Decizia a dat startul unei serii întregi de discuții, acuzații și amenințări politice și juridice, în condițiile în care adversarii politici ai USR au cerut demiterea primarului. Vă prezentăm și noi o explicație juridică: ne-a explicat cât de legitimă a fost decizia prefectului de a nu încheia prematur mandatului lui Fritz avocatul Cristian Faur.

„Să o luăm de la început: primarul Fritz a fost găsit de către Agenția de Integritate ca fiind într-un conflict de interese. S-a atacat legalitatea raportului Agenției Naționale de Integritate și a rămas definitiv: raportul este bun, adică că el a fost, pe bună dreptate, în conflict de interese.

Acum, legea face o distincție între conflictul de interese și incompatibilitate. Sancțiunea încetării mandatului, de asta vuiește presa, se aplică pentru situațiile în care ești în incompatibilitate. De ce? E cumva logic: incompatibilitatea se referă la o situație în care faci un cumul de funcții, ocupi două poziții pe care n-ai voie să le ocupi (simultan – n.r.). E evident că nu poți să-ți ocupi funcția în continuare dacă tu ocupi mai multe funcții.

Or, la conflict de interese, sancțiunea este, o dată, cea disciplinară pe care a aplicat prefectul – 10% din salariu pentru o perioadă de 6 luni. Și mai există o sancțiune care operează în baza legii, respectiv interdicția de a nu candida pentru o perioadă de 3 ani, interdicție care curge de la încetarea mandatului, dar pentru asta nu mai vine prefectul sau vreo altă autoritate să emită un act administrativ să ne spună lucrurile acestea. (…) Dacă el vrea să mai candideze la primărie, la parlament sau la orice altceva, dosarul lui va fi respins. Sau, dacă chiar reușește să candideze, nu va fi validat la momentul depunerii jurământului”, a declarat pentru Tion avocatul Cristian Faur.

Asemănări și diferențe față de „cazul Recaș”

După ce prefectul a semnat ordinul de sancționare a primarului, PSD l-a acuzat pe acesta că face un „abuz” alegând să nu dispună încetarea mandatului. Finta amintea de precedentul fostului primar Pavel Teodor, de la Recaș, care, la fel ca Fritz, s-a ales doar cu o reducere a indemnizației și interdicția de a mai candida. Social-democrații, însă, au spus că situația este diferită pentru că, în cazul lui Fritz, motivarea primei instanței vorbește direct despre încetarea mandatului. Situația, însă, este mai nuanțată.

„Am citit și eu decizia curții: nu mi se pare că apare așa explicit chestia asta. Într-adevăr, acolo, instanța răspunde la unul dintre argumentele reclamatului, adică ale domnului primar, făcând o analiză de proporționalitate cu privire la această interdicție de a nu ocupa funcții publice. (…) Oricum, hotărârile judecătorești se pun în executare în baza dispozitivului, nu a considerentelor sau raționamentelor”, ne-a mai spus Faur.

Altfel, ar fi de amintit că, în legea integrității votată săptămâna trecută de Camera Deputaților și de Senat, PSD a introdus un amendament în care inclusiv persoanele găsite în conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii să își piardă mandatul. Există, însă, semne serioase de întrebare cu privire la constituționalitatea amendamentului, inclusiv avocat consultat de Tion considerând că inițiativa înseamnă aplicare retroactivă a legii, lucru interzis prin constituție.

„Mai exista în Parlament, un proiect mai vechi de modificare a legii integrității, în care se voia alinierea sancțiunilor pentru conflict de interese și incompatibilitate. (…) Deci s-au mai gândit la chestia asta la un moment dat, dar, cel puțin în forma în care este legislația în acest moment, nu se poate”, ne-a mai spus acesta.

Vă amintim, ANI l-a declarat pe Fritz în conflict de interese încă din 2024, din cauza împrumutului luat de la Răzvan Negrișanu în cadrul campaniei electorale din 2020. La câteva zile de la începutul mandatului, pe anexele unui PUZ elaborat de firma lui Negrișanu, ulterior aprobat de consilierii locali, își pusese semnătura și Fritz. După mai multe lupte directe sau indirecte în instanță, în iunie a venit și decizia definitivă a ÎCCJ, care a confirmat raportul ANI.

Săptămâna trecută, prefectul Paul Finta a anunțat că a semnat ordinul de sancționare a primarului, iar acesta prevede doar o sancțiune financiară. Ulterior, PSD, de la nivel național, îl ataca pe Finta, prezentând câteva exemple de primari care și-au pierdut funcția după ce au fost găsiți în conflict de interese. Avocatul Toni Neacșu, însă, a demontat argumentele social-democraților.

„Clinica Universitară de Protetică Dentară are rolul de a diagnostica, planifica și trata edentațiile, adică lipsa dinților, și alte defecte ale aparatului dento-maxilar, contribuind la restabilirea funcțiilor masticatorii, fonetice și estetice. De asemenea, reprezintă un centru de instruire clinică și cercetare în domeniul proteticii dentare”, explică prof. univ. dr. Anca Jivănescu, șefa Clinicii Universitare de Protetică Dentară.

În funcție de situația fiecărui pacient, medicii pot recomanda coroane și punți dentare, proteze parțiale sau totale, lucrări protetice pe implanturi ori tratamente complexe de reabilitare orală.

„În cadrul clinicii se realizează proteze fixe (coroane, punți dentare), proteze mobilizabile și mobile (proteze parțiale și totale), restaurări pe implanturi dentare, precum și tratamente complexe de reabilitare orală”, mai spune dr. Anca Jivănescu.

De ce este importantă înlocuirea dinților pierduți

Medicii atrag atenția că lipsa dinților poate produce modificări la nivelul întregii cavități orale. Dinții rămași se pot deplasa, pot apărea tulburări ale ocluziei, iar în zona în care dintele a fost pierdut poate avea loc resorbția osoasă.

„Pierderea dinților poate afecta masticația, vorbirea și aspectul estetic, favorizând migrarea dinților rămași, apariția tulburărilor ocluzale și resorbția osoasă. Refacerea corectă a danturii restabilește funcția masticatorie și fonetică, îmbunătățește estetica facială, menține sănătatea țesuturilor orale și contribuie la creșterea confortului, a încrederii în sine și a calității vieții pacientului”, transmite șefa Clinicii Universitare de Protetică Dentară.

Potrivit Spitalului Municipal Timișoara, aproximativ 1.200 de pacienți beneficiază anual de tratamente în cadrul clinicii. Activitatea se desfășoară cu ajutorul a 22 de unituri dentare, două scanere intraorale pentru amprentare digitală, două sisteme CAD/CAM chairside, trei imprimante 3D și un sistem digital pentru evaluarea relațiilor ocluzale.

Clinica dispune și de un aparat destinat depistării precoce a leziunilor cu potențial de malignizare, precum și de un spectrofotometru utilizat pentru determinarea digitală a culorii dinților.
Clinica Universitară de Protetică Dentară funcționează la etajul al III-lea al Facultății de Medicină Dentară, pe Bulevardul Revoluției din 1989 nr. 9. Pacienții asigurați prin CNAS se pot adresa specialiștilor fără bilet de trimitere. După consultație și evaluarea stării orale, medicii stabilesc planul de tratament potrivit fiecărui caz.

Aparatura Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara

La prima vedere, suma poate părea ridicată. Privită însă în contextul pieței rezidențiale din marile orașe, diferența devine evidentă: pentru un apartament în centrul Clujului, cumpărătorii au avut de plătit, în medie, 4.022 de euro/mp util în aceeași perioadă.

Datele publicate de Imobiliare.ro arată astfel o diferență de aproximativ 1.300 de euro pentru fiecare mp între cea mai scumpă zonă din Timișoara și zona ultracentrală din Cluj-Napoca.

Cât costă un apartament în cele mai scumpe zone din Timișoara

În Timișoara, zona centrală este cea cu cele mai mari prețuri solicitate pentru apartamente. Media a ajuns la 2.722 de euro/mp util.

Următoarele poziții sunt ocupate de Tipografilor, cu 2.498 de euro/mp, Take Ionescu, cu 2.464 de euro/mp, Mehala, cu 2.291 de euro/mp, și Torontalului, unde media este de 2.077 de euro/mp util.

Astfel, niciuna dintre primele cinci zone ale Timișoarei incluse în clasamentul Imobiliare.ro nu trece de 3.000 de euro/mp util.

Situația trebuie privită și prin raportare la media întregului oraș. În luna iulie, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare în Timișoara s-a menținut sub pragul de 2.000 de euro/mp util, poziționând orașul pe primul loc în clasamentul accesibilității dintre marile centre urbane analizate.

Cu alte cuvinte, între media orașului și cea mai scumpă zonă există o diferență importantă, însă nivelul maxim atins în Timișoara rămâne sub cel întâlnit în zonele premium ale altor mari orașe.

Cea mai scumpă zonă din Timișoara, comparabilă cu cele mai ieftine cartiere din Cluj

Conform Imobiliare.ro, Clujul are, în continuare, unele dintre cele mai mari prețuri din România. Zona ultracentrală a orașului a ajuns la 4.022 de euro/mp util în trimestrul al doilea din 2026. Andrei Mureșanu a avut o medie de 3.614 euro/mp, Borhanci – 3.478 de euro/mp, Plopilor – 3.476 de euro/mp, iar Bună Ziua – 3.443 de euro/mp.

Diferența devine evidentă atunci când se compară cele mai scumpe zone din Timișoara cu cele mai ieftine cartiere clujene.

Cei 2.722 de euro/mp solicitați în Central – Piața Unirii din Timișoara sunt foarte aproape de nivelul înregistrat în Dâmbul Rotund din Cluj-Napoca, unde media este de 2.684 de euro/mp. În Someșeni, prețul ajunge la 2.814 euro/mp.

Opt zone din București sunt mai scumpe decât centrul Clujului

Diferențele dintre orașe devin și mai mari atunci când se compară cu Capitala. Bucureștiul domină clasamentul celor mai scumpe zone rezidențiale din România. Primele trei – Primăverii, Kiseleff și Aviatorilor – au depășit în trimestrul al doilea pragul de 5.500 de euro/mp util, cu valori de 5.638, 5.632, respectiv 5.541 de euro/mp.

În topul celor mai scumpe zece zone din țară intră opt cartiere bucureștene, alături de câte unul din Cluj-Napoca și Brașov.

Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro, descrie această situație drept o fragmentare tot mai evidentă a pieței. Potrivit acestuia, diferențele sunt vizibile inclusiv între orașe comparabile ca profil economic, Timișoara rămânând semnificativ mai accesibilă decât Clujul.

„În timp ce Clujul impune prețuri mari, poluri economice precum Timișoara rămân surprinzător de accesibile, având zonele de top la nivelul periferiilor clujene”, a declarat Daniel Crainic.

Festivalul pornește de la simbolistica soarelui, considerat încă din cele mai vechi timpuri un simbol al vieții, al luminii și al legăturii dintre om și natură.

În perioada 24 august – 10 septembrie, copiii și tinerii din comuna Parța și din localitățile din apropiere sunt invitați să participe la „Amor Solis”, o serie de workshopuri de dans cu tematică solară.

Atelierele îi vor ajuta pe participanți să descopere dansul ca formă de expresie artistică și să devină parte din spectacolul pregătit pentru seara de 12 septembrie.

Astfel, comunitatea locală nu va fi doar spectator, ci va avea un rol direct în povestea artistică a festivalului.

Punctul culminant al ediției din acest an va avea loc sâmbătă, 12 septembrie, de la ora 19:00, la Sanctuarul Neolitic de la Parța.

„Solis Festum” va reuni performance-ul coregrafic „Amor Solis”, muzica electronică și intervențiile tehnologice într-un spectacol conceput pentru a pune în dialog trecutul și prezentul.

Performance-ul este semnat de Adela Scorobete, alături de grupul Chic Dance, și este inspirat de mișcarea Soarelui în galaxia noastră și de Calea Lactee.

Ritmurile cosmice sunt transformate în mișcare, iar dansul devine un limbaj prin care artiștii și tinerii participanți explorează teme precum echilibrul, comuniunea și legătura dintre oameni și univers.

Unul dintre cele mai spectaculoase momente ale serii va fi reprezentat de dansul roboților galactici.

Prezențele mecanice, inspirate de mișcarea corpurilor cerești, vor crea un contrast puternic cu unul dintre cele mai vechi spații rituale din această parte a Europei.

Organizatorii propun astfel o întâlnire simbolică între memoria civilizațiilor și viitorul tehnologiei. De la ritualurile dedicate soarelui în urmă cu mii de ani până la era inteligenței artificiale, spectacolul urmărește aceeași nevoie a oamenilor de a înțelege lumea și locul pe care îl ocupă în univers.

Atmosfera festivalului va fi completată de DJ Krystell, care va susține un DJ set sub cerul liber.

Alături de roboții galactici, muzica va transforma finalul serii într-o celebrare a luminii, energiei și bucuriei de a fi împreună.

Sunscape Festival își propune astfel să ducă mai departe mesajul „Luminează orașul prin tine”, lansat în cadrul programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, de această dată într-un loc în care legătura dintre om și soare era celebrată cu mii de ani în urmă.

La Parța, patrimoniul neolitic și tehnologia contemporană se vor întâlni pentru o seară în care trecutul, prezentul și viitorul vor fi reunite prin artă.

Sunscape Festival este un proiect cultural finanțat de Consiliul Județean Timiș prin programul TimCultura 2026 și organizat de Asociația Culturală Trai, în parteneriat cu Primăria Comunei Parța.

Afirmațiile din înregistrare nu au fost confirmate oficial. Conducerea Spitalului Județean Timișoara spune însă că a aflat din mass-media despre existența materialului și că va sesiza organele competente pentru verificarea celor relatate.

15.000 de euro pentru un post de asistent medical

Una dintre principalele teme ale conversației este ocuparea unor posturi de asistent medical la Neurochirurgie.

Una dintre persoanele care discută susține că i s-ar fi cerut 15.000 de euro pentru a putea rămâne angajată pe secție. Potrivit relatării sale, în 2022 ar fi dat sume de 100, respectiv 400 de euro, unor persoane, posibili angajați ai spitalului, după ce i s-ar fi transmis că aceștia ar urma să facă demersuri pentru ca ea să rămână pe secție.

Ulterior, în 2023, aceeași persoană susține că i s-ar fi cerut 15.000 de euro pentru ocuparea unui post. În conversație, aceasta afirmă că a refuzat să plătească și că i s-ar fi spus că, fără bani, nu va putea obține un post la Spitalul Județean.

În discuție este prezentată și presupusa explicație potrivit căreia cei 15.000 de euro nu ar fi revenit unei singure persoane, ci ar fi fost împărțiți între mai multe persoane implicate în procesul de angajare.

„300-400 de euro” pentru o operație

O altă parte a conversației se referă la presupuse plăți solicitate unor pacienți pentru intervenții chirurgicale.

Este relatată situația unei paciente internate pentru o hernie de disc, care ar fi întrebat cât trebuie să plătească pentru operație. Potrivit conversației, una dintre interlocutoare ar fi întrebat un coleg, iar acesta i-ar fi indicat o sumă de 300-400 de euro. Femeia susține că i-ar fi transmis pacientei această informație. Ulterior, pacienta ar fi lăsat să se înțeleagă că a oferit bani.

În acest pasaj este menționat și medicul Pleş, care era șeful Secției de Neurochirurgie în perioada la care se referă discuția. Relatarea nu demonstrează însă că banii ar fi fost plătiți efectiv și nici cui ar fi ajuns aceștia.

Într-un alt moment al conversației, interlocutorii vorbesc despre situații în care anumite operații ar fi fost amânate până când pacientul sau familia acestuia ar fi ajuns la un „consens” în privința banilor.

Sunt menționate și alte presupuse plăți

Conversația cuprinde și alte afirmații despre presupuse plăți făcute de pacienți, însă nu toate sunt prezentate la fel de clar. În unele cazuri sunt indicate sume, în altele interlocutorii spun doar că „se dădeau bani”, iar în alte situații informațiile sunt prezentate ca lucruri auzite de la colegi sau pacienți.

Este discutată și presupusa solicitare de bani pentru alte servicii medicale sau administrative. Printre exemplele date se află programări și concedii medicale, însă persoana care povestește spune în repetate rânduri că nu a asistat personal la anumite situații și că nu știe exact cine ar fi primit banii sau ce sume ar fi fost plătite.

Cum ar fi fost împărțiți banii pentru angajări

O parte distinctă a conversației se referă la presupusul mod în care ar fi fost împărțiți banii pentru angajări.

Interlocutorii vorbesc despre mai multe persoane care ar avea un rol în procesul de angajare și susțin că fiecare ar fi primit o parte din suma plătită. În discuție sunt menționați inclusiv asistenți care ar participa la procesul de selecție, șeful de secție și persoane din conducerea spitalului.

Este important de precizat că această împărțire este descrisă de interlocutori ca o presupusă practică. Înregistrarea nu conține dovezi că persoanele menționate ar fi primit efectiv bani.

Interlocutorii vorbesc și despre frica de represalii

Un alt element al conversației este teama pe care cele două interlocutoare spun că o au în cazul în care astfel de informații ar fi sesizate oficial. Acestea discută despre dificultatea de a demonstra presupusele plăți și despre necesitatea ca pacienții sau angajații care ar fi asistat direct la astfel de situații să accepte să vorbească.

Una dintre persoane spune că simplul fapt că anumite lucruri erau discutate între angajați nu este suficient pentru a demonstra o infracțiune. În același timp, interlocutorii discută despre posibilitatea unor sesizări către autorități și despre riscul ca persoanele care vorbesc public să suporte consecințe profesionale.

Prin urmare, informațiile din înregistrare au surse diferite: unele sunt prezentate ca experiențe personale, altele ca informații primite de la colegi sau pacienți, iar unele sunt explicit descrise drept zvonuri.

Spitalul Județean va sesiza autoritățile

Conducerea Spitalului Județean Timișoara spune că a aflat din mass-media despre existența înregistrării audio și anunță că va sesiza organele competente.

„Conducerea spitalului a aflat din mass-media despre existența înregistrării difuzate public. Având în vedere gravitatea afirmațiilor conținute în aceasta, spitalul va sesiza organele competente pentru verificarea completă a aspectelor semnalate. Subliniem că existența unei conversații nu echivalează cu dovedirea faptelor relatate în cadrul acesteia, stabilirea situației de fapt revenind instituțiilor abilitate”, au transmis reprezentanții unității sanitare într-un punct de vedere oficial.

Astfel, în acest moment nu există o confirmare oficială că sumele sau practicile descrise în înregistrare au existat în realitate. Spitalul anunță însă că va sesiza autoritățile, iar acestea urmează să stabilească dacă afirmațiile din conversație sunt susținute de probe și dacă se impun verificări sau alte măsuri.

Pe aceeași temă:

De ce știau angajații de controalele DSP? Explicația Spitalului Județean din Timișoara

Controalele DSP, anunțate dinainte? Mesajele dintr-un grup intern al Spitalului Județean Timișoara ridică semne de întrebare

De la parcuri acvatice de mari dimensiuni, aflate în apropiere de Budapesta, până la complexul spectaculos din Szeged, Ungaria oferă variante pentru toate gusturile: tobogane de sute de metri, piscine cu valuri, bazine pentru copii, zone de relaxare și facilități de wellness.

Una dintre cele mai interesante destinații pentru turiștii din vestul României este Napfényfürdő Aquapolis Szeged.

Complexul acvatic se întinde pe aproape 4.400 de metri pătrați de suprafață de apă și are 13 tobogane uriașe. Atracția principală este „Anaconda Albastră”, un tobogan lung de 272 de metri, care pornește dintr-un turn de 30 de metri.

Toboganul este prezentat de Visit Hungary drept cel mai lung tobogan de apă cu funcționare pe tot parcursul anului din Europa, ceea ce transformă Aquapolis într-o destinație atractivă nu doar în zilele toride de vară.

Și prețurile sunt accesibile pentru o familie din România. Un bilet pentru o zi întreagă pentru adulți costă în jur de 80 de lei, în timp ce pensionarii și elevii plătesc aproximativ 43 de lei. Pentru o familie formată din doi adulți și doi copii, costul ajunge la aproximativ 220 de lei.

Pentru cei care vor mai multă adrenalină, Aquaréna, aflat în apropierea circuitului Hungaroring, este una dintre principalele atracții.

Parcul se află la aproximativ 15 minute de Budapesta și ocupă peste 11 hectare. În total, vizitatorii au la dispoziție aproximativ 1,5 kilometri de tobogane, precum și numeroase piscine și zone de agrement.

Un bilet pentru o zi întreagă costă aproximativ 155 de lei pentru adulți, 125 de lei pentru studenți și pensionari și 85 de lei pentru copii. Cei care aleg să intre după-amiaza pot beneficia de tarife mai mici.

În Budapesta se află Aquaworld Budapest, un complex acvatic interior care se promovează drept unul dintre cele mai mari de acest tip din Europa. Are 15 bazine și 11 tobogane, fiind o variantă potrivită inclusiv pentru zilele în care vremea nu este favorabilă activităților în aer liber.

Prețul unui bilet pentru adulți este de aproximativ 135 de lei, în timp ce studenții și pensionarii plătesc în jur de 108 lei. Pentru copiii cu vârste între 3 și 10 ani, tariful este de aproximativ 68 de lei. O familie formată din doi adulți și doi copii poate plăti în jur de 353 de lei pentru acces.

Aqua-parcuri spectaculoase

O altă destinație populară este Annagora Aquapark, situat în Balatonfüred, la câteva sute de metri de plajă. Parcul are 12 tobogane pentru adulți și trei pentru copii și dispune de unul dintre cele mai mari bazine cu valuri din Ungaria.

Combinația dintre parcul acvatic și apropierea de Lacul Balaton face ca destinația să fie potrivită pentru cei care vor să combine distracția la piscine cu o vacanță în una dintre cele mai cunoscute stațiuni turistice din Ungaria.

În funcție de destinație, sezon și tipul biletului, o familie română formată din doi adulți și doi copii poate cheltui pentru o zi la un parc acvatic din Ungaria între aproximativ 250 și 500 de lei. La acestea se adaugă, evident, costurile pentru transport, mâncare și, în cazul unui weekend prelungit, cazare.

Pentru turiștii din vestul României, apropierea unor orașe precum Szeged face ca o excursie de o zi să fie o variantă ușor de luat în calcul.

Amploarea turismului acvatic și balnear maghiar este cel mai bine ilustrată de Hungarospa, din Hajdúszoboszló.

Complexul este cel mai mare din Europa și reunește piscine, plajă, parc acvatic, ștrand și bazin de agrement acoperit. În total, turiștii au la dispoziție 45 de bazine și 15 tobogane.

Popularitatea stațiunii se reflectă și în cifre. Numărul înnoptărilor turistice a depășit din nou pragul de un milion atât în 2024, cât și în 2025.

În 2025, în Hajdúszoboszló au fost înregistrate aproximativ 1.144.000 de înnoptări. Majoritatea turiștilor au fost maghiari, însă stațiunea atrage și numeroși vizitatori străini, inclusiv din România.

Numărul total de înnoptări din 2025 a reprezentat aproximativ 2,3% din totalul înregistrat la nivelul Ungariei, inclusiv în Budapesta.

Parcurile acvatice și complexurile balneare au devenit astfel un important motor al turismului de vară din Ungaria. Investițiile în facilități moderne, numărul mare de tobogane și piscine, dar și oferta de wellness transformă aceste destinații într-o alternativă la vacanțele clasice la mare.

Pentru românii din vestul țării, avantajul este și mai evident: unele dintre cele mai interesante parcuri acvatice se află la doar câteva ore de mers cu mașina, ceea ce face posibilă chiar și o excursie de o zi sau un weekend prelungit în țara vecină.

„Lucrările de modernizare a clădirii principale a Spitalului Clinic Municipal de Urgență – Clinicile Noi au intrat în etapa finală și vizează creșterea eficienței energetice a clădirii, reducerea consumului de energie și, implicit, a costurilor de funcționare ale spitalului.

Investiția include izolarea termică a clădirii, modernizarea sistemelor de încălzire și climatizare, precum și instalarea de panouri fotovoltaice, pentru un consum mai redus de energie și costuri mai mici de funcționare pe termen lung. Totodată, proiectul prevede și montarea a patru stații de încărcare pentru vehiculele electrice”, precizează reprezentanții primăriei.

Proiectul de hotărâre privind actualizarea valorii investiției și alocarea fondurilor urmează să fie supus aprobării Consiliului Local și poate fi consultat AICI.

Ce prevede proiectul

Clădirea va trece de la clasa energetică C la clasa A, consumul de energie pentru încălzire va scădea cu peste 90%, iar consumul total de energie primară cu aproape 54%. Emisiile de CO₂ vor fi reduse cu aproape 49%.

Intervențiile includ reabilitarea termică a clădirii, modernizarea instalațiilor de încălzire, ventilație, climatizare și iluminat, precum și introducerea unor sisteme moderne de management energetic. Totodată, sunt integrate soluții bazate pe energie regenerabilă, menite să reducă consumul și costurile de funcționare.

Proiectul prevede și reorganizarea unor circuite medicale, precum și îmbunătățirea spațiilor utilizate zilnic de pacienți și cadrele medicale, pentru desfășurarea activității în condiții mai sigure și mai eficiente. De asemenea, vor fi amenajate stații de încărcare pentru vehicule electrice.

Reprezentanții spitalului anunțau încă din primăvară că lucrările se apropie de final.

Performanța îl readuce pe Christopher Nolan în clubul select al regizorilor ale căror filme depășesc pragul de 1 miliard de dolari. Este primul lungmetraj al cineastului care reușește această performanță după „The Dark Knight Rises”, lansat în 2012.

Succesul producției nu se oprește aici. În doar câteva zile, „The Odyssey” ar urma să devină filmul cu cele mai mari încasări din întreaga filmografie a lui Christopher Nolan.

În prezent, recordul este deținut de „The Dark Knight Rises”, care a obținut 1,08 miliarde de dolari în 2012. Pe locul al doilea se află „The Dark Knight”, cu încasări de 1,008 miliarde de dolari în 2009.

„The Odyssey” a ajuns deja la nivelul celui de-al doilea film și mai are nevoie de aproximativ 72 de milioane de dolari pentru a depăși performanța „The Dark Knight Rises”.

Filmul reprezintă o performanță importantă și prin prisma genului și a duratei sale. Este o producție epică destinată în principal publicului adult, are o durată de aproape trei ore și este inspirată din „Odiseea”, poemul atribuit lui Homer, vechi de aproape 3.000 de ani.

O contribuție importantă la încasările filmului a venit din partea cinematografelor IMAX. „The Odyssey” a generat până acum 257 de milioane de dolari din vânzările de bilete în acest format.

Potrivit datelor citate de Variety, producția urmează să devină până la sfârșitul acestui weekend filmul cu cele mai mari încasări din istoria companiei IMAX.

Un element care face performanța și mai spectaculoasă este faptul că „The Odyssey” a depășit deja pragul de 1 miliard de dolari fără să fi fost lansat în China, a doua cea mai mare piață cinematografică din lume după Statele Unite.

Premiera în China este programată pentru 14 august. Filmul va fi proiectat pe aproape 800 de ecrane IMAX, precum și în câteva mii de cinematografe standard.

Astfel, producția mai are în față o piață importantă care ar putea contribui semnificativ la creșterea încasărilor.

„The Odyssey” este al cincilea film lansat în 2026 care a depășit pragul de 1 miliard de dolari. Pe listă se mai află „Spider-Man: Brand New Day”, cu 1,18 miliarde de dolari, „Toy Story 5”, cu 1,067 miliarde de dolari, „The Super Mario Galaxy Movie”, cu 1,001 miliarde de dolari, și „Michael”, cu 1,001 miliarde de dolari.

Performanța este cu atât mai importantă cu cât industria cinematografică nu a mai avut, după pandemia de COVID-19, un an cu atât de multe producții care să atingă pragul de 1 miliard de dolari.

În 2019, înainte ca pandemia să afecteze puternic cinematografia mondială, un număr record de nouă filme au depășit această bornă. Din 2020 încoace, niciun an nu a avut mai mult de trei filme care să atingă pragul de 1 miliard de dolari.

Prin succesul „The Odyssey”, aventura lui Ulise pe mare se transformă într-un adevărat succes de box-office.

„Activitatea se desfășoară pe mai multe fronturi. La terasamente continuă realizarea umpluturilor și stabilizarea terenului, iar la podețe sunt în derulare lucrări de armare, cofrare, hidroizolații și montare a elementelor prefabricate.

Pentru îmbunătățirea terenului de fundare sunt aplicate mai multe soluții tehnice, printre care piloți de îndesare și saltele de balast cu geotextil și geogrile. În paralel, avansează lucrările necesare pentru realizarea podurilor și pasajelor de pe cei aproximativ 14 km ai traseului. Până în prezent, constructorul a executat peste 500 de piloți din totalul de peste 1.000 prevăzuți în proiect.

În zonele stabilite pentru cercetare, specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare continuă lucrările de descărcare arheologică. Aceste activități se desfășoară în paralel cu execuția lucrărilor de infrastructură, pe suprafețele și în etapele stabilite prin proiect”, precizează reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara.

Contract de peste 300 de milioane de euro

Vă amintim, licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor a fost lansată în februarie 2024. Au fost depuse cinci oferte, fiind desemnată câștigătoare firma turcă NUROL İnşaat. Din cauza contestațiilor, însă, contractul a putut fi semnat de abia la finalul lunii ianuarie 2025, la o valoare de 1,41 miliarde de lei, fără TVA (1,68 miliarde de lei sau aproximativ 340 de milioane de euro, cu TVA), cu finanțare asigurată prin Programul de Transport (2021-2027).

De-a lungul a celor 14 kilometri de drum cu câte două benzi pe sens vor fi amenajate 10 lucrări de artă și patru noduri rutiere. Printre altele, ar fi de amintit pasajele peste DN 59A (Timișoara – Jimbolia) și CFR 100 (în lungime de 750 m), peste DN 6 și CFR 133 (în lungime de 450 m) și podul peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol (în lungime de 450 m). Vor fi amenajate și patru noduri rutiere la intersecțiile cu DN 69 Timișoara – Arad/VTM Nord, DN 6 Timișoara – Cenad, DN 59A Timișoara – Săcălaz și Radiala Nouă de Vest.

După întârzieri birocratice cu avizele, lucrările propriu-zise au început la mijlocul lunii mai. În urmă cu o lună, acestea erau la 8%.

Centura Timișoara Vest – august 2026

„Pentru noi, despărțirea este cu atât mai dureroasă cu cât pierdem un adevărat membru al familiei „Țurcanu”, un om care va rămâne în memoria noastră prin profesionalism, dăruire și omenie.

Gândurile noastre se îndreaptă către familie, colegi și către toți cei care l-au cunoscut și prețuit. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, au transmis reprezentanții Spitalului „Louis Țurcanu”.

Decesul lui Doru Valentin Vasilie vine la scurt timp după cel al prof. dr. Ioana Micle, medic, profesor și cercetător în domeniul pediatriei, al cărei deces a fost anunțat tot luni, 10 august. Prof. dr. Ioana Micle a activat la Spitalul „Louis Țurcanu” și a avut contribuții în domeniul diabetologiei pediatrice și în formarea mai multor generații de medici.

Pe aceeași temă:

A murit prof. dr. Ioana Micle, o personalitate importantă a pediatriei timișorene