul deține fond forestier administrat prin ocoale silvice, iar valorificarea masei lemnoase se face în conformitate cu prevederile Codului Silvic și ale Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.

Vă amintim, Primăria Timișoara are la Sacu un fond forestier de aproape 685 de hectare, împărțit în două partide, administrat pe o perioadă de 10 ani de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prin Ocolul Silvic Ana Lugojana, în baza unui contract încheiat la începutul anului 2019. De atunci, în fiecare an, cantitatea recoltată este valorificată potrivit HG nr. 715/ 2017. De obicei, acest lucru se face prin licitație.

„Rolul strategiei este dublu. Pe de o parte, să păstrăm tradițiile moștenite. Și, pe de altă parte, să susținem și să promovăm comunitățile etnice ale Timișoarei. Sunt mai multe lucruri care ne leagă decât cele care ne despart, iar această strategie este modul prin care transformăm această realitate într-o viziune comună pentru viitorul orașului”, spune primarul Dominic Fritz.

Strategia stabilește direcțiile de acțiune pentru următorii cinci ani și include măsuri precum înființarea unui muzeu dedicat diversității culturale a Timișoarei, amplasarea de inscripții multilingve pe clădiri și monumente reprezentative pentru comunitățile minoritare, precum și susținerea unor evenimente și proiecte care să promoveze tradițiile și cultura acestora în rândul timișorenilor și al turiștilor.

Documentul mai prevede extinderea Consiliului Consultativ al Minorităților Naționale, pentru o reprezentare mai bună a comunităților etnice, dar și promovarea internațională a diversității culturale a orașului, inclusiv prin aderarea Timișoarei la Rețeaua Orașelor Interculturale.

Strategia a fost elaborată de specialiști ai Institutului Intercultural și ai Universității de Vest din Timișoara, în urma unui proces de consultare la care au participat reprezentanți ai minorităților, ai instituțiilor publice și ai mediului academic.

Zona de protecție, pe o rază de cinci kilometri, cuprinde localitățile Giulvăz și Ivanda, iar zona de supraveghere, pe o rază de 20 de kilometri, include peste 30 de localități din județ, printre care Ciacova, Ghilad, Jebel, Peciu Nou, Uivar, Șag, Cenei, Otelec, Parța și Sânmihaiu Român.

În aceste zone sunt aplicate restricții privind circulația și transportul ovinelor și caprinelor, sunt inventariate exploatațiile care dețin animale receptive la boală, iar comercializarea cărnii și a produselor provenite de la ovine și caprine este permisă doar cu avizul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș. Instituția a anunțat și controale în trafic pentru combaterea comerțului ilegal cu animale și produse de origine animală.

DSVSA Timiș subliniază că virusul pestei micilor rumegătoare nu se transmite la oameni, însă produce pierderi economice importante în sectorul zootehnic.

De ce intervine Consiliul Județean

În ședința extraordinară de marți, consilierii județeni au aprobat alocarea a 50.000 de lei din fondul de rezervă al județului către Primăria Giulvăz.

Potrivit hotărârii, banii vor fi utilizați pentru neutralizarea prin incinerare, într-o unitate autorizată sanitar-veterinară, a cadavrelor de ovine rezultate în urma focarului.

În proiect mai este specificat că suma este alocată în urma unei hotărâri a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) și la solicitarea Primăriei Giulvăz, care a cerut sprijin financiar pentru punerea în aplicare a măsurilor sanitar-veterinare.

După utilizarea banilor, administrația locală va trebui să prezinte documente justificative privind cheltuirea sumei, iar eventualele fonduri rămase neutilizate vor fi returnate Consiliului Județean.

Simonis: „Nu-i treaba noastră”

În timpul ședinței, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a declarat că focarul se află la o exploatație privată și a susținut că instituția județeană intervine doar pentru a debloca situația.

„Așa cum știți deja, există un focar în Timiș. Se află la o companie privată, la o societate privată care refuză să incinereze, din lipsă de fonduri sau din alte motive, aceste cadavre.

Suntem într-o situație excepțională, în sensul în care asta este o problemă guvernamentală. Direcția Sanitar-Veterinară ar trebui să aibă fondurile disponibile din partea Guvernului pentru a face aceste incinerări. Este o problemă care ține de legislația națională și de structuri naționale.

Din păcate, în afară de somații și adrese, DSV-ul nu poate face altceva, pentru că nu are fondurile necesare incinerării acestor animale.

Am avut o discuție la finalul săptămânii trecute cu domnul prefect pentru emiterea acestui CJSU, dar să știți că n-o să acceptăm la nesfârșit ca, ori de câte ori apare o problemă la nivelul județului Timiș, care ține sau nu de competențele Consiliului Județean, să acceptăm hotărâri ale CJSU prin care ne asumăm cheltuielile”, a spus acesta.

Simonis a mai afirmat că responsabilitatea finanțării unor astfel de operațiuni ar trebui să revină Guvernului, prin Direcția Sanitar-Veterinară, și nu Consiliului Județean.

„Ori de câte ori are cineva o problemă, se emite un CJSU și Consiliul Județean trebuie să intervină și să plătească. Guvernul doarme în timpul ăsta, iertați-mă.

Aceste focare pot apărea pe întreaga suprafață a României, iar Guvernul trebuie să găsească resursele, prin DSV-uri, pentru a achita aceste incinerări. Sau să avem o legislație mai strictă pentru privații care, dacă ajung să aibă focare, nu și le incinerează, că nu vor. Dar dacă animalele erau sănătoase, le vindeau cu profit. Atunci nu era o problemă.

(…) Facem o excepție de data aceasta. Nu-i o sumă mare, cum am spus și săptămâna trecută. Nu-i o chestiune de lipsă a dorinței de a interveni, dar nu-i treaba noastră asta.

Nici nu se poate ca ori de câte ori apare o problemă pe care Guvernul României trebuie să o rezolve, să vină prefectul, reprezentantul Guvernului în teritoriu, să dea un CJSU și să achite Consiliul Județean.

(…) Asta e o problemă guvernamentală care trebuie remediată, reglată, pentru că nu o să putem la nesfârșit să facem treaba Guvernului. Am acceptat acum. E un focar; pot apărea și altele. Nu putem la nesfârșit. Ori Guvernul stă și e nepăsător, ori intervine, în consecință, să rezolve problema”, a mai transmis Simonis.

Disputa durează de câteva săptămâni

Subiectul a generat mai multe controverse în ultimele săptămâni. Prefectul de Timiș, Paul Finta, a acuzat întârzieri în aplicarea măsurilor dispuse de Centrul Local de Combatere a Bolilor și a susținut că, deși îngroparea animalelor la Giulvăz nu era posibilă din cauza nivelului pânzei freatice, exista posibilitatea neutralizării prin incinerare.

La rândul său, directorul DSVSA Timiș, Flavius Nicoară, declara că, potrivit legislației sanitar-veterinare, în cazul unei societăți comerciale, responsabilitatea identificării unei soluții pentru neutralizarea animalelor revine exploatației și autorităților locale, iar situația urma să fie analizată în cadrul CLCB.

Pe aceeași temă:

Două focare de pestă a micilor rumegătoare confirmate în Timiș. Restricții în mai multe localități

Potrivit polițiștilor, un tânăr de 26 de ani, care circula dinspre Timișoara spre Săcălaz, a intrat cu mașina în patru autoturisme oprite în coloană.

În urma impactului, o femeie de 56 de ani, aflată la volanul celui de-al doilea autoturism din coloană, a fost rănită. Ea a fost preluată de un echipaj medical și transportată la spital pentru îngrijiri.

Toți șoferii implicați au fost testați cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate împrejurările în care s-a produs accidentul.

video: Facebook/INFO TRAFIC jud. TIMIȘ

Totul s-a întâmplat aproape de ora 21, când un apel la 112 anunța că o persoană se află în pericol pe Dunăre. Din fericire, o ambarcațiune a Sectorului Poliției de Frontieră Svinița se afla deja în misiune în zonă și a ajuns la locul indicat.

Polițiștii l-au găsit pe bărbat plutind în derivă pe colac și cerând ajutor. Acesta a fost scos din apă și adus în siguranță la mal, unde a fost preluat de un echipaj medical. După ce i-a fost acordat primul ajutor, a fost transportat la spital pentru investigații.

Bărbatul le-a povestit salvatorilor că adormise în timp ce stătea pe colac și nu și-a dat seama că fusese dus tot mai departe de mal de curenții Dunării. Abia când s-a trezit, a realizat că nu mai putea ajunge singur la țărm.

Potrivit Poliției de Frontieră, cetățeanul sârb este în afara oricărui pericol.

Avertizarea a fost prelungită și pentru intervalul 5 august, ora 10 – 6 august, ora 10, când Timișul rămâne sub cod roșu. Meteorologii estimează temperaturi și mai ridicate, de 39-41 de grade, în condițiile în care valul de căldură persistă și sunt posibile valori apropiate de recordurile absolute ale lunii august.

Spitalele se pregătesc pentru efectele caniculei

Direcția de Sănătate Publică Timiș a anunțat că a dispus verificarea măsurilor de prevenire și intervenție în toate spitalele din județ. Unitățile medicale trebuie să asigure continuitatea asistenței medicale, să verifice stocurile de medicamente și funcționarea instalațiilor de climatizare, iar Serviciul de Ambulanță și spitalele și-au adaptat capacitatea de răspuns pentru un posibil număr ridicat de pacienți.

Instituția recomandă populației să evite expunerea la soare între orele 11 și 18, să consume suficiente lichide și să poarte haine lejere, deschise la culoare. O atenție specială trebuie acordată copiilor, persoanelor vârstnice și celor care suferă de boli cronice.

Șase puncte de prim ajutor în Timiș și Lugoj

Persoanele afectate de temperaturile ridicate se pot adresa punctelor de prim ajutor amenajate în Timișoara și Lugoj, unde primesc asistență și apă potabilă. Acestea sunt deservite de personal din școli postliceale sanitare și de voluntari ai Crucii Roșii, cu sprijinul autorităților locale.

În Timișoara, punctele funcționează zilnic, între orele 10 și 18, la:

• Opera Română, în Piața Victoriei
• Piața Iosefin
• Piața Badea Cârțan
• Oficiul Poștal nr. 1, de pe bulevardul Revoluției din 1989

În Lugoj, punctele sunt deschise de luni până vineri, între orele 10:00 și 18:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor și în Piața Agroalimentară.

DSP precizează că aceste puncte oferă primul ajutor, însă nu înlocuiesc consultațiile medicale. În cazul apariției simptomelor severe de insolație sau al alterării stării de conștiență, trebuie apelat imediat 112.

Sprijin pentru persoanele vulnerabile

Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara a anunțat că echipele instituției, împreună cu parteneri și voluntari, pot efectua vizite la domiciliu pentru persoanele aflate în situații de risc.

Sprijinul poate fi solicitat la 0356.981, numărul de urgență socială disponibil permanent, iar vizitele sunt programate în zilele lucrătoare, între orele 08 și 16.

Pot beneficia de acest serviciu persoanele vârstnice fără aparținători, persoanele cu dizabilități fără sprijin, femeile însărcinate fără sprijin familial și persoanele cu afecțiuni grave pentru care deplasarea pe timp de caniculă reprezintă un risc. Echipele pot ajuta la cumpărarea alimentelor și medicamentelor, ridicarea rețetelor sau plata facturilor, costurile fiind suportate de beneficiari.

Cardiologii avertizează: canicula poate deveni o urgență medicală

Medicii de la Spitalul CFR Timișoara atrag atenția că temperaturile extreme solicită puternic organismul, iar persoanele cu boli cardiovasculare sunt printre cele mai expuse riscurilor.

Potrivit acestora, căldura determină dilatarea vaselor de sânge și transpirație abundentă, ceea ce obligă inima să depună un efort mai mare și poate favoriza deshidratarea și scăderea tensiunii arteriale. Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, cardiopatie ischemică sau tulburări de ritm, precum și vârstnicii, diabeticii și pacienții cu boli renale.

Medicii avertizează că cea mai gravă complicație este heat stroke, o urgență medicală care apare atunci când organismul nu își mai poate regla temperatura. Febra de peste 40 de grade, confuzia, pierderea stării de conștiență, pielea fierbinte și uscată, respirația accelerată sau convulsiile impun apelarea imediată a serviciului de urgență.

De asemenea, durerile în piept, dificultățile de respirație, palpitațiile, amețelile puternice sau starea de leșin necesită consult medical fără întârziere.

Până a venit momentul acela, însă, mitropolitul l-a pus pe edil în mai multe situații incomode. Pentru că a fost nominalizat mai ales din cauza acțiunilor caritabile desfășurate de Mitropolia Banatului, acesta, în stilul său caracteristic, a amintit de câteva asemenea acțiuni prin anecdote și povestiri. Una dintre acestea, despre un „orfan”, s-a încheiat cu laude la adresa președintelui CJ Timiș, Alfred Simonis. „Orfanul” în cauză era ruina de pe Torontalului, care urmează să ajungă la Institutul Regional de Oncologie.

„Am găsit un orfan la marginea orașului; era în zdrențe. Și atunci, președintele (CJ Timiș – n.r.), domnul Bojin, a privit către directoarea de la Direcția de Protecție a Copilului și i-a spus despre ce copil este vorba. (…) Am zis: este chiar acolo unde scrie pe tabla aceea «Timișoara». Am spus: «Este vorba despre spitalul de pe Torontalului, început acum 20 de ani și abandonat acolo. Ce aveți de gând cu acest spital?». (…)

În sfârșit, am aflat cum a fost ba la primărie, ba la județ, ba la minister și așa mai departe. Am găsit al cui era acest «orfan». (…) Iertați-mă, cel care a promovat cel mai mult această chestiune, a obținut o hotărâre de guvern pentru înființarea unui institut de oncologie aici la Timișoara – domnul președinte Simonis de la «județ», a găsit 200 de milioane de euro pentru construirea lui”, a declarat la începutul intervenției ÎPS Ioan.

Aici ar fi de menționat că, deși într-adevăr proiectul Institutului de Oncologie avansează, acesta este unul dintre cele șapte mari proiecte de infrastructură medicală din România transferate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în Programul Sănătate. Anterior, useriștii îi acuzaseră pe social-democrați că au forțat trecerea acestuia pe PNRR în defavoarea altor investiții care ar fi putut beneficia de fonduri – de exemplu, o nouă maternitate municipală.

Criza Colterm din 2021

Pe la mijlocul intervenției, mitropolitul a amintit și de o situație tensionată prin care a trecut orașul și pentru care a fost criticat, în primul rând, chiar primarul Dominic Fritz, cel care încă stătea în dreapta sa lângă pupitru.

Este vorba despre momentul din 2021 când, din cauza opririi furnizării de gaz către Colterm, spitalele timișorene au rămas fără căldură și apă caldă.

„Eram cu domnul primar (la telefon – n.r.) la ora 10 noaptea, acum vreo 3-4 ani (cinci, a intervenit Fritz – n.r.). Dacă vă aduceți aminte, a fost o cădere a sistemului de gaz, iar pentru trei zile spitalele nu mai erau alimentate cu căldură, deci erau probleme și am intervenit de atâtea ori pentru a se da drumul înapoi și a curge gazul aici. Am vorbit cu ministrul Energiei, cu prim-ministrul și așa mai departe și am zis că nu am să plec din centrala termică a orașului până nu văd că se aprinde focul în cazane”, a mai spus mitropolitul.

Vă amintim, momentul amintit de mitropolit s-a petrecut la finalul lunii octombrie 2021, când EON a oprit furnizarea gazului către Colterm, după ce negocierile dintre cele două au eșuat. Au fost câteva zile în care peste 50.000 de abonați, inclusiv spitale, școli și instituții publice, au rămas fără căldură.

Motivul pentru care Fritz a fost ținut în picioare

După mai bine de 20 de minute de când și-a început prelegerea, ÎPS Ioan a ajuns la momentul când a avut nevoie de ajutorul primarului: a cerut ca spațiul din fața catedralei să devină pietonal, a spus el, în amintirea celor care și-au dat viața la Revoluția din 1989.

„L-am rugat pe domnul primar să găsească o soluție ca între operă și catedrală să fie un spațiu pietonal și acesta să fie declarat un spațiu sacru al Timișoarei, pentru că a fost un spațiu stropit cu sângele timișorenilor în Decembrie 1989. Proiectul este în derulare; a fost câștigat de către un distins arhitect, Sturdza, de la București (și Timișoara – a intervenit Fritz). De la Timișoara și de la București au lucrat, cum se spune prin Banat, «together». Vă rog să îmi promiteți în două limbi, și în română și în germană, că închidem acest spațiu sacru al Timișoarei, catedrală – operă”, i-a cerut mitropolitul primarului.

De această dată, momentul s-a dovedit prielnic pentru edil: a putut onora solicitarea pentru că, oricum, aceasta este una dintre modificările care vor fi aduse de proiectul de regenerare urbană a Pieței Victoriei.

Documentația este aproape gata; mai este nevoie însă de găsirea unei surse de finanțare pentru execuție.

„Chiar e cu bucurie că vă pot spune că, într-adevăr, proiectul câștigător la concursul nostru de proiecte pentru refacerea Pieței Operei a prevăzut tocmai această idee. Presupun că domnul arhitect Sturdza probabil a discutat cu dumneavoastră de mai multe ori despre asta și mă bucur foarte mult că a câștigat. Într-adevăr, vrem să reunim, de fapt, legătura între operă și catedrală și nu mai e mult și o să vină și cu proiectul tehnic ca să-l putem autoriza. Mai avem o mică problemă: mai trebuie să găsim 40 de milioane de euro, cel puțin, ca să-l și facem. Dar am înțeles că mă pot baza pe sprijinul dumneavoastră”, a răspuns Fritz.

;

Despre Piața Victoriei, vă amintim că la concursul de soluții pentru reamenajarea pieței se înscriseseră 30 de echipe de arhitecți proveniți din toată Europa. În toamna anului 2023, era prezentat și câștigătorul – echipa condusă de arhitecții Radu Golumba (STUDIO ARCA, Timișoara) și Șerban Sturdza (PRODID, București). Astfel, aceștia au obținut contractul de proiectare în valoare de 7,4 milioane de lei, fără TVA. Puteți vedea cum ar urma să arate Piața Victoriei AICI.

Ajuns la al șaselea sezon, programul își propune să îi încurajeze pe localnici și turiști să redescopere patrimoniul, istoria și cultura Timișoarei prin tururi tematice ghidate.

Participarea este liberă, fără rezervare, iar întâlnirea are loc în Piața Maria, la statuia Fecioarei Maria.

„Turul va începe în Piața Maria, locul celei mai vechi și cunoscute legende a orașului, cea a Fecioarei Maria, și va continua prin cartierul Cetate, unde participanții vor afla povești despre tunelurile și pasajele ascunse de sub vechea fortificație, despre comori pierdute și locuri încărcate de simboluri. De asemenea, vor fi prezentate unele dintre cele mai cunoscute legende urbane ale Timișoarei, precum cele despre fantoma Castelului Huniade, misterioasa florăreasă, spiritele despre care se spune că încă bântuie Piața Libertății sau Bastionul Maria Theresia.

Pe lângă legende și mituri, turul va aduce în atenția participanților și o serie de curiozități istorice mai puțin cunoscute. Printre acestea se numără faptul că la Timișoara s-a discutat încă din anul 1397 despre introducerea serviciului militar obligatoriu, dar și numeroase întâmplări reale care, odată cu trecerea timpului, au fost transformate în adevărate legende urbane”, transmit organizatorii.