Trei bărbați au fost evaluați de echipajele medicale. Unul a suferit arsuri la mâini, iar ceilalți doi au făcut atacuri de panică. Potrivit informațiilor transmise luni la solicitarea Tion de reprezentanții ISU Timiș, incendiul a fost provocat de un scurtcircuit electric produs la un frigider amplasat în spatele locuinței, care se afla sub tensiune.

Familia Ciuciu, care și-a pierdut locuința în incendiu, are nevoie de sprijinul comunității pentru a-și putea reconstrui viața. Preotul paroh al Parohiei Ortodoxe Giroc, Marius Șonea, a lansat un apel la solidaritate, iar reprezentanți ai comunității și ai Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” îi îndeamnă pe oameni să ofere o mână de ajutor.

„În doar câteva clipe, familia Ciuciu a pierdut tot ceea ce a construit cu muncă și sacrificii de-o viață. Un incendiu devastator le-a mistuit casa și toate bunurile, lăsându-i doar cu hainele de pe ei și cu speranța că nu sunt singuri în această încercare”, a transmis preotul Marius Șonea.

Acesta îi încurajează pe cei care pot să contribuie financiar pentru a le oferi șansa unui nou început.

Donațiile pot fi făcute în contul:

Titular: Loredana Gabriela Ciuciu

IBAN: RO30INGB0000999910960401

Persoanele care cunosc firme dispuse să ofere sponsorizări pot sprijini familia prin intermediul Asociației Filantropice Ortodoxe „Sfântul Dimitrie” din Giroc. Cei care nu pot face donații sunt îndemnați să distribuie apelul, pentru ca acesta să ajungă la cât mai multe persoane.

Sprijin pentru familia Ciuciu a cerut și directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga”, Violeta Estrella Bontilă. Fiul familiei, Bogdan, este elev al instituției de învățământ.

„Haideți să îi fim alături lui Bogdan și familiei sale în aceste momente de grea încercare. În doar câteva minute, un incendiu le-a mistuit căminul și tot ceea ce numeau «acasă». Orice gest de solidaritate contează. Fiecare contribuție, oricât de mică, îi poate ajuta să își reconstruiască viața și să aibă din nou un acoperiș deasupra capului”, a transmis directoarea colegiului.

Comunitatea din Giroc și cei care doresc să ajute sunt invitați să se alăture acestei campanii de solidaritate, astfel încât familia să poată depăși această încercare dificilă.

Pe aceeași temă:

FOTO. Incendiu puternic la o casă din Giroc. Trei persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale – Tion

Familia rămasă fără casă în incendiul din Giroc are nevoie de ajutor. S-a lansat o campanie de strângere de fonduri – Tion

Descoperirile au fost făcute în perioada 24-26 iulie, când jandarmii din cadrul Grupării Mobile Timișoara au asigurat măsurile de ordine și siguranță publică pe durata evenimentelor.

Primul bărbat avea asupra sa un spray iritant-lacrimogen și un pumnal tip box. În cazul celorlalți doi, jandarmii au găsit două, respectiv patru pachețele din folie de aluminiu care conțineau o materie vegetală de culoare verde-oliv, cu miros înțepător.

În toate cele trei cazuri, bunurile descoperite au fost ridicate și predate organelor competente, care vor continua cercetările.

Diagnostic complet, cu tehnologii moderne

Primul pas în tratarea bolilor cardiovasculare este stabilirea unui diagnostic precis. Pacienții se pot adresa Centrului de Cardiologie atât prin consultații programate, cât și prin Camera de Gardă a spitalului, atunci când prezintă simptome sugestive pentru o afecțiune cardiacă, precum durere toracică, palpitații, dificultăți de respirație sau creșteri importante ale tensiunii arteriale. În astfel de situații, aceștia beneficiază de evaluare rapidă și de investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului.

În cadrul centrului, medicii utilizează metode moderne de explorare neinvazivă și imagistică cardiovasculară, precum și investigații de cardiologie intervențională, pentru evaluarea afecțiunilor inimii și ale sistemului circulator. Pe baza rezultatelor obținute, fiecare pacient beneficiază de un plan terapeutic personalizat, adaptat nevoilor sale.

Abordarea multidisciplinară permite colaborarea permanentă între cardiologi, specialiști în imagistică cardiovasculară, cardiologi intervenționiști, medici ATI și alți specialiști, astfel încât fiecare caz să fie analizat din mai multe perspective, iar pacientul să beneficieze de cea mai potrivită soluție terapeutică.

Cardiologie clinică – îngrijire pentru toate afecțiunile cardiovasculare

În cadrul compartimentului de cardiologie clinică sunt evaluate și tratate cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare, de la hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă până la boala coronariană, tulburările de ritm sau bolile valvulare.

Consultațiile periodice și monitorizarea atentă permit atât prevenirea complicațiilor, cât și adaptarea tratamentului în funcție de evoluția fiecărui pacient.

Cardiologie intervențională – diagnostic și tratamente minim invazive

Pentru pacienții care necesită proceduri complexe, centrul dispune de cardiologie intervențională, specialitate care permite atât diagnosticul precis al afecțiunilor cardiovasculare, cât și tratamentul lor prin tehnici minim invazive. În laboratorul de angiografie și cateterism cardiac sunt realizate investigații precum coronarografia, angiografia periferică și evaluările hemodinamice, esențiale pentru stabilirea conduitei terapeutice.

Pe baza acestor investigații, echipa medicală poate interveni pentru tratarea unei game extinse de afecțiuni cardiovasculare. Printre acestea se numără boala coronariană și cardiopatia ischemică, inclusiv infarctul miocardic acut și angina pectorală, prin angioplastie și implantare de stent, stenozele arterelor carotide, boala arterială periferică, anumite cardiopatii congenitale care pot fi corectate pe cale percutană, precum și anevrismul de aortă abdominală. În funcție de indicația medicală, sunt abordate și cazuri de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, insuficiență cardiacă sau embolie pulmonară.

Realizate prin abord vascular, fără incizii chirurgicale ample, aceste proceduri oferă numeroase beneficii pacienților: traumă redusă, risc mai mic de complicații, perioadă de spitalizare mai scurtă și o recuperare mai rapidă.

Electrofiziologie cardiacă intervențională – soluții pentru tulburările de ritm

Aritmiile cardiace pot afecta semnificativ calitatea vieții și, în anumite situații, pot deveni amenințătoare. În cadrul centrului sunt disponibile proceduri de electrofiziologie cardiacă intervențională dedicate diagnosticului și tratamentului minim invaziv al tulburărilor de ritm.

Pentru numeroși pacienți, aceste intervenții reprezintă soluții terapeutice cu potențial curativ, contribuind la restabilirea ritmului normal al inimii și la reducerea riscului de complicații.

O echipă multidisciplinară, în jurul pacientului

Astfel, pacienții beneficiază de evaluare completă și de acces la cele mai potrivite opțiuni terapeutice, fără a fi necesară parcurgerea mai multor unități medicale. De la prezentarea în Camera de Gardă până la investigații, tratament și recuperare, întregul parcurs medical este asigurat în cadrul aceleiași unități, cu implicarea unei echipe multidisciplinare.

(3875)

Lucrările sunt executate de S.C. Elektra Invest SRL și fac parte din proiectul „Implementarea și integrarea sistemelor ITS pe autostrada A1 Sibiu – Holdea”. Pentru instalarea portalurilor VMS (panouri cu mesaje variabile) vor fi necesare închideri totale ale circulației, de aproximativ două ore, în timpul nopții, iar traficul va fi deviat pe drumurile naționale din zonă.

Programul restricțiilor anunțat de către DRDP Timișoara este următorul:

Marți, 28 iulie, între orele 00:00 și 02:00

• sensul Nădlac – Sebeș;
• închiderea circulației în zona kilometrului 357+200;
• traficul va fi deviat prin Nodul Rutier Șoimuș, pe DN68 și DN7, prin Deva, Sântuhalm și Simeria, cu revenire pe autostradă la Nodul Rutier Simeria Veche.

Miercuri, 29 iulie, între orele 00:00 și 02:00

• sensul Sebeș – Nădlac;
• restricții în zona kilometrului 350+850;
• ruta ocolitoare va trece prin Nodul Rutier Orăștie, DN7, Orăștie, Turdaș și Spini, cu reintrare pe A1 la Simeria Veche.

Miercuri, 29 iulie, între orele 02:00 și 04:00

• sensul Nădlac – Sebeș;
• restricții în zona kilometrului 350+850;
• circulația va fi deviată prin Simeria, Sântuhalm și Deva, pe DN7 și DN68, cu revenire pe autostradă la Nodul Rutier Șoimuș.

În cadrul proiectului vor fi instalate portaluri și echipamente ITS, vor fi înlocuite camerele video de supraveghere amplasate pe autostradă și vor fi montați senzori în carosabil, atât pe benzile de circulație, cât și pe bretelele bidirecționale.

Pe durata lucrărilor vor exista și restricții punctuale, cu închiderea temporară a unei benzi și dirijarea traficului pe cealaltă bandă, în funcție de zona în care se intervine.

DRDP Timișoara le recomandă șoferilor să circule cu atenție, să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile personalului aflat în teren.

Prima avertizare este în vigoare luni, între orele 12 și 23 și vizează Banatul, Maramureșul, Crișana, Transilvania, cea mai mare parte a zonei montane, jumătatea de vest a Olteniei și nord-vestul Moldovei. Meteorologii anunță vijelii, averse torențiale, descărcări electrice și, pe alocuri, grindină de mici și medii dimensiuni.

Vântul va sufla cu rafale de 50-70 km/h, iar izolat poate depăși 80 km/h. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor ajunge la 15-25 l/mp, iar izolat pot depăși 30-40 l/mp.

ANM precizează că fenomene de instabilitate atmosferică se vor manifesta, pe arii restrânse, și în restul țării.

O a doua avertizare Cod galben va intra în vigoare luni, la ora 23:00, și va fi valabilă până marți, la ora 10:00. Aceasta vizează Carpații Meridionali, Carpații de Curbură și, local, Munții Apuseni, unde rafalele vor atinge 70-80 km/h, iar la altitudini mari vor depăși 90-100 km/h. În primele ore ale intervalului, vântul va avea intensificări și în nord-estul Moldovei, cu viteze de 45-50 km/h.

Marți, între orele 10:00 și 20:00, un nou Cod galben de vânt puternic va afecta estul Moldovei, unde rafalele vor atinge 50-70 km/h. În zona Carpaților de Curbură, viteza vântului va ajunge la 70-90 km/h.

Meteorologii avertizează că intensificări ale vântului, cu viteze de aproximativ 45-50 km/h, se vor înregistra și în centrul Moldovei, estul Transilvaniei, nordul Dobrogei și vestul Olteniei.

Primăria recomandă evitarea zonelor în care au loc intervențiile în timpul pulverizării soluțiilor, în special în cazul copiilor, al persoanelor vârstnice și al celor care suferă de afecțiuni cardiace, astm sau alergii la diferiți compuși chimici.

Totodată, apicultorii sunt sfătuiți să ia măsuri pentru protejarea albinelor pe durata acțiunilor, inclusiv prin mutarea stupilor în afara zonelor unde se efectuează stropirile.

Potrivit Primăriei Timișoara, la dezinsecție vor fi utilizate produsele Cymina Super și Vectobac WG, avizate de Ministerul Sănătății și incluse în Registrul Național al Produselor Biocide pentru profilaxia sanitar-umană.

„Produsele folosite sunt avizate de Comisia Națională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătății și se regăsesc în Registrul Național al Produselor Biocide avizate pentru profilaxia sanitar-umană de către Ministerul Sănătății (Cymina Super, Vectobac WG). Substanțele fac parte din Grupa III de toxicitate (pesticide non-agricole), Tip 18 (insecticide, acaricide şi produse pentru combaterea artropodelor).

Precizăm că personalul implicat în efectuarea lucrărilor este calificat și autorizat în conformitate cu legislația în vigoare, fiind dotat cu echipament de protecție corespunzător”, transmit reprezentanții primăriei.

Reprezentanții administrației locale mai precizează că dacă vremea va fi nefavorabilă, programul intervențiilor va fi modificat.

Deși Tadej Pogačar și-a asigurat victoria în clasamentul general al Turului Franței, ultima etapă a competiției, desfășurată pe Champs-Élysées, a fost câștigată de olandezul Mathieu van der Poel. Acesta a obținut a doua sa victorie de etapă din ediția din 2026, după ce s-a desprins alături de Pogačar pe ultima cățărare de pe Butte Montmartre și a rezistat în fața plutonului până la final.

Eddy Merckx: „Va doborî curând recordul”

Prin al cincilea succes în Turul Franței, Pogačar a intrat în grupul restrâns al cicliștilor care au câștigat competiția de cinci ori, alături de Jacques Anquetil, Eddy Merckx, Bernard Hinault și Miguel Induráin.

Belgianul Eddy Merckx, considerat de mulți cel mai mare ciclist din istorie, este convins că slovenul va depăși în curând acest record.

„Nu cred că se va mulțumi doar să mă egaleze pe mine și pe ceilalți campioni. Va doborî în curând recordul nostru de victorii în Turul Franței”, a declarat Merckx.

Un Tur marcat de caniculă și abandonuri

Potrivit The Guardian, ediția din 2026 s-a desfășurat în timpul valurilor de căldură și al incendiilor de vegetație, însă Pogačar a reușit să domine competiția. Principalul său rival din ultimii ani, danezul Jonas Vingegaard, a abandonat Turul Franței în urma unei căzături, iar alți favoriți au fost afectați, de asemenea, de accidente pe parcursul cursei.

Slovenul a încheiat competiția cu un avans de aproape șase minute și jumătate și l-a ajutat pe coechipierul său, Isaac del Toro, să termine pe locul al treilea în clasamentul general. Potrivit publicației britanice, Pogačar ar fi putut obține încă o victorie de etapă, însă în etapa a doua a ales să îi permită lui Del Toro să se impună.

După succesul din Turul Franței, Pogačar a spus că este mulțumit de prestația sa și a subliniat că o competiție de trei săptămâni poate fi influențată de numeroase evenimente neprevăzute.

„Am avut o evoluție foarte bună în acest tur. Este Turul Franței. Durează trei săptămâni. Se pot întâmpla foarte multe”, a spus ciclistul.

The Guardian notează însă că performanțele lui Pogačar continuă să fie privite și prin prisma trecutului echipei UAE Emirates XRG, pentru care concurează slovenul. Managerul echipei, Mauro Gianetti, a declarat că rezultatele lui Pogačar vor genera inevitabil suspiciuni, având în vedere scandalurile de dopaj asociate unor echipe pe care le-a condus în trecut, inclusiv cazul Saunier Duval din 2008.

Apelul este deschis artiștilor care au cel puțin trei ani de experiență relevantă, dovedită prin CV sau portofoliu, și au împlinit vârsta de 18 ani. Sunt acceptate propuneri din toate domeniile artistice, inclusiv pictură, sculptură, artă digitală, instalații, performance sau proiecte interdisciplinare.

Fiecare candidat poate depune o singură aplicație, care trebuie să includă o declarație artistică, descrierea tehnică a proiectului, o propunere de spațiu expozițional, o schiță sau machetă a lucrării și un link către portofoliu.

Artistul selectat va primi un onorariu brut de 10.000 de lei, acordat prin contract de cesiune a drepturilor de autor, în două tranșe. Suma acoperă întregul proces de realizare a lucrării, inclusiv transportul acesteia la Timișoara. Organizatorii vor asigura separat cheltuielile de cazare și transport pentru participarea la evenimentul de prezentare.

• 7 iulie – 10 august 2026 – depunerea aplicațiilor;
• 10 – 16 august 2026– evaluarea proiectelor;
• 17 august 2026 – anunțarea câștigătorului;
• 17 august – 1 octombrie 2026 – realizarea lucrării artistice;
• 9 – 11 octombrie 2026 – prezentarea proiectului în Timișoara.

Proiectele vor fi evaluate de un juriu alcătuit din artista vizuală Cristiana Bucureci, curatorul și istoricul de artă Cosmin Nasui și designerul grafic Eduard Jakabházi, prodecan al Facultății de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Selecția va avea la bază cinci criterii: originalitatea (30 de puncte), caracterul transformativ al proiectului (25 de puncte), relevanța temei (20 de puncte), fezabilitatea (15 puncte) și responsabilitatea socială și ecologică (10 puncte).

Regulamentul complet al competiției este disponibil pe platforma programului LA PAS, iar artiștii interesați pot solicita informații suplimentare la adresa de e-mail lapas@cries.ro.

Programul LA PAS / Slowing Down (2025–2027) este implementat de Asociația CRIES și finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, în cadrul Programului prioritar cu caracter multianual „Repere în cultură”.

În perioada 27-29 iulie, circulația rutieră va fi închisă pe strada Ion Mincu, între Aleea Aurel Ciupe și Aleea Franz Liebhard, pentru lucrări de reparații la rețeaua termică secundară executate de Colterm. Pe durata intervenției, circulația pe Aleea Aurel Ciupe se va desfășura în dublu sens pentru a permite accesul locuitorilor din zonă.

Tot între 27 și 31 iulie, în intervalul 08:00-16:30, traficul va fi restricționat pe Calea Aradului, pe tronsonul cuprins între strada Ștefan Procopiu – bulevardul Petre Țuțea – sensul giratoriu IKEA, unde Societatea Drumuri Municipale va monta parapeți din beton.

Începând cu 1 august și până la 31 august, circulația va fi închisă pe Aleea Pădurea Verde, pentru lucrări din cadrul proiectului de modernizare a liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad, Lot 3 Timișoara Est – Ronat Triaj, Etapa I.

Tot din 1 august, vor intra în vigoare restricții de circulație pe Calea Torontalului, unde va fi amenajat un sens giratoriu și un acces rutier către o parcelă din zonă. Lucrările vor fi realizate în două etape: 1-30 august și 1-30 septembrie.

Restricții și cu ocazia Zilei Timișoarei

Primăria anunță că, pentru desfășurarea evenimentului Ziua Timișoarei – City Celebration, circulația va fi închisă pe Splaiul Nicolae Titulescu, între bulevardul 16 Decembrie 1989 și strada Jiul, după următorul program:

• Vineri, 31 iulie, între orele 10:00 și 22:00
• Sâmbătă, 1 august, între orele 08:00 și 15:30
• Duminică, 2 august, între orele 08:00 și 15:30

În aceleași intervale vor fi rezervate și locurile de parcare de pe Splaiul Nicolae Titulescu, între strada Jiul și strada Anton Seiller, pentru desfășurarea evenimentului sportiv.

Linia 16 circulă pe traseu deviat

STPT informează că, în perioada 27 iulie – 4 august, firobuzele de pe linia 16 vor circula pe un traseu deviat, din cauza restricțiilor de circulație din zona centrală.

Pe sensul de mers tur, vehiculele vor circula pe traseul obișnuit până la Aleea F.C. Ripensia (Complexul Studențesc), după care vor urma traseul liniei 15 până la Traian Grozăvescu (Poșta Mare).

Pe sensul de retur, firobuzele vor pleca de la Traian Grozăvescu (Poșta Mare) pe traseul liniei 15 până la Complexul Studențesc (Ion Vidu), apoi își vor continua circulația pe traseul obișnuit.

Cum a început povestea dumneavoastră profesională? A fost biblioteca o alegere asumată sau o întâmplare fericită?

Vorbind despre povestea mea profesională, pot să îl citez pe Nichita Stănescu și să afirm cu convingere: „e o întâmplare a ființei mele”! M-a atras actoria, dar și mai mult profesoratul, pentru că iubeam literatura – poezia, dramaturgia, proza, eseistica, critica literară – totul. Am ales să fiu profesoară de limba și literatura română și întâmplarea a făcut ca la finalul anului 1990 să mi se recomande să particip la un concurs pe unul dintre cele trei posturi libere de bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară, pe atunci departament al universității. Niciodată nu m-am gândit că voi ajunge să lucrez în bibliotecă, doar că mereu m-am imaginat înconjurată de cărțile mele. Pot să spun, după toți anii petrecuți în acest templu al cărților, că sunt norocoasă și că această întâmplare este una fericită. Mi-a rămas însă și pasiunea pentru meseria de dascăl și am căutat mereu oportunitatea de a preda în paralel cu munca la bibliotecă. Am avut ore de limba română la școli din oraș; am predat cursuri de biblioteconomie și seminarii la UVT.

V-ați imaginat vreodată, la începutul carierei, că veți ajunge în conducerea Bibliotecii Centrale Universitare din Timișoara?

În primii doi ani mi-am imaginat că voi pleca din bibliotecă și voi lucra în învățământ sau altceva. Pentru mine a fost dificilă trecerea de la catedră la munca de birou, am dorit să păstrez legătura cu partea aceasta didactică, am făcut și cursuri de formator pentru educația adulților și am exploatat fiecare prilej de a ține cursuri. Din acest motiv nu mi-am stabilit de la bun început un traseu profesional în bibliotecă. Însă după experiența dobândită ca manager al Bibliotecii Britanice, mi-am dorit să coordonez zona de activitate cu publicul din bibliotecă și chiar am avut această responsabilitate.

Care au fost cele mai importante momente care v-au modelat parcursul profesional?

M-a marcat perioada în care am lucrat la Biblioteca Britanică. A fost un câștig imens faptul că am făcut parte dintr-un sistem profesional foarte bine organizat. Modul de lucru, seriozitatea și disponibilitatea cu care tratau activitatea zilnică cei de la British Council au reprezentat un model pentru mine. Am învățat, în acea perioadă, ce înseamnă să lucrezi cu publicul, cum se traduce în practică grija pentru utilizatori (customer care), ce înseamnă să te ții de promisiuni (walk your talk), ce rol are spațiul de lucru (customer experience), cum să adaugi valoare serviciilor de bibliotecă pentru a deveni nu bune, ci excelente.

Un alt pilon al formării mele profesionale l-a constituit participarea la realizarea de proiecte. Mi-a plăcut foarte mult munca în proiectele din care am făcut parte, pentru că presupunea diversitate, energie, inventivitate, era dinamică, atribute care nu se regăsesc în nicio activitate din bibliotecă. Într-o instituție mare, cum este Biblioteca Centrală Universitară, activitățile sunt foarte specifice, iar unele dintre ele presupun documentare, adică o muncă statică, uneori repetitivă. Există și în acest gen de operațiuni un farmec aparte și sunt bibliotecari care fac descrierile bibliografice cu acribie. Pe mine m-a atras mai mult zona de servicii pentru utilizatori și, ulterior, cea de organizare a evenimentelor culturale.

Din anul 2010, când s-a înființat Departamentul de promovare și evenimente culturale din Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” (BCUT), la propunerea directorului general dl. profesor Vasile Docea, am coordonat și gestionat, timp de șapte ani, activitățile culturale și științifice organizate în bibliotecă. A fost perioada cea mai intensă din punct de vedere profesional, deoarece am îmbinat cunoștințele de biblioteconomie cu abilitățile de promovare, de comunicare și de colaborare. Pe lângă parteneriatele cu ambasade și consulate, în urma cărora au trecut pragul bibliotecii ambasadori, atașați culturali, consuli și personalități culturale ori politice din străinătate, am avut și invitați cu nume sonore din țara noastră, precum Ion Caramitru, Dan Pița, Ana Blandiana și mulți alții. Parteneriatele cu instituțiile de cultură au adus în Aula bibliotecii un public divers și constant. Cinemateca bibliotecii, de care s-a ocupat îndeaproape colega mea Lia Vighi, a beneficiat de spectatori fideli. Prin evenimentele organizate se valorifică patrimoniul cultural deținut de bibliotecă, se deschid porțile către publicul larg, oferind cunoaștere, relaxare, stare de bine.

Un alt moment important în activitatea mea a fost implicarea în diverse proiecte implementate de bibliotecă. Prin acestea au fost realizate primele digitizări ale documentelor din BCUT, s-au realizat schimburi profesionale cu Biblioteca Universitară din Østfold, Norvegia, s-au achiziționat echipamente tehnologice, precum scanner performant BookEye, laptopuri etc.

Mai este un aspect pe care l-aș menționa, și anume activitatea de formare, de care m-am simțit mereu atrasă. Am răspuns de formarea profesională și am inițiat un atelier de lucru pe teme de specialitate cu periodicitate lunară.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră Biblioteca Centrală Universitară? Este doar un loc de muncă sau mai mult decât atât?

Să fii bibliotecar este un mod de viață. Bibliotecile au apărut atunci când s-au organizat primele tăblițe de lut, fapt ce definește sarcina principală a bibliotecii. Biblioteca te determină să fii organizat, să pui mereu lucrurile în ordine și să menții acea ordine. Am descoperit, lucrând în mai multe zone din bibliotecă, frumusețea acestei munci. Ce activitate poate fi mai plăcută decât aceea de a petrece zilnic orele de program înconjurată de cărți și de oameni care le solicită? Poate idealizez, însă am colectat mărturii de la foști bibliotecari și nu sunt singura care are această opinie. Din punctul meu de vedere, fiindcă am iubit și cărțile și biblioteca, mi se pare că bibliotecarii erau un fel de mesageri ai zeilor.

Cum s-a schimbat biblioteca în ultimele două decenii și cum s-au schimbat cititorii?

Este un subiect foarte amplu. Schimbările au început imediat după 1990, când au sosit primele donații de cărți străine, apoi odată cu apariția editurilor private și cu pătrunderea, la început timidă, a tehnologiei. M-am angajat când se lucra pe mașini de scris mecanice și se făceau fișe bibliografice cu indigo pentru cataloagele tradiționale. Am trecut la mașini de scris electronice, unde m-am trezit brusc că nu este nevoie să fii puternic și să lovești cu forță tastele pentru a scrie. Experiența aceasta a ajutat mult la folosirea tastaturii la primele computere primite în donație. Schimbarea majoră a avut loc în 1995, când BCUT a reușit să câștige de la Fundația Soros un grant pentru achiziționarea unui software de bibliotecă. Drumul acesta al informatizării a transformat atât fața bibliotecii cât și a publicului. Traseul parcurs de la foșnetul paginii la zgomotul tastaturii ilustrează imaginea bibliotecii și capacitatea acesteia de adaptare. Ultimele două decenii au însemnat o muncă asiduă din partea angajaților pentru instruire și pentru deprinderea abilităților necesare în utilizarea softului de bibliotecă și a tuturor dotărilor tehnice, a utilizării bazelor de date științifice, pentru a putea să medieze accesul la informație.

Publicul BCUT a fost mereu la curent cu noutățile din domeniul tehnologic, atât datorită deschiderii UVT, cât și programului Erasmus, prin care studenții și cadrele didactice au avut acces la bibliotecile din universitățile occidentale. Au primit cu entuziasm fiecare pas făcut de noi spre digitizare. Utilizatorii bibliotecii și-au însușit foarte repede modalitatea de a folosi catalogul electronic. Biblioteca a devenit cu adevărat hibridă în timpul pandemiei, când am început să oferim servicii online. Acesta a fost momentul în care s-a inițiat un program amplu de digitizare a colecțiilor, program care este încă în desfășurare. A crescut numărul împrumuturilor online și al consultării catalogului electronic. Statisticile arată un număr de utilizatori înscriși în scădere, dar accesările online au crescut. Modul în care se învață acum a determinat acest comportament al utilizatorilor bibliotecii.

Care a fost cea mai mare provocare pe care a trebuit să o depășiți în carieră?

Perioada în care mi-am scris teza de doctorat a fost o piatră de încercare, pentru că a cumulat o serie de alte responsabilități: poziția de director adjunct, participarea la un curs postuniversitar, implicarea într-un proiect național cu bibliotecile centrale universitare. Am avut șansa de a fi coordonată de un bun mentor, un cadru didactic erudit – profesorul Vasile Docea, care mi-a oferit un cadru propice. Acasă, am fost susținută de familie în tot ce mi-am propus. Soțul meu, bibliotecar și el, cu vaste cunoștințe în domeniul biblioteconomic, mi-a făcut mereu observații pertinente.

A existat un moment în care ați vrut să renunțați? Ce v-a făcut să mergeți mai departe?

Au existat câteva cumpene în parcursul meu profesional. Începutul carierei de bibliotecar venea după o activitate mai dinamică din învățământ. Mă angajasem la bibliotecă și am fost repartizată la serviciul de catalogare și clasificare. Sarcina mea era să fac fișe bibliografice ale cărților nou intrate. Se făceau fișe pentru fiecare catalog tradițional: alfabetic, sistematic și topografic. Pentru unele titluri erau necesare zece, uneori chiar mai multe fișe pentru fiecare autor, titlul cărții, subiectele tratate în carte, traducător, prefațator etc. În mașina de scris încăpeau doar două fișe cu indigo, pentru că se scria pe hârtie cartonată. Pentru descrierea bibliografică sunt mai multe zone, fiecare fiind delimitată de „. – ” (punct, spațiu, linie, spațiu). Ajungeam, după două sau trei astfel de fișe, să lucrez mecanic, căci le memorasem deja. O astfel de activitate statică și repetitivă nu se potrivea cu temperamentul meu. Am primit, după mai bine de un an, o altă responsabilitate. Ulterior, munca la biroul de achiziții m-a determinat să rămân în bibliotecă.

Cum reușiți să păstrați echilibrul între responsabilitățile administrative și dragostea pentru cărți și cultură?

Familia și, pe de altă parte, colegii au contribuit decisiv la echilibrul dintre sarcinile administrative și viața privată. Colaborarea strânsă cu angajații bibliotecii m-a ajutat enorm, nu aș fi putut să-mi îndeplinesc responsabilitățile fără implicarea lor. Chiar dacă nu întotdeauna calea spre realizarea scopului este netedă, s-au găsit soluții printr-o comunicare permanentă. Tot ce s-a întreprins în instituție se datorează colectivului, pentru că operațiunile efectuate sunt interdependente și munca fiecărui angajat contribuie la înfăptuirea obiectivelor.

Într-o lume dominată de tehnologie și inteligență artificială, mai au bibliotecile același rol? Cum vedeți viitorul lor?

Nu am un glob de sticlă, deși mi-ar plăcea. Cu certitudine vor mai exista biblioteci și după inteligența artificială, dar nu pot să afirm că vor funcționa și că vor arăta la fel. Transformările din ultimii 30 de ani au demonstrat că tehnologia aduce schimbări profunde și rapide. Dacă la începutul secolului XXI se mai citea cu creionul în mână și se făceau fișe de lectură, de ceva timp se citește pe ecrane de telefon, tabletă, laptop și se scrie în fișiere. Ba mai mult, uneori nu se scrie, ci se dictează, ca apoi înregistrarea să fie transformată în text. Cu toate acestea, depozitele de cunoaștere vor fi necesare și generațiilor viitoare pentru studiu și cercetare, chiar și pentru relaxare. Mai sunt încă destui cititori care preferă cartea cu miros de hârtie și cerneală tipografică în detrimentul celei în format digital. Bibliotecile fac parte din infrastructura informațională a societății și sunt cele care păstrează memoria culturală a unei națiuni. Din acest motiv nu întrevăd un viitor fără cărți. Nu cred că dezvoltarea tehnologiei va însemna bibliocid.

Există o carte care v-a influențat decisiv viața sau cariera?

Toate lecturile mele m-au îmbogățit. Am citit orice gen literar: poezie, teatru, proză scurtă, eseuri, romane, critică literară. Am adăugat mai apoi literatura științifică pe care trebuie să o menționez pentru că a contribuit la formarea mea profesională. N-aș putea să aleg o singură carte, întrucât îmi vin în minte alte titluri, alți autori care m-au impresionat și mi-au oferit răspunsuri sau, de ce nu?, mi-au iscat întrebări la care să caut explicații. În general, literatura are un rol formator. Mi se pare importantă selecția, pentru că avem prea puțin timp pentru lectură. Recenziile, articolele critice, scurtele prezentări de carte sau premiile literare acordate unor autori pot să ne călăuzească în alegerea titlurilor la care să ne oprim.

Dacă ar fi să recomandați trei cărți pe care orice tânăr ar trebui să le citească, care ar fi acestea?

Nu există o rețetă general valabilă. Să scriu trei titluri este ca și cum aș prescrie aceleași trei medicamente tuturor tinerilor; ele nu pot avea efectul dorit. Lecturile pot fi relaxante, tămăduitoare, intrigante, plictisitoare… depinde de gustul și așteptarea fiecăruia dintre noi. Recomandarea mea este ca fiecare tânăr să citească ce îi place, dar să citească pentru că cititul ne crește. Cunoștințele acumulate din lecturi îi ajută nu doar să se formeze, ci le pot oferi soluții pentru dezvoltarea personală, pentru situații de viață complicate și pot face diferența în cazul unor concursuri pe post sau în alte conjuncturi.

Îmi este foarte greu, și nu mă pot decide, ca pasionată de literatură să recomand trei cărți. Au fost lecturi diferite care m-au fascinat în etape diferite ale vieții. Mi-au plăcut Thomas Hardy, F.M. Dostoievski, dar și Gabriel García Márquez, S. Rushdie, O. Pamuk, Guzel Iahina, Jhumpa Lahiri ori Camil Petrescu, Mircea Nedelciu, Ioana Pârvulescu. Fiecare vârstă are lecturile potrivite și chiar terapeutice. Sunt anumite afecțiuni ușoare care se pot remedia cu ajutorul biblioterapiei.

Ce calități credeți că trebuie să aibă un bun bibliotecar în 2026?

Se vorbește în literatura de specialitate despre cyberlibrarian, adică un specialist complex care este familiarizat cu cyberspațiul – un bun cunoscător al mediului digital, pentru a căuta, selecta, evalua și gestiona informațiile în format digital. Bibliotecarii vor trebui să fie mereu atenți la evoluția tehnologiei și la nevoile publicului și să se adapteze, ca să poată instrui și satisface necesitățile de informare ale utilizatorilor. Am avut anul trecut o serie de întâlniri cu colegii pentru actualizarea cunoștințelor în care s-au făcut prezentări pentru utilizarea bazelor de date științifice care au încorporat deja pe platformele proprii instrumente de inteligență artificială.

Am discutat și studiat despre pseudoștiință, fake news, despre cum se face selecția și evaluarea informațiilor științifice, despre utilizarea softurilor care gestionează bibliografii pentru realizarea lucrărilor științifice, despre ultimele funcții ale editorului de text Word și despre cum putem integra inteligența artificială în activitățile noastre. Cred cu tărie că un bun bibliotecar își cunoaște colecția și este avizat în ceea ce privește noutățile din domeniul științelor informării și documentării, poate utiliza tehnologia și este capabil să instruiască publicul.

Ce proiecte pregătește Biblioteca Centrală Universitară Timișoara?

Digitizare, digitizare, digitizare – este una dintre preocupările principale, o mantră pentru lucrătorii cu cartea din secolul XXI. În paralel cu acest proces, se lucrează la recuperarea descrierilor în format tradițional, pe fișe, și vizibilizarea acestora în catalogul electronic. În ceea ce privește activitatea culturală, vor continua publicarea revistei bibliotecii – „Lecturn” – și organizarea de conferințe, expoziții, prezentări de carte, proiecții de filme. Se lucrează la un anuar ce va conține articole științifice, studii și eseuri din sfera cărții.

Care sunt cele mai importante aspecte de care trebuie să țină cont un tânăr când își alege viitoarea carieră?

O întrebare la care nu știu dacă sunt persoana potrivită să răspundă. Aș spune mai curând că pot să vorbesc din papucii unui părinte. Consider că este important să facă o alegere pornind de la ceea ce îi place, de la ceea ce știe mai bine. Dacă ții cont de aceste lucruri când pornești la drum, poți să performezi și să ai succes. Mai cred că orice meserie îți oferă nu doar momente plăcute sau un traseu lin, ci și că dacă îți place cu adevărat ceea ce faci, cu certitudine nu te doboară încercările la care ești supus.

Manuela Zănescu

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău la redactie@tion.ro.