„Pe Calea Timișoarei în Giroc nu este curent de două nopți și două zile; mama a sunat la ei și tot zic că lucrează. Este inadmisibil așa ceva! Chiar nu mai știm pe cine să contactăm”, a transmis cititoarea Tion.ro.

Reprezentanții Rețele Electrice România spun că alimentarea a fost afectată după ce mai multe cabluri de joasă tensiune au fost avariate în timpul unor lucrări de modernizare a infrastructurii stradale.

„În localitatea Giroc, în zona Calea Timișoarei, se desfășoară lucrări de modernizare a infrastructurii stradale. Echipele Rețele Electrice România au fost solicitate să reamplaseze cablurile de joasă tensiune din zona vizată de lucrări, asigurând identificarea, secționarea și recablarea acestora pe trasee noi.

În timpul lucrărilor executate de prestatorul constructorului, mai multe cabluri de joasă tensiune au fost avariate, afectând pentru scurtă durată alimentarea clienților alimentați prin intermediul acelei rețele de joasă tensiune. Echipele noastre au intervenit în cel mai scurt timp posibil în vederea restabilirii alimentării cu energie electrică pentru toți clienții afectați.

Regretăm disconfort resimțit de clienți”, au precizat cei de la Rețele Electrice România.

Ancheta a fost desfășurată de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara.

La data de 8 octombrie, oamenii legii au efectuat două percheziții domiciliare, în localitățile Moșnița Nouă și Periam, unde au descoperit și ridicat șase plante de canabis, cu tulpini care depășeau doi metri înălțime, precum și opt pungi cu materie vegetală, aflate în curs de expertizare.

De asemenea, anchetatorii au găsit două pungi cu ciuperci halucinogene care conțineau psilocină și psilocibină, cântare de precizie, obiecte pe care existau urme de substanță, dar și suma de 9.000 de euro. Toate acestea au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Potrivit probatoriului administrat, bărbatul ar fi dezvoltat cultura de canabis în scopul comercializării.

La data de 9 octombrie 2026, procurorii DIICOT au dispus reținerea acestuia. Ulterior, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Timiș a decis arestarea preventivă a suspectului pentru o perioadă de 30 de zile.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Grupării Mobile „Glad Voievod” Timișoara.

Cercetările continuă pentru documentarea întregii activități infracționale.

Pentru realizarea lucrărilor, DPB a ales utilizarea cimentului evoZero®, considerat primul ciment cu emisii aproape zero, dezvoltat prin tehnologia de captare și stocare a carbonului (CCS) implementată de Heidelberg Materials la fabrica din Brevik, Norvegia. Acest produs permite reducerea semnificativă a impactului asupra mediului fără a compromite performanța tehnică, rezistența și durabilitatea necesare proiectelor de infrastructură.

Prin dezvoltarea acestei tehnologii, aproximativ 400.000 de tone de CO₂ sunt captate anual la fabrica din Brevik, contribuind la decarbonizarea industriei cimentului și la dezvoltarea unor proiecte de construcții cu impact redus asupra mediului.
Lanțul sustenabil a fost completat prin transportul materialelor cu noul Mercedes-Benz eActros 600, unul dintre cele mai avansate camioane electrice destinate transportului greu pe distanțe lungi. Vehiculul este echipat cu baterii cu o capacitate totală de 621 kWh și poate atinge o autonomie de până la 500 km fără reîncărcare.

Utilizarea unui camion complet electric a contribuit la reducerea emisiilor generate de transportul materialelor către șantier, demonstrând că tranziția către mobilitatea verde este deja posibilă și în domeniul construcțiilor și infrastructurii. Caracteristicile tehnologice ale eActros 600 sunt prezentate în documentul sursă.

Prin combinarea unui material inovator cu emisii aproape zero și a unui transport complet electric, DPB a creat un exemplu concret de șantier orientat către sustenabilitate. Inițiativa se aliniază obiectivelor europene privind reducerea emisiilor de carbon și demonstrează că investițiile în tehnologie și inovație pot genera beneficii atât pentru proiectele de infrastructură, cât și pentru comunitățile în care acestea sunt dezvoltate.

Drumuri și Poduri Banat își reafirmă astfel angajamentul de a implementa soluții moderne și responsabile, contribuind activ la transformarea sectorului construcțiilor într-unul mai eficient și mai prietenos cu mediul.

default

(1400)

Din totalul celor 206 posturi oferite, 170 au fost destinate persoanelor cu studii medii, iar alte 36 au vizat candidații cu studii superioare.

Printre posturile disponibile pentru persoanele cu studii medii s-au numărat cele de montator mobilă, îngrijitor de animale, muncitor necalificat în agricultură sau construcții, lăcătuș mecanic, operator producție, manipulant mărfuri, electrician și șofer.

Pentru candidații cu studii superioare, angajatorii au oferit posturi de inginer mecanic, inginer IT, economist, referent marketing, analist servicii clienți, manager de proiect și asistent social.

Potrivit datelor comunicate de AJOFM Timiș, din cele 239 de persoane participante, 113 au fost selectate în vederea angajării. Selecția reprezintă un pas în procesul de recrutare, fără a însemna că toate persoanele vizate au fost deja angajate.

AJOFM Timiș: Întâlnirile directe pot deschide noi oportunități

Reprezentanții AJOFM Timiș subliniază că astfel de evenimente facilitează contactul direct dintre angajatori și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

„Bursa locurilor de muncă de astăzi ne-a arătat, încă o dată, cât de important este să aducem oamenii împreună, să fim această punte de legătură între angajatori și viitorii angajați, facilitând întâlniri directe care pot schimba destine”, a declarat Roxana Kașai, directorul executiv al AJOFM Timiș.

Pe lângă ofertele de muncă, participanții au avut ocazia să discute direct cu angajatorii și să afle informații despre serviciile oferite de AJOFM Timiș și Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara.

De asemenea, evenimentul a prezentat oportunități și programe menite să sprijine integrarea pe termen lung pe piața muncii, într-un context în care accesul la consiliere profesională și dezvoltarea competențelor pot conta decisiv pentru găsirea unui loc de muncă.

Bursa absolvenților

„Potrivit legislației, trebuie să aibă documente justificative, adică bon, altfel reclamația se clasează. Dar asta nu înseamă că nu se ia în vedere la un viitor control. Bonul trebuie prezentat și în cazul de față, reclamație pentru gândaci. Conform legii, comisarii pot face control tematic, cercetarea reclamației sau control operativ”, ne-au transmis reprezentanții Protecției Consumatorului.

Instituția se confruntă cu un număr mediu de reclamații de 350 pe lună la opt comisari activi.

Gândaci Gh. Lazăr

foto: cititor Tion

Duminică, de la ora 12:00, copiii sunt invitați în food court la un spectacol interactiv inspirat din povestea „Scufița Roșie”. Cei mici vor putea urca pe scenă și vor fi încurajați să își folosească imaginația și creativitatea. Participarea este gratuită.

Până duminică, între orele 10:00 și 22:00, vizitatorii pot explora și expoziția de fluturi și broaște vii, amenajată în Atrium. Printre exemplarele prezentate se află și Bumblebee Dart Frog, cunoscută pentru dungile sale galbene și negre. Biletele costă 20 de lei de persoană, respectiv 15 lei de persoană pentru grupurile de minimum 10 participanți.

Nici studenții nu sunt uitați. În cadrul campaniei Back to College, Welcome Pack-urile pregătite de Iulius Town s-au epuizat zilnic în primele trei ore. Până pe 14 octombrie, organizatorii pun la dispoziție câte 300 de pachete pe zi, oferite primilor studenți care prezintă carnetul de student sau o legitimație care atestă acest statut.

Pachetele conțin un tote bag cu design special, un tricou personalizat, stickere, un carnețel cu reduceri exclusive în magazinele din Iulius Town și o băutură răcoritoare. Fiecare student poate ridica un singur pachet pe durata campaniei.

Cum ar fi fost folosite inteligența artificială și supravegherea telefoanelor

Între 2023 și 2025, Yuval Abraham și Rachel Szor au intervievat 24 de militari și ofițeri de informații israelieni, pe acoperișurile unor clădiri din Tel Aviv. Pentru a le proteja identitatea, persoanele apar doar ca siluete, iar vocile le sunt distorsionate. Mărturiile sunt intercalate cu imagini nocturne ale orașului.

Intervievații descriu sisteme informatice care analizează informații de supraveghere, inclusiv semnale provenite de la telefoanele mobile din Gaza, pentru a identifica persoane și clădiri ce ar putea deveni ținte ale atacurilor aeriene. Potrivit acestora, tehnologia a permis generarea unui număr mare de ținte într-un timp scurt, în timp ce verificarea riscurilor pentru populația civilă ar fi fost tratată cu mai puțină atenție.

Unul dintre sistemele descrise este prezentat drept o „fabrică de ținte”. Potrivit mărturiilor, supravegherea telefoanelor putea oferi informații despre locul în care se aflau persoanele urmărite și despre momentul în care acestea ajungeau acasă. Intervievații afirmă că, în unele cazuri, atacurile vizau locuințele unor presupuși membri Hamas, deși se știa că în interior se aflau și membri ai familiilor acestora.

Titlul filmului provine de la expresia ebraică „Nezek Agavi”, tradusă prin „daune colaterale”. În sistemul descris de unul dintre militari, fiecărei ținte i-ar fi fost asociat un număr estimat de civili care puteau muri în urma unui atac. Potrivit aceleiași mărturii, pentru anumite ținte erau acceptate valori de până la 20 de decese estimate fără o aprobare specială, în timp ce alte atacuri puteau primi aprobări pentru valori mult mai mari, inclusiv de 500.

Aceste cifre sunt relatări ale surselor intervievate în documentar și sunt contestate de armata israeliană.

„Unde este tata?”: telefoane compromise și familii ucise

Una dintre practicile descrise în film este asociată expresiei „Where’s Daddy?” („Unde este tata?”). Potrivit mărturiilor, aceasta desemna o metodă prin care un telefon compromis era folosit pentru a urmări momentul în care o persoană vizată ajungea acasă, astfel încât locuința să poată fi atacată atunci când aceasta se afla în interior, alături de familie.

Unul dintre intervievați descrie direct metoda: „Îi spargi telefonul și apoi o omori”. Mărturia se referă la folosirea telefonului unei fete pentru a-l localiza pe tatăl acesteia. Un alt militar povestește că ar fi ascultat în timp real, prin telefonul unui palestinian, cum fiica acestuia murea într-un incendiu. Intervievatul spune că posibilitatea de a auzi tot ce se întâmpla în locuințele oamenilor l-a făcut să se simtă „ca Dumnezeu”.

Filmul prezintă și relatări despre așa-numitele „zone ale morții”, stabilite de la distanță, în care palestinienii puteau fi împușcați dacă intrau. Unul dintre militari își amintește că lunetiști israelieni au tras asupra unor oameni înfometați aflați la un punct de distribuire a alimentelor.

Alte mărturii descriu planuri de distrugere a zonelor locuite din nordul Fâșiei Gaza. Pe hărțile folosite în operațiuni, cartierele locuite și cele distruse erau marcate prin culori diferite. Un intervievat spune că obiectivul era transformarea zonelor locuite în zone distruse, „ca într-un joc video”, înainte ca operațiunile să fie puse sub semnul întrebării.

Mai mulți dintre cei intervievați descriu uciderea de la distanță ca pe o activitate de birou, separată de consecințele asupra oamenilor. Unii susțin că, după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, ideea că în Gaza nu ar exista civili nevinovați a devenit larg acceptată în mediul militar. Unul dintre ei afirmă că uciderea palestinienilor și îndeplinirea misiunii îi provocau satisfacție, iar altul spune: „Noi ucidem acești copii în mod deliberat”.

Documentarul prezintă aceste afirmații drept mărturii ale unor persoane care susțin că au fost implicate în operațiunile militare. Ele nu trebuie confundate, prin ele însele, cu hotărâri judecătorești care stabilesc răspunderea penală a unor persoane.

Ce răspunde armata israeliană

La 1 octombrie, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au publicat un răspuns detaliat la acuzațiile din documentar, după ce au vizionat filmul. Armata a descris producția drept o prezentare „denaturată și manipulatoare a realității” și a respins modul în care sunt prezentate procedurile de selectare și aprobare a țintelor.

IDF neagă că ar fi aprobat atacuri în care se anticipa moartea a aproximativ 500 de civili pentru eliminarea unei singure persoane și contestă inclusiv raporturile dintre numărul estimat al victimelor civile și cel al combatanților prezentate în film. Armata susține, de asemenea, că țintele sunt aprobate de oameni, nu de inteligența artificială, și că persoanele intervievate nu participau la procesul decizional în ansamblu.

The Guardian, care a produs documentarul, a respins la rândul său această caracterizare. Publicația afirmă că cei 24 de intervievați au fost selectați dintr-un grup mai larg de peste 100 de surse consultate în timpul investigației, iar unii dintre ei ar fi participat la mai multe etape ale procesului de stabilire și autorizare a țintelor. Potrivit echipei, verificarea mărturiilor a inclus documente clasificate scurse, examinarea unor atacuri concrete și confirmări obținute de la alte surse confidențiale.

O investigație publicată de revista germană Der Spiegel și relatări obținute de publicația franceză Le Monde au adus informații suplimentare despre atacul din 31 octombrie 2023 asupra taberei de refugiați Jabalia, în care a fost vizat comandantul Hamas Ibrahim Biari. Mai multe surse citate de aceste publicații au afirmat că atacului i-ar fi fost asociată o valoare de 300 de posibile victime civile. Potrivit organizației Airwars, atacul a ucis cel puțin 126 de persoane, dintre care aproximativ jumătate erau minori, și a rănit alte 280.

Armata israeliană a contestat și aceste relatări, susținând că estimarea numărului de morți civili înaintea atacului de la Jabalia fusese mult mai mică și că valorile de ordinul sutelor prezentate în documentar nu reflectă procedurile sale. Prin urmare, atât mărturiile militarilor, cât și explicațiile oficiale trebuie prezentate în contextul acestei dispute.

Premiat la Veneția, criticat de guvernul israelian

„NAZA” este o producție britanică realizată de The Guardian și JW Films, compania producătorului James Wilson. Printre producătorii executivi se numără regizorul Jonathan Glazer, cunoscut pentru „The Zone of Interest”, film despre viața comandantului de la Auschwitz Rudolf Höss și familia sa, în apropierea lagărului.

Regizorii Yuval Abraham și Rachel Szor au lucrat anterior la documentarul „No Other Land” (2024), despre violențele coloniștilor israelieni împotriva comunităților palestiniene din Cisiordania ocupată. Filmul a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun documentar de lungmetraj.

La premiera de la Veneția, „NAZA” a fost aplaudat timp de aproximativ 25 de minute și a primit Premiul special al juriului.

În Israel, documentarul a fost condamnat de mai mulți oficiali. Ministrul culturii, Miki Zohar, a cerut retragerea cetățeniei regizorilor și a amenințat cu reducerea finanțării cinematografelor israeliene care vor proiecta filmul. Premierul Benjamin Netanyahu a criticat primirea favorabilă a producției la Veneția și a asociat-o cu incitarea antisemită. El a anunțat, de asemenea, că susține inițiative legislative care ar permite retragerea cetățeniei unor israelieni acuzați că denigrează armata sau statul în străinătate.

Regizorii au fost vizați și de amenințări din partea unor activiști de extremă dreapta. În săptămâna de după premiera de la Veneția, protestatari au venit în fața locuinței părinților lui Rachel Szor și au cerut pedepsirea celor pe care îi considerau trădători.

În replică, peste 1.000 de cineaști israelieni au semnat o petiție în sprijinul celor doi regizori, iar peste 40 de organizații israeliene pentru drepturile omului, egalitate și pace au cerut oprirea amenințărilor. Printre organizațiile care și-au exprimat sprijinul se numără B’Tselem, Peace Now și Breaking the Silence.

„NAZA” a fost distribuit în mai multe țări, iar The Guardian a anunțat că filmul va putea fi urmărit gratuit pe site-ul publicației la sfârșitul lunii noiembrie 2026, după lansarea în cinematografe.

Documentarul poate fi văzut și la Timișoara în două proiecții: vineri, 9 octombrie, de la ora 18:30, la Cinema Timiș, și duminică, 18 octombrie, de la ora 20:00, la Cinema Victoria.

Dintre cei 33 de câini, mai mulți sunt considerați periculoși potrivit legii.

Cercetările continuă sub coordonarea procurorului de caz, iar polițiștii încearcă să stabilească exact ce s-a întâmplat.

În urma verificărilor, au fost date și trei amenzi, în valoare totală de 6.000 de lei, pentru nerespectarea regulilor privind protecția animalelor și deținerea acestora.

Câini Uivar

Ce utilaje vrea să cumpere CJ Timiș

Cea mai mare parte a bugetului este alocată tocătorului mobil de mare capacitate, pentru care valoarea estimată este de 3,12 milioane de lei, fără TVA. Acesta va fi folosit pentru mărunțirea deșeurilor voluminoase.

Al doilea utilaj ca valoare este ciurul rotativ, estimat la 2 milioane de lei, fără TVA. Acesta separă materialele în funcție de dimensiune și este folosit în procesul de sortare a deșeurilor.

Pentru buldoexcavator, Consiliul Județean a prevăzut 575.000 de lei, fără TVA. Utilajul multifuncțional va completa echipamentele necesare pentru lucrările și intervențiile din incinta depozitului.

Valoarea totală estimată a celor trei loturi este de 5,695 milioane de lei, fără TVA. Firmele interesate pot depune oferte pentru unul sau pentru toate cele trei loturi.

De ce sunt necesare utilajele

Potrivit caietului de sarcini, achiziția urmărește îmbunătățirea procesului de tratare mecanică a deșeurilor de la Ghizela. Autoritatea județeană vizează reducerea volumului de deșeuri care ajung la depozitare, creșterea cantității de materiale care pot fi valorificate și prelungirea duratei de exploatare a depozitului.

Noile echipamente ar urma să fie folosite și pentru lucrările curente de întreținere și pentru intervenții rapide, astfel încât activitatea depozitului să se desfășoare în condiții de siguranță și fără întreruperi. Documentația menționează inclusiv lucrările necesare pentru colectarea și evacuarea apelor meteorice, în vederea protejării celulelor de depozitare.

Celula 3 de la Ghizela este finalizată, dar se află încă în procedura de recepție

Constructorul a finalizat lucrările la Celula 3 a depozitului de deșeuri de la Ghizela, potrivit reprezentanților Consiliului Județean Timiș. În prezent, este în desfășurare procedura de recepție la terminarea lucrărilor. Astfel, finalizarea lucrărilor nu înseamnă că noua celulă este deja disponibilă pentru depozitarea deșeurilor.

Depozitarea în Celula 2 a fost sistată în 20 octombrie 2025, după ce Garda de Mediu a constatat depășirea capacității autorizate. De atunci, o parte dintre deșeurile din Timiș au fost transportate temporar în alte județe, inclusiv Hunedoara și Arad.

În august 2026, când stadiul lucrărilor era de aproximativ 86%, CJ Timiș estima că noua celulă ar putea deveni funcțională până la sfârșitul anului. Între timp, în septembrie, administrația județeană a majorat cu 7,775 milioane de lei, de la 33,85 milioane la 41,625 milioane de lei, alocarea pentru construirea Celulei 3 din creditul județean de până la 257 de milioane de lei.

Separat, CJ Timiș a prevăzut 7,5 milioane de lei din Fondul de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare (FID) pentru construirea unor tuneluri de uscare pentru deșeuri și biomasă. Din același fond este finanțată și achiziția celor trei utilaje scoase acum la licitație, în valoare estimată de 5,695 milioane de lei, fără TVA.

„Vor fi modernizate instalațiile electrice, de încălzire și sanitare, pentru un consum mai redus de energie și condiții mai bune pentru elevi și profesori. De asemenea, investiția Primăriei Timișoara include, înlocuirea tâmplăriei, refacerea finisajelor interioare și exterioare, precum și recondiționarea elementelor decorative ale fațadelor, pentru a păstra valoarea istorică a clădirii.

La finalul lucrărilor, elevii vor beneficia de săli de clasă reamenajate, inclusiv de un laborator de științe și o sală de informatică. Proiectul include și amenajarea unei săli pentru servirea prânzului, a unui cabinet medical și a unor spații pentru activități dedicate copiilor cu cerințe educaționale speciale”, precizează reprezentanții primăriei.

Valoarea lucrărilor este estimată la 10,8 milioane de lei, fără TVA – 13,1 milioane de lei sau 2,4 milioane de euro, cu TVA. Firmele interesate pot depune ofertele în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) AICI până pe 3 noiembrie. Constructorul desemnat va avea la dispoziție 18 luni să închidă șantierul.

Vă amintim, inițial, Primăria Timișoara voia să reabiliteze școala prin PNRR. În 2024, chiar atribuise contractul asocierii NEDEX GRUP SRL (lider) – ART HISTORY CONSTRUCT SRL, care câștigase licitația cu o ofertă de 10,6 milioane de lei (2,1 milioane de euro), TVA inclus. Finanțarea a fost până la urmă suspendată, astfel că nici contractul de execuție nu a mai produs efecte.