Șoferii sunt sfătuiți să oprească exclusiv pe banda de urgență și să pornească imediat luminile de avarie. După oprirea mașinii, ocupanții trebuie să părăsească autovehiculul pe partea din dreapta, opusă sensului de circulație, și să se retragă în spatele parapetului de protecție, într-un loc sigur, departe de trafic.

În situațiile care pun în pericol viața sau integritatea persoanelor, trebuie apelat numărul unic de urgență 112. Dacă este vorba doar despre o pană sau o defecțiune tehnică, conducătorii auto sunt îndemnați să solicite sprijinul unui serviciu de asistență rutieră.

DRDP Timișoara transmite și un apel către ceilalți participanți la trafic. Șoferii care observă un vehicul oprit pe banda de urgență sunt sfătuiți să reducă viteza, să circule cu prudență și, dacă este posibil și în condiții de siguranță, să schimbe banda de circulație pentru a proteja persoanele aflate în apropierea autoturismului.

„Siguranța începe cu câteva gesturi simple. Protejați-vă pe dumneavoastră și pe cei din jur”, este mesajul transmis de reprezentanții DRDP Timișoara.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență le recomandă oamenilor să evite activitățile în aer liber în timpul furtunilor și să se adăpostească într-un loc sigur dacă vremea se înrăutățește.

În cazul în care vor fi prognozate fenomene meteo periculoase, avertizările vor fi transmise prin sistemul RO-ALERT către persoanele aflate în zonele vizate.

Potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania și publicat în The BMJ, la doi sau mai mulți ani de la începerea tratamentului, probabilitatea unui nou diagnostic de alopecie a fost cu 37% mai mare la pacienții tratați cu medicamente GLP-1, comparativ cu cei care utilizau inhibitori SGLT-2, și cu 68% mai mare față de pacienții tratați cu inhibitori DPP-4, informează Reuters.

Cu toate acestea, frecvența cazurilor a fost redusă, fiind înregistrate aproximativ trei până la nouă cazuri la 1.000 de persoane pe an.

Medicamentele GLP-1 analizate în studiu au inclus semaglutida, comercializată sub denumirile Ozempic și Wegovy, tirzepatida, vândută ca Mounjaro și Zepbound, dar și alte tratamente mai vechi din aceeași clasă.

Un alt studiu, publicat în Journal of the American Academy of Dermatology și care a inclus peste un milion de participanți din întreaga lume, a identificat un risc semnificativ mai mare pentru diferite forme de alopecie la persoanele tratate cu medicamente GLP-1, comparativ cu cele care utilizau metformină.

Tirzepatida, asociată cu un risc mai mare decât semaglutida

Un al treilea studiu, aflat în prezent în proces de evaluare științifică, sugerează că riscul de apariție a alopeciei ar putea fi mai ridicat în cazul tratamentului cu tirzepatidă decât cu semaglutidă.

Cercetătorii companiei americane de analiză Nference au comparat peste 11.000 de pacienți tratați cu tirzepatidă cu un număr similar de persoane care primeau semaglutidă. Alopecia nou apărută a fost raportată la 4,24% dintre pacienții tratați cu tirzepatidă, comparativ cu 3,33% dintre cei care au utilizat semaglutidă. În rândul femeilor, diferența a fost și mai pronunțată: 5,44% față de 3,63%.

Căderea părului nu pare să fie explicată doar de scăderea în greutate

Autorii tuturor celor trei studii subliniază că pierderea părului este frecvent asociată cu scăderea în greutate și că, în multe cazuri, este reversibilă.

Totuși, cercetătorii implicați în studiul Nference spun că riscul mai mare observat în cazul tirzepatidei s-a menținut indiferent de cât au slăbit pacienții sau de doza administrată, ceea ce sugerează că ar putea exista și alți factori implicați.

Analiza a mai arătat că alopecia a fost mai frecventă la persoanele cu afecțiuni ale tiroidei sau alte tulburări endocrine, indicând o posibilă influență a factorilor hormonali, autoimuni sau dermatologici.

Coordonatorul studiului, Venky Soundararajan, consideră că aceste rezultate susțin o abordare individualizată în monitorizarea pacienților și în discutarea riscurilor tratamentului, în locul presupunerii că pierderea părului este provocată exclusiv de scăderea în greutate, relatează Reuters.

Anchetatorii spun că administratorul unei firme este bănuit că, între martie 2022 și septembrie 2024, nu ar fi virat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile reținute, deși avea această obligație. Excepție face luna aprilie 2022.

Prejudiciul produs statului este estimat la 972.392 de lei.

În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat acte și alte probe care ar putea ajuta la lămurirea cazului. De asemenea, ancheta continuă atât față de administratorul firmei, cât și față de societatea comercială.

Pentru recuperarea sumei, procurorii au pus sechestru pe bunuri mobile și imobile aparținând suspecților, în limita sumei de aproape un milion de lei.

Cercetările continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget, urmând să fie stabilite toate împrejurările în care au fost comise faptele.

Dintre semințe, altele decât susanul, cele mai frecvent asociate cu reacții alergice au fost semințele de floarea-soarelui, muștarul și semințele de in. În cazul condimentelor și plantelor aromatice, cele mai des raportate au fost usturoiul, piperul negru, scorțișoara, ghimbirul și curry.

Specialiștii subliniază însă că cea mai importantă concluzie a studiului este legată de severitatea reacțiilor. Administrarea adrenalinei a fost necesară la 42% dintre persoanele cu alergie doar la susan, la 40% dintre cele cu alergie la alte semințe și la 29% dintre participanții alergici doar la plante aromatice sau condimente.

Datele provin dintr-un registru de pacienți cu alergii și nu reflectă riscul pentru populația generală, însă arată că astfel de alergii pot determina reacții grave, inclusiv anafilaxie.

Alergenii pot fi greu de identificat

AREA atrage atenția că semințele și condimentele sunt ușor de trecut cu vederea deoarece nu apar întotdeauna printre ingredientele principale ale unui produs.

Acestea pot fi ascunse în sosuri, marinade, amestecuri de condimente, pâine cu semințe sau în produse etichetate generic drept „condimente”, „arome naturale” ori „plante aromatice”. De asemenea, unele condimente se pot regăsi în ceaiuri, paste de dinți, ape de gură, balsamuri de buze, cosmetice sau uleiuri esențiale.

Legătura dintre polen și unele condimente

Specialiștii explică faptul că anumite plante conțin proteine asemănătoare cu cele din polen. Din acest motiv, persoanele alergice la polenul de pelin sau de mesteacăn pot dezvolta uneori reacții și la anumite legume, plante aromatice sau condimente.

Un exemplu este sindromul țelină-mesteacăn-pelin-condimente, în care pot fi implicate țelina, morcovul, pătrunjelul, feniculul sau coriandrul. Totodată, a fost descrisă și o asociere între alergia la polenul de pelin și alergia la muștar.

Totuși, specialiștii precizează că reactivitatea încrucișată nu înseamnă automat că toate alimentele înrudite trebuie eliminate din alimentație. Un test pozitiv indică doar că sistemul imunitar recunoaște proteine similare, fără a confirma neapărat existența unei alergii clinice.

Nu orice reacție la un condiment este alergică

AREA mai atrage atenția că unele condimente pot provoca senzații de usturime sau arsură fără să fie vorba despre o reacție alergică. De exemplu, capsaicina din ardeiul iute și cinamaldehida din scorțișoară pot produce efecte iritative care seamănă cu o alergie, însă nu implică sistemul imunitar.

Diferența poate fi stabilită prin evaluarea simptomelor și a modului în care acestea apar și se repetă după consum. Prezența urticariei, edemului, vărsăturilor, tusei, dificultăților respiratorii sau a alterării stării generale este un element care necesită evaluare medicală.

Specialiștii recomandă ca, după o reacție suspectă, părinții să păstreze ambalajul produsului, să fotografieze eticheta și să noteze exact ce a consumat copilul, deoarece aceste informații pot fi esențiale pentru stabilirea diagnosticului.

Printre zonele unde au fost constatate nereguli se numără șantiere de pe străzile Demetriade, Dâmbovița, Oedip, Emil Cioran, General Ioan Dragalina, Piața Crucii, Iuliu Maniu, Martir Sebastian Iordan și Bulevardul 16 Decembrie 1989.

Cele mai multe sancțiuni au vizat deteriorarea spațiilor verzi, lipsa amenajării accesului auto și a drumurilor de șantier, murdărirea căilor publice și neutilizarea containerelor pentru colectarea deșeurilor rezultate din construcții. Amenzi au fost aplicate și pentru lipsa salubrizării șantierelor și depozitarea materialelor de construcții pe domeniul public fără achitarea taxelor aferente.

Agenții au constatat și numeroase abateri privind disciplina în construcții, printre care lipsa împrejmuirii corespunzătoare a șantierelor, absența panoului de identificare și lipsa rampelor de curățare. Totodată, delimitarea necorespunzătoare a zonelor de lucru și nerespectarea termenelor de refacere a domeniului public au fost alte probleme constatate.

Cea mai mare sancțiune, în valoare de 40.000 de lei, a fost aplicată unei firme care desfășura lucrări pe strada Emil Cioran. Potrivit Poliției Locale, constructorul nu a colectat separat deșeurile rezultate din activitate, iar la control au fost găsite cantități importante de folii, carton, găleți de vopsea, țevi din plastic, polistiren, plăci de rigips, saci de adeziv și piese de mobilier.

Alte sancțiuni au fost aplicate unei firme care a depozitat direct pe domeniul public, pe Bulevardul Dâmbovița, resturi provenite din construcții, unei societăți care executa lucrări pe Bulevardul 16 Decembrie 1989 și nu a păstrat curățenia în zona șantierului, precum și unei firme care nu a împrejmuit corespunzător un șantier de pe Calea Buziașului.

Reprezentanții Poliției Locale au mai transmis că verificările vor continua și în perioada următoare, pentru a se asigura că lucrările de construcții respectă normele privind protecția mediului și organizarea șantierelor.

Deșeuri amenzi PLT

foto: PLT

„Ca în fiecare an, de ziua orașului, îi onorăm pe cei care sunt modele pentru comunitatea noastră și care și-au legat numele de destinul Timișoarei. Și anul acesta avem personalități active în domenii diverse: social, cultură, educație, implicare civică. Le mulțumesc pentru dedicarea față de Timișoara și timișoreni. Decernarea titlurilor va avea loc chiar pe 3 august, într-o gală festivă ce va avea loc la Filarmonica Banatul, de la ora 17:30. În cazul profesorului Vladimir Tismăneanu, îi vom decerna acest titlu la o dată pe care o vom stabili de comun acord pentru o vizită la Timișoara”, a declarat primarul Dominic Fritz.

ÎPS Ioan Selejan este propus pentru activitatea desfășurată în ultimul deceniu în fruntea Arhiepiscopiei Timișoarei și Mitropoliei Banatului, perioadă în care s-a implicat în numeroase proiecte sociale, educaționale și culturale dedicate comunității.

Laila Onu, fondatoarea Fundației „Pentru Voi”, este recunoscută pentru cei peste 30 de ani dedicați apărării drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și dezvoltării serviciilor comunitare care au devenit modele la nivel național.

Jurnalista Brîndușa Armanca este apreciată pentru documentarele dedicate Timișoarei și Banatului.

Elisabeta Moldovan, membră a Asociației „Ceva de Spus”, este propusă pentru activitatea sa în sprijinul persoanelor cu dizabilități și pentru proiectele prin care a susținut viața independentă și incluziunea acestora în comunitate.

Născut la Timișoara, Virgil Ianțu este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de televiziune din România. Absolvent al Colegiului Național de Artă „Ion Vidu”, acesta a promovat de-a lungul carierei educația și valorile culturale prin emisiuni de succes și proiecte dedicate copiilor și familiilor.

Profesorul Vladimir Tismăneanu, politolog și specialist în studiul comunismului, este propus pentru contribuția sa la cercetarea istoriei recente și la promovarea valorilor democratice. Fiind plecat din țară, acesta va primi distincția la o dată care va fi stabilită ulterior.

Titlul de Cetățean de Onoare reprezintă cea mai înaltă distincție acordată de Consiliul Local Timișoarei persoanelor care, prin realizările și activitatea lor, au contribuit la promovarea valorilor și imaginii orașului pe plan național și internațional.

Proiectele de hotărâre privind acordarea acestor distincții au fost publicate de Primăria Timișoara și urmează să fie supuse aprobării Consiliului Local.

Pe aceeași temă:

FOTO. ÎPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, a devenit Cetățean de Onoare al comunei Gavojdia – Tion

Conform HotNews.ro, litigiul a ajuns la instanța supremă după ce, la 5 mai, Curtea de Apel București a obligat Guvernul să pună la dispoziția ICCJ fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

Judecătorii au acordat Executivului un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru achitarea sumelor. În caz contrar, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, precum și penalități de 1% pe zi din suma datorată. Premierul Ilie Bolojan a estimat că penalitățile s-ar ridica la aproximativ 9 milioane de euro pe zi.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat cu recurs hotărârea Curții de Apel, iar dosarul a fost judecat la ICCJ pe 9 iulie.

În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a stabili dacă o instanță poate obliga Executivul să aloce fonduri suplimentare din buget și dacă judecătorii pot dispune plata unor drepturi care depășesc alocările aprobate prin lege. De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea procesului până la pronunțarea acesteia.

Executivul a susținut că hotărârea Curții de Apel este nelegală deoarece obligă Guvernul să aloce bani unei anumite categorii profesionale și impune un termen prea scurt pentru efectuarea plăților.

Procesul a fost deschis de Înalta Curte la sfârșitul lunii martie, instanța acuzând Guvernul de „refuz nejustificat” de a pune la dispoziție fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri definitive.

Conflictul dintre cele două instituții a ajuns și la Curtea Constituțională, după ce premierul Ilie Bolojan a sesizat la începutul lunii iulie existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ. Șeful Executivului a susținut că instanța și-a depășit atribuțiile prin intervenția asupra politicii bugetare, în timp ce Înalta Curte a acuzat Guvernul că exercită presiuni asupra justiției.

„Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.

Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, transmitea atunci Bolojan.

Completul format din trei judecători a anunțat că va da o soluție în acest caz pe 23 iulie.

Autorii raportului susțin că identitatea națională și cea europeană nu se exclud, ci se completează reciproc, iar opoziția dintre cele două este alimentată în principal de discursul politic.

Conform raportului, răspunsul la radicalism nu este nici minimalizarea fenomenului, nici demonizarea lui, ci buna guvernare, reducerea inegalităților, educația civică și istorică, recuperarea patriotismului de către forțele democratice, protejarea spațiului informațional și o prezență mai puternică a României în Uniunea Europeană.

Autorii mai arată că extremismul trebuie combătut în planul ideilor, nu prin instrumente penale, iar apărarea democrației presupune atât fermitate în fața acțiunilor ostile, cât și dialog cu cetățenii atrași de astfel de curente.

Raportul subliniază că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană sunt compatibile: „miza finală nu este alegerea între național și european, ci calitatea democrației capabile să le armonizeze – o democrație care demonstrează că solidaritatea, pluralismul și cooperarea sunt resurse de putere, nu de slăbiciune, într-o lume tot mai fragmentată”.

Printre autorii contribuțiilor se numără Teodor Baconschi, Sergiu Mișcoiu, Adrian Papahagi, Remus Ștefureac și Sever Voinescu. Aceștia consideră că România își poate consolida identitatea europeană fără să renunțe la specificul național, iar o democrație funcțională trebuie să armonizeze cele două dimensiuni.

Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” reunește experți independenți care analizează evoluțiile din UE și formulează propuneri pentru consolidarea rolului României în cadrul blocului comunitar. Grupul funcționează la nivelul Administrației Prezidențiale și este coordonat de consilierul prezidențial Valentin Naumescu.

Ministerul federal al Mediului a transmis că autorizația a fost acordată cu respectarea legislației în vigoare și că autoritățile sunt obligate să aprobe astfel de proiecte dacă sunt îndeplinite toate condițiile legale și riscurile pot fi controlate.

Totodată, instituția a precizat că autorizația poate fi reanalizată dacă apar noi riscuri, în special în ceea ce privește securitatea națională.

Combustibilul nuclear va fi produs la uzina ANF din orașul Lingen, situat în apropierea graniței cu Olanda. Proiectul prevede fabricarea de combustibil compatibil cu reactoarele nucleare de concepție sovietică sau rusească, utilizate în mai multe state din Europa Centrală și de Est.

Printre motivele de îngrijorare se numără participarea unor specialiști ruși la proiect și livrarea unor echipamente din Rusia.

Deși UE a impus numeroase sancțiuni împotriva Rusiei în domeniul energetic, acestea au vizat în principal petrolul și gazele naturale. Cooperarea în sectorul nuclear civil a continuat, deoarece mai multe state europene operează reactoare construite după tehnologie sovietică și depind în continuare de combustibil compatibil.

Rusia rămâne unul dintre cei mai importanți jucători pe piața mondială a uraniului, datorită propriilor rezerve și participațiilor la exploatări miniere din foste republici sovietice, precum Kazahstan. În același timp, Framatome continuă să colaboreze cu Rosatom și în Franța, în domeniul energiei nucleare civile.