În urma anchetei, oamenii legii au descoperit mai multe tipuri de droguri, iar pentru cei trei au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Potrivit anchetatorilor, unul dintre bărbați, cel de 28 de ani, a vândut, în perioada august-octombrie anul acesta, substanțe cristaline precum Eutylone și α-Etilaminopentiofenonă. Acesta pretindea sume cuprinse între 2.500 și 4.200 de lei.

Ancheta a continuat pe 27 octombrie, când bărbatul de 28 de ani și un altul, de 31 de ani, au fost prinși în flagrant în localitatea Florești, județul Cluj. Cei doi au încercat să vândă aproximativ 1,3 kilograme de 4-CMC, un drog de mare risc, pentru 40.000 de lei.

În aceeași zi, polițiștii au făcut cinci percheziții domiciliare. Au găsit alte aproximativ 280 de grame de 4-CMC și 70 de grame de N-etilnorpentedronă. O parte dintre substanțe au fost descoperite în locuința bărbatului de 29 de ani, care se afla deja în arest la domiciliu într-un alt dosar.

Din cercetări a reieșit că acesta a primit substanțe psihoactive de la bărbatul de 28 de ani și a păstrat, la cererea lui, o cantitate de droguri de mare risc. Alte aproximativ 60 de grame de 4-CMC au fost găsite în locuința bărbatului de 28 de ani.

Potrivit anchetatorilor, drogurile erau pentru vânzare.

La finalul acțiunii, procurorii DIICOT au cerut Tribunalului Timiș arestarea preventivă a celor trei bărbați pentru 30 de zile, iar cercetările continuă.

Proiectul prevede atât modernizarea unei clădiri existente, destinată cazării adulților, precum profesori și însoțitori, cât și amenajarea unor corpuri noi pentru cazarea copiilor, servirea mesei și desfășurarea activităților comune.

Vicepreședintele CJ Timiș, Alexandru Iovescu, a precizat în timpul ședinței de miercuri că administrația județeană își propune ca taberele școlare din județ să fie gata până la finalul actualului mandat, în 2028.

Camere pentru elevi și băi proprii

Potrivit documentației, corpul destinat elevilor va avea o capacitate de până la 50 de persoane. Camerele vor fi amenajate pentru câte cinci copii, cu două paturi suprapuse și un pat individual, iar fiecare cameră va avea baie proprie. Două camere de la parter vor fi adaptate persoanelor cu mobilitate redusă.

Clădirea destinată adulților va fi reconfigurată pentru a include dormitoare cu unul sau două locuri, fiecare cu baie proprie. La parter vor fi amenajate și o cameră de zi, un cabinet medical și un spațiu de izolare pentru două persoane.

Proiectul mai prevede o sală multifuncțională, o sală de mese cu 60 de locuri și o bucătărie complet echipată, dimensionată pentru pregătirea hranei pentru tot atâtea persoane. Grupurile sanitare din zona spațiilor comune vor fi adaptate și pentru persoanele cu mobilitate redusă.

Cât costă investiția

Valoarea totală estimată a proiectului este de 36,64 milioane de lei, cu TVA inclus. Din această sumă, aproximativ 23,81 milioane de lei sunt prevăzute pentru lucrările de construcții și montaj.

Ansamblul va ocupa un teren de 5.000 de metri pătrați, iar suprafața construită desfășurată va ajunge la aproximativ 1.675 de metri pătrați. Documentația include și lucrări de consolidare a clădirii existente, instalații pentru încălzire în pardoseală, ventilație și iluminat, precum și amenajări exterioare.

Proiectul este pregătit în vederea finanțării prin Programul Regional Vest 2021–2027, în cadrul componentei dedicate taberelor școlare.

Ce se întâmplă cu celelalte tabere școlare

Tabăra de la Nădrag a putut intra în planurile de modernizare ale Consiliului Județean Timiș după ce a fost preluată de la Primăria Nădrag, în aprilie 2025. Situația este diferită în cazul taberelor de la Poieni Strâmbu, Poieni Sat, Chevereșu Mare, Bogda și Herneacova, care se află în continuare în administrarea statului.

În septembrie, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, a declarat că administrația județeană a făcut în ultimii doi ani mai multe demersuri pentru preluarea acestor obiective și a pregătit documentațiile cadastrale necesare, însă transferul nu a fost aprobat.

Potrivit acestuia, una dintre explicațiile primite neoficial de la reprezentanții Guvernului era că angajații care deservesc taberele nu ar putea fi transferați odată cu imobilele. Simonis susținea atunci că blocajul a împiedicat accesarea unor finanțări europene pentru reabilitare.

Tabăra de la Nădrag a devenit astfel varianta prin care CJ Timiș poate încerca să acceseze fonduri pentru modernizare fără să mai aștepte transferul celorlalte locații. În septembrie, Simonis estima costul lucrărilor la aproximativ 4,5 milioane de euro și spunea că intenția era depunerea proiectului pe linia de finanțare a Programului Regional Vest, care prevedea o alocare de până la trei milioane de euro pentru județ.

Așadar, din hotărârea inițială s-au eliminat cele trei secții ale Spitalului CFR care funcționează în afara Timișoarei – la Lugoj, la Oravița și la Lipova. Rămân, în schimb, cele patru clădiri din oraș – cele trei de pe Vladimirescu și cea de pe Dragalina.

De menționat, însă, că este vorba doar despre o solicitare de preluare a clădirilor, în urma unei evaluări și a unei adrese a Ministerului Transporturilor. Hotărârea de transfer propriu-zis, însă, va trebui luată prin hotărâre de guvern.

Semnele de întrebare de data trecută

Despre legalitatea preluării clădirilor din afara Timișoarei, au existat semne de întrebare încă de la momentul adoptării primei hotărâri. Au fost ridicate atunci de consilierii locali AUR. Au primit atunci asigurări că totul este în regulă, dar au revenit asupra problemei: „Spuneți-ne, vă rog, când ați mințit: atunci sau astăzi?”. Au primit răspuns de la viceprimarul cu atribuții de primar Ruben Lațcău și secretarul general Adina Pokker.

„În interacțiunea cu statul român, mai ales cu instituții centrale, ne lovim de foarte multă obtuzitate și birocrație. Municipiul a ales, atunci când a făcut acest HCL, să transcrie în HCL exact modul în care Ministerul Transporturilor și comisia care alocă aceste unități spitalicești le-a trecut în rapoartele dânșilor. (…)

Deci, dacă Ministerul și acele comisii au făcut procedura într-un anumit fel, alegerea noastră, și a fost una nu tehnică, ci de oportunitate, a fost să preluăm ad litteram modul în care ministerul se exprimă. (…) Ministerul a revenit asupra deciziei pe care dânșii au dat-o și spun: «OK, n-a fost bună decizia pe care ministerul a dat-o». Ca atare și noi, în cascadă, corectăm acest HCL”, a spus Lațcău.

„Noi am aprobat, prin primul HCL, o cerere formulată de Ministerul Transporturilor, așa cum era ea concepută la momentul respectiv. Trecerea bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al UAT-ului se va rezolva doar printr-o hotărâre de Guvern. În hotărârea de guvern se vor preciza expres bunurile imobile care vor trece.

Este adevărat că aceste trei anexe aflate pe raza altor UAT-uri pot face obiectul discuției articolului 292 din Codul administrativ. Dar textul respectiv, dacă îl citiți, pune la final «cu excepția situațiilor în care legea prevede altfel». În cazul nostru, ordonanța de guvern (…) face, în mod expres, referire în articolul 6 la ipoteza în care există asemenea anexe pe raza altor UAT-uri, caz care se rezolvă tot prin hotărâre de guvern”, a intervenit, mai tehnic, Pokker.

Cum va funcționa spitalul?

Discuțiile nu s-au oprit aici, înainte de vot intervenind și liberalul Simion Moșiu, care voia să știe cum va funcționa spitalul, în condițiile în care celelalte spitale ale primăriei mai au, oricum, nevoie de investiții.

„Spitalul CFR va fi integrat în cazul statului municipal. De altfel, preluarea de care Ministerul Transporturilor vorbește și procedura pe care ministerul a făcut-o în așa fel încât aceste spitale să treacă în rețelele de sănătate existente în subordinea autorităților, altele decât Ministerul Sănătății.

El va fi integrat în cazul statului municipal. Sunt secții pe care «Municipalul» nu le are în acest moment, deci va fi o completare a ofertei medicale pe care «Municipalul» o are și, cu siguranță, va fi un proces de integrare care probabil va mai genera HCL-uri și decizii din partea Primăriei Timișoara și, cu siguranță, îl vom sprijini financiar”, a răspuns Lațcău.

Vă amintim, după ani de blocaje, ministrul Transporturilor Radu Miruță anunțase în septembrie că Spitalul CFR va fi preluat de primărie. Situația fusese blocată după ce ministerul lansase o procedură în 2023, dar din cauza discuțiilor asupra criteriilor, nu s-a trecut la fapte. În lupta pentru unitate se înscrisese și Consiliul Județean Timiș, prin Spitalul Județean.

Pe 8 octombrie, după ce ministerul a anunțat primăria de rezultatul evaluării, era aprobată și solicitarea de preluare a clădirilor. Atunci, în anexă erau trecute toate cele șapte clădiri.

Pasajul inferior ar urma să permită o legătură mai directă între Timișoara și Moșnița Nouă, fără ca șoferii de pe drumul județean să mai depindă de actuala intersecție la nivel. Drumul Boilor deservește și localitățile Moșnița Veche, Bucovăț și Bazoșu Nou.

Proiectul mai are de parcurs etape

Studiul de fezabilitate a fost realizat în 2026 de firma DROMCONS și a primit aviz favorabil din partea Comisiei Tehnico-Economice a Consiliului Județean Timiș, în 22 octombrie. Aprobarea documentației și a indicatorilor tehnico-economici permite trecerea la etapa următoare, cea a proiectului tehnic, necesar pentru pregătirea execuției lucrărilor.

Hotărârea adoptată nu înseamnă însă că șantierul poate începe imediat. Potrivit documentelor, elaborarea proiectului tehnic depinde de aprobarea studiului de fezabilitate și de obținerea autorizației de construire.

Deocamdată, documentația prezentată nu indică un calendar al lucrărilor sau o dată la care pasajul ar putea fi deschis circulației.

Vă reamintim că în martie, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, anunța începerea forajelor geotehnice în zona intersecției dintre Centura de Sud și Drumul Boilor, ca parte a pregătirilor pentru proiect. La acel moment, pasajul era estimat la aproximativ 475 de metri.

Planurile pentru acest pasaj au fost discutate încă de anul trecut, când Simonis a anunțat că s-a identificat soluția tehnică pentru decongestionarea zonei. Dacă inițial se discuta despre mai multe variante tehnice pentru pasaj, inclusiv o posibilă supratraversare, între timp proiectul a fost stabilit sub forma unei subtraversări, adică a unui pasaj subteran.

Într-un interviu acordat revistei People, actorul a povestit că nu i-a venit să creadă atunci când a aflat că a fost ales cel mai sexy bărbat în viață în 2026.

„Mi s-a părut o farsă – nici într-un milion de ani nu m-aș fi gândit că mi-ar putea fi acordat un astfel de premiu”, a declarat Noah Wyle, conform Agerpres.

Actorul a tratat vestea cu umor și a glumit pe seama schimbărilor pe care o asemenea distincție le-ar putea aduce în viața sa.

„Sper că asta va schimba totul. Sper că de acum înainte voi avea parte doar de vin, trandafiri, lapte și miere”, a spus acesta, înainte de a adăuga că, în realitate, se așteaptă mai degrabă la numeroase glume din partea prietenilor și a familiei.

Noah Wyle a devenit cunoscut la nivel internațional în 1994, odată cu apariția sa în serialul medical „ER”, produs de postul american NBC.

Actorul l-a interpretat pe John Carter, inițial student la medicină, apoi medic, într-o distribuție din care au făcut parte nume cunoscute precum George Clooney, Anthony Edwards, Sherry Stringfield și Julianna Margulies.

Interpretarea sa i-a adus recunoaștere în industria televiziunii. De-a lungul carierei legate de acest serial, Wyle a primit trei nominalizări la Globurile de Aur și cinci nominalizări la premiile Primetime Emmy, fără să câștige însă aceste distincții pentru rolul din „ER”.

După încheierea serialului „ER”, în 2009, Noah Wyle a revenit într-un rol medical important în producția „The Pitt”, realizată și difuzată de HBO. Actorul îl interpretează pe Michael „Robby” Robinavitch, un medic care lucrează într-un spital și se confruntă cu presiunea și dificultățile sistemului medical.

Rolul i-a adus un nou val de apreciere din partea publicului și a criticilor. Pentru interpretarea sa în „The Pitt”, Noah Wyle a câștigat Globul de Aur pentru cel mai bun actor într-un serial dramatic și două premii Primetime Emmy consecutive, în 2025 și 2026, la categoria cel mai bun actor într-un serial dramatic.

Sezonul al treilea al producției este programat să aibă premiera în ianuarie 2027.

Titlul „Cel mai sexy bărbat în viață”, acordat de revista People, a fost introdus în 1984, primul câștigător fiind actorul Mel Gibson. În peste patru decenii, distincția a revenit unor vedete cunoscute din industria cinematografică și muzicală.

Printre câștigătorii din anii precedenți se numără Patrick Dempsey, Chris Evans, Paul Rudd, Michael B. Jordan, John Legend și Idris Elba.

În 2025, titlul i-a revenit actorului britanic Jonathan Bailey, cunoscut pentru serialul „Bridgerton” și pentru musicalul „Wicked”.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara a anunțat două serii de lucrări care vor afecta traficul pe autostrăzile din vestul țării. Vorbim de lucrări la carosabil, dar și de trasarea unor noi marcaje rutiere.

În primul rând, în perioada următoare, pe autostrada A1, între nodurile rutiere Margina și Traian Vuia (km 426), pe sensul spre Timișoara/Arad, vor fi instituite noi restricții de circulație pentru executarea unor lucrări de remediere.

„Lucrările vizează consolidarea carosabilului prin executarea de micropiloți. Din acest motiv, banda 1 și banda de urgență vor fi închise circulației, traficul urmând să se desfășoare exclusiv pe banda 2. (…) Conducătorii auto sunt rugați să circule cu atenție sporită și să respecte semnalizarea rutieră temporară instituită în zonele de lucru”, precizează reprezentanții DRDP Timișoara.

Restricții similare sunt deja instituite și zece kilometri mai în jos pe autostradă (km 436), pe același sens de mers, dar și pe sensul de mers spre Deva, înainte de coborârea spre nodul rutier Margina.

Altfel, până la jumătatea lunii decembrie, în funcție de condițiile meteorologice, se vor aplica și noi marcaje rutiere pe autostrada A1 (între Margina și Nădlac), pe autostrada A11 (în județul Arad) și pe autostrada A6 (în zona Lugoj).

„Pe sectoarele unde se intervine vor fi instituite restricții temporare de circulație, în funcție de zona de lucru și de deplasarea utilajelor.Pentru desfășurarea lucrărilor în condiții de siguranță, dar și pentru evitarea incidentelor în trafic, le recomandăm conducătorilor auto să manifeste prudență sporită în apropierea acestora”, mai precizează reprezentanții DRDP Timișoara.

La 1 iulie 2026, populația după domiciliu a României era de 21.557.600 de persoane, cu 0,5% mai puțin decât la aceeași dată din 2025. Populația din mediul urban număra 11.881.100 de persoane, reprezentând 55,1% din total, în scădere cu 0,9% față de anul precedent.

În mediul rural, populația după domiciliu era de 9.676.500 de persoane, iar diminuarea față de 1 iulie 2025 a fost de 0,02%. În ceea ce privește distribuția pe sexe, femeile reprezentau 51,3% din populația României.

La 1 iulie 2026, populația feminină număra 11.048.900 de persoane, cu 54.300 mai puține decât în urmă cu un an. Populația masculină a ajuns la 10.508.700 de persoane, înregistrând o scădere de 59.600 de persoane față de aceeași perioadă din 2025.

Unul dintre cele mai importante semnale din raportul INS este accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Comparativ cu 1 iulie 2025, ponderea populației de 65 de ani și peste a crescut cu 0,3 puncte procentuale. În schimb, ponderea populației tinere, cu vârste între 0 și 14 ani, a scăzut cu 0,1 puncte procentuale.

Indicele de îmbătrânire demografică a ajuns la 139,2 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, față de 135,4 înregistrat la 1 iulie 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de persoane cu vârste între 0 și 14 ani reveneau peste 139 de persoane de 65 de ani și peste.

Și vârsta populației este în creștere. Vârsta medie a ajuns la 43,4 ani, cu 0,3 ani mai mult decât în anul precedent. Vârsta mediană a crescut la 44,5 ani, cu 0,5 ani față de 1 iulie 2025.

45 și 49 de ani, cea mai numeroasă grupă de vârstă

Potrivit statisticilor oficiale, la 1 iulie 2026, grupa de vârstă 45-49 de ani avea cea mai mare pondere în totalul populației, respectiv 8,6%.

În rândul bărbaților, această categorie de vârstă reprezenta 9% din totalul populației masculine, în timp ce în cazul femeilor ponderea era de 8,2%.

Datele privind populația tânără evidențiază, de asemenea, diferențe între grupele de vârstă. Copiii cu vârste între 0 și 4 ani reprezentau 3,9% din populația totală, o pondere mai mică decât cea a copiilor de 5-9 ani, de 4,9%, și a celor de 10-14 ani, de 4,8%.

Scăderea populației după domiciliu și creșterea ponderii persoanelor vârstnice conturează o tendință demografică importantă pentru România. Evoluția structurii pe vârste poate avea implicații asupra pieței muncii, sistemului de pensii și serviciilor medicale și sociale.

Datele publicate de INS se referă la populația după domiciliu, indicator care cuprinde persoanele cu domiciliul în România, indiferent dacă se află sau nu pe teritoriul țării. Acesta trebuie diferențiat de populația rezidentă, calculată în funcție de reședința obișnuită.

Prin urmare, cifrele nu reprezintă în mod direct numărul persoanelor care locuiesc efectiv în România la data de referință, însă oferă o imagine asupra evoluției populației înregistrate cu domiciliul în țară.

„În 2027 nu va fi nicio creștere a taxelor în Timișoara, nici măcar cea strict legată de inflație. Știm că este o situație economică dificilă și, în ceea ce ține de noi, ceea ce Primăria poate să facă, vrem să nu mai punem presiune pe portofelele timișorenilor”, a transmis „primarul interimar” al Timișoarei.

Deși la nivel local nu se vor crește taxele, Guvernul României încă poate să impună alte creșteri care să afecteze buzunarele timișorenilor. Totuși, Lațcău speră să nu se întâmple acest lucru.

;

Sprijin pentru firme

Totodată, viceprimarul anunță că primăria se ține de promisiunile făcute anii anteriori și va reduce încă o dată una dintre taxele care afectează mediul de afaceri: cea pentru clădirile nerezidențiale.

„Vrem, de asemenea, să sprijinim mediul de afaceri local, firmele care creează locuri de muncă, și vom propune și în acest an, precum în 2025 și 2026, o reducere a nivelului de impozitare pentru spațiile nerezidențiale, în așa fel încât, începând cu 2027, cota de impozitare să fie de 1,3%, cea mai mică legală posibilă.

Reducem aceste taxe pentru mediul economic, pentru mediul de afaceri, pentru a putea sprijini [mediul de afaceri] în situația economică în care ne vom afla. Facem aceste lucruri ca să reducem presiunea pe timișoreni și pe firmele care activează în Timișoara și facem tot ceea ce ține de noi ca presiunea pe portofelele timișorenilor să fie una cât mai redusă”, mai precizează Lațcău.

Vă amintim, pentru că până în 2023, pe lângă nivelul propriu-zis, pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane juridice erau percepută o cotă adițională de 50%, ducând pragul de impozitare la 1,95% din valoarea clădirii. Inițial, persoanele fizice erau scutite de aceste cote, însă pentru că unele firme profitau de acest aspect, cota adițională a fost adusă la același nivel.

Totuși, din 2024 a fost agreat un pact între partide pentru reducerea graduală a acestor cote adiționale. Potrivit înțelegerii politice, pentru clădirile nerezidențiale, indiferent de tipul de proprietar, cota adițională a fost redusă la 16% inițial, iar acum, după cum a spus și Lațcău, urmează să fie eliminată complet.

Altfel, ar fi de amintit că începând din acest an timișorenii au avut într-adevăr impozite mai mari, dar acest lucru a fost cauzat de modificările de la nivel național, nu de hotărâri locale. În ultimii doi ani, primăria doar a indexat cu rata inflației taxele în valoare fixă.

Cât despre taxele pe 2027, primăria a început deja procesul de stabilire a acestora. În primă fază, pregătește un proiect de hotărâre pentru stabilirea criteriilor de acordare a cotelor adiționale, o primă etapă în definitivarea hotărârii de stabilire a taxelor și impozitelor pe 2027.

În jurul orei 3, vameșii, cu ajutorul sistemelor de supraveghere, au văzut patru persoane care se deplasau în apropierea frontierei cu Serbia. Un echipaj a intervenit și i-a depistat pe cei patru la aproximativ 200 de metri de linia de frontieră, pe teritoriul României.

Aceștia au fost duși la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Cruceni, unde au fost verificați, stabilindu-se că sunt cetățeni turci care au trecut ilegal granița. Polițiștii au deschis cercetări pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat.

În plus, celor patru li s-a interzis intrarea în România pentru o perioadă de cinci ani, după care au fost predați autorităților din Serbia.

Așadar, pentru că se apropie termenul de expirare a precedentului contract, municipalitatea va lansa curând o nouă licitație. Până atunci, însă, caietul de sarcini a trebuit aprobat și de consilierii locali, lucru care s-a întâmplat în ședința de marți, 27 octombrie.

Valoarea totală estimată este de 14,3 milioane de lei, cu TVA. 8.021.987,98

Câinii, ridicați în doar câteva ore în cazul „urgențelor”

În primul rând, una dintre principalele schimbări este introducerea unor termene clare pentru intervențiile în urma sesizărilor. Este prevăzut un termen de intervenție de cel mult trei ore în cazul „urgențelor”; pentru cazurile „cu prioritate ridicată” – de maximum 24 de ore, iar pentru celelalte sesizări – cel mult două zile lucrătoare.

Se pune un accent mult mai mare și pe trasabilitatea fiecărui câine. Operatorul trebuie să țină evidențe tehnico-operative, sanitar-veterinare și financiar-contabile care să permită urmărirea fiecărei activități, de la capturare până la cazare, tratament, sterilizare, adopție, revendicare sau, după caz, eutanasiere. Este prevăzut și un sistem informatic de management și monitorizare.

O noutate importantă este și introducerea unor verificări periodice ale efectivului de câini aflați în adăpost. Și procedura privind eutanasierea este mai strict reglementată în noul document. Operatorul nu poate dispune și nu poate efectua din proprie inițiativă eutanasierea, aceasta urmând să fie realizată numai în baza deciziei persoanei împuternicite de primărie.

Cerințele privind infrastructura sunt, de asemenea, mai precise în 2026. Noul caiet de sarcini solicită un adăpost autorizat cu o capacitate de minimum 500 de câini și o suprafață de cel puțin 2.000 de metri pătrați. Operatorul trebuie să dispună și de minimum trei autovehicule pentru capturarea și transportul câinilor, de un autovehicul pentru transportul cadavrelor și subproduselor de origine animală și de un autovehicul pentru activitățile operative și de control în teren. La fel, și personalul este dimensionat mai clar.

Concesiunea va fi tot pe trei ani. Primăria își rezervă, totuși, dreptul de a înceta anticipat contractul dacă este finalizat și pus în funcțiune adăpostul public pentru animale din zona Freidorf.

Vă amintim, primăria vrea încă din 2023 să își amenajeze propriul adăpost pentru animalele fără stăpân, în zona Freidorf, fiind nemulțumită per total de actualele condiții oferite de operator. Totuși, în martie 2024, municipalitatea încheiase un nou contract pe 6,7 milioane de lei, fără TVA – aproximativ 8 milioane de lei, cu TVA – cu Danyflor, pentru că doar aceasta se înscrisese la licitația lansată în decembrie 2023.

În ceea ce privește adăpostul propriu al primăriei, acesta va ocupa o suprafață de peste 20.000 mp, urmând să găzduiască până la 600 de câini și aproximativ 100 de pisici. Totuși, abia în septembrie 2025 a fost semnat contractul pentru proiectarea acestuia. Teoretic, era prevăzut un termen de opt luni, dar nu au mai fost prezentate noutăți de atunci.