Festivalul a debutat pe 1 iulie cu spectacolul de gală „Aleargă, dorul, aleargă”, o coproducție România – Republica Moldova realizată de Ansamblul „Timișul” și Baletul Național JOC. Ulterior, programul a inclus spectacole susținute de 13 ansambluri venite de pe mai multe continente, momente acrobatice ale artiștilor Loveart, performance-uri coregrafice în Piața Unirii, dar și activări în Piața Victoriei, Piața Sfântul Gheorghe și Parcul Rozelor. De asemenea, artiștii au susținut momente speciale la Spitalul Județean, Spitalul Municipal și Institutul de Boli Cardiovasculare.

„După premiera din 1 iulie a spectacolului de gală «Aleargă, dorul, aleargă», care a ridicat în picioare întregul Parc al Rozelor, Festivalul Inimilor a îmbrățișat, pentru cinci zile, întreaga Timișoară”, au transmis reprezentanții Casei de Cultură a Municipiului Timișoara (CCMT), într-un comunicat de presă.

Festivalul Inimilor 2026

foto: CCMT

„Cel mai iubit eveniment”

Organizatorii mai spun că ediția din acest an a reconfirmat statutul Festivalului Inimilor de unul dintre cele mai apreciate evenimente ale Timișoarei.

„«Inimile» și-au reconfirmat statutul de cel mai iubit eveniment de către timișoreni prin diversitatea propusă de cele 13 ansambluri venite de pe mai multe continente, prin spectaculozitatea momentelor acrobatice, prin interactivitatea celor coregrafice din Piața Unirii, dar și prin empatia exprimată în cadrul prezenței Festivalului la Spitalul Județean, Spitalul Municipal și Institutul de Boli Cardiovasculare”, se arată în comunicatul CCMT.

La ediția din acest an au participat peste 1.000 de artiști, dintre care mai bine de jumătate au fost din afara României, iar festivalul a atras peste 50.000 de spectatori.

„Au fost cinci zile care, dincolo de bucuria publicului, au născut prietenii, au prilejuit întâlniri și au dat naștere la proiecte noi între ansamblurile participante. Între acestea, poate cel mai important, este spectacolul «Aleargă, dorul, aleargă», prevăzut a fi prezentat la Chișinău, în această toamnă”, au mai transmis reprezentanții festivalului.

Festivalul Inimilor este organizat din 1990 de Ansamblul „Timișul”, în memoria timișorenilor care și-au pierdut viața – și, drept urmare, ale căror inimi nu mai pot să bată – în timpul Revoluției din Decembrie 1989. De-a lungul timpului, evenimentul a devenit unul dintre cele mai importante festivaluri internaționale de folclor și un simbol al multiculturalității Timișoarei.

Ce investiții sunt prevăzute

La Dumbrăvița, proiectul vizează modernizarea energetică a Grădiniței/Centrului de zi. Sunt prevăzute lucrări de termoizolare, instalarea unor sisteme de încălzire și răcire mai eficiente, implementarea unui sistem inteligent de monitorizare a consumului de energie și utilizarea surselor regenerabile.

În Serbia, sediul Primăriei din Golubac va beneficia de pompe de căldură, panouri fotovoltaice, lucrări de izolare și modernizarea instalațiilor interioare. Potrivit estimărilor, aceste investiții ar urma să reducă emisiile de dioxid de carbon cu peste 29,5 tone anual.

Pe lângă lucrările de modernizare, proiectul include schimburi de experiență între partenerii din România și Serbia, precum și activități de informare dedicate eficienței energetice și utilizării responsabile a resurselor.

Universitatea de Vest din Timișoara va coordona implementarea proiectului, organizarea de ateliere și seminare, precum și diseminarea rezultatelor.

„Măsurile de protecție a mediului și acțiunile verzi pentru promovarea consumului energetic sustenabil se află în centrul strategiei pe care UVT o implementează în parteneriatul cu administrațiile locale din zona transfrontalieră din România și Serbia.

Importanța acordată normelor de mediu este prioritară, indiferent de granițe naturale sau administrative, iar acest tip de cooperare între autoritățile din Dumbrăvița (Timiș, România) și Golubăț (Serbia), mediată prin expertiza echipei de la Universitatea de Vest din Timișoara, reprezintă o strategie de intervenție concretă, prin măsuri atente cu mediul. Le mulțumim partenerilor din administrația locală pentru înțelegerea corectă a nevoilor comunităților și pentru energia cu care au abordat etapele acestui proiect comun”, a declarat Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT.

Proiectul are o valoare eligibilă totală de 3,75 milioane de euro și este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg IPA România-Serbia.

Autorii precizează că estimările privind prevalența infertilității se bazează pe modele statistice și sunt influențate de mai mulți factori, printre care dorința femeilor de a avea copii, accesul la servicii medicale și disponibilitatea investigațiilor pentru diagnostic.

Cerere tot mai mare pentru servicii de fertilitate

Potrivit studiului, cea mai mare nevoie de servicii de fertilitate este înregistrată în Asia, în timp ce regiunea Australasia, care cuprinde Australia, Noua Zeelandă, Noua Guinee și insulele învecinate, se află la polul opus.

Deși diferențele dintre țările cu venituri mici și cele cu venituri ridicate s-au redus în ultimii ani, cercetătorii observă că impactul infertilității se mută tot mai mult către statele dezvoltate. Explicația este legată, printre altele, de tendința femeilor de a amâna sarcina și de accesul mai mare la investigații și tratamente pentru fertilitate.

În toate regiunile analizate, rata standardizată a infertilității pentru această categorie de vârstă a crescut pe parcursul perioadei studiate.

Ce recomandă cercetătorii

Autorii studiului atrag atenția că îmbătrânirea populației transformă infertilitatea la femeile aflate la vârsta reproductivă avansată într-o problemă de sănătate publică, cu efecte asupra familiilor, sistemelor medicale și economiei.

În acest context, cercetătorii recomandă extinderea serviciilor de fertilitate în cadrul asistenței medicale primare și reducerea obstacolelor financiare care limitează accesul la diagnostic și tratament. De asemenea, ei susțin că sunt necesare politici de sănătate reproductivă mai accesibile și adaptate nevoilor populației, pentru a răspunde creșterii numărului de cazuri și pentru a reduce inegalitățile în accesul la îngrijire.

Potrivit reprezentanților Casei Ronald McDonald, la început nimic nu părea să indice că bebelușul ar avea probleme de sănătate. Însă mama copilului a observat câteva semne care au determinat-o să solicite investigații suplimentare și o a doua opinie medicală. În urma acestora, medicii de la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” au stabilit că micuțul avea nevoie de o operație.

În perioada spitalizării, mama a fost găzduită la Casa Ronald McDonald Timișoara, un loc destinat familiilor copiilor internați, pentru ca acestea să poată rămâne aproape de cei mici în cele mai dificile momente.

În această perioadă plină de emoții, familia a reușit să transforme o zi dificilă într-una memorabilă. Botezul micuțului a avut loc chiar în spital, iar părinții și surioara lui mai mare au putut fi împreună la acest eveniment special.

Reprezentanții Casei Ronald McDonald spun că astfel de momente demonstrează cât de important este ca familiile să rămână unite atunci când un copil trece printr-o încercare medicală.

„Atunci când un copil are nevoie de îngrijiri medicale, familia are nevoie să rămână aproape”, au transmis reprezentanții organizației, care continuă să sprijine părinții copiilor internați în spitalele partenere.

Casa Ronald McDonald România derulează campanii de strângere de fonduri pentru a putea oferi în continuare cazare și sprijin familiilor aflate în astfel de situații, astfel încât părinții să fie alături de copiii lor pe întreaga perioadă a tratamentului.

Puteți trimite un SMS cu textul FAMILIE la 8835 și să activați o donație lunară de 5 euro sau puteți dona online.

Pe aceeași temă:

Refugiu de speranță. Casa Ronald McDonald Timișoara, căminul părinților cu copii internați – Tion

Potrivit presei italiene, Fiorentina va plăti 1,5 milioane de euro pentru împrumutul lui Drăgușin până la finalul sezonului, iar acordul include obligația de transfer definitiv la încheierea stagiunii 2026-2027, pentru încă 17,5 milioane de euro.

Drăgușin și-a început cariera la Juventus Torino, unde a debutat la echipa mare în decembrie 2020, într-un meci din Liga Campionilor cu Dinamo Kiev. Ulterior, a fost împrumutat la Sampdoria, Salernitana și Genoa, formație care l-a transferat definitiv. În ianuarie 2024, Tottenham l-a achiziționat pentru 25 de milioane de euro, sumă care l-a transformat în cel mai scump fotbalist român din istorie. În tricoul echipei londoneze, Drăgușin a disputat 48 de meciuri și a câștigat Europa League în 2025.

Fiorentina a încheiat sezonul trecut din Serie A pe locul 15. De-a lungul timpului, la formația din Florența au mai evoluat românii Adrian Mutu, Ciprian Tătărușanu, Marius Lăcătuș, Bogdan Lobonț și Ianis Hagi. Din lotul echipei a făcut parte și Louis Munteanu, însă acesta nu a debutat la prima echipă.

Vestea mai puțin bună pentru șoferi ar fi că, de miercuri, 8 iulie, se introduc noi restricții de circulație. Practic, se schimbă doar sensul pe care se lucrează și, drept urmare, se va circula în ambele sensuri pe partea deja finalizată. Măsurile se vor aplica până în a doua parte a lunii august.

„În următoarea etapă, lucrările se mută pe sensul de mers dinspre strada Arieș către Calea Șagului. Astfel, în perioada 8.07.2026 – 20.08.2026, circulația rutieră va fi restricționată pe acest sens, iar traficul va fi deviat pe sensul opus, unde lucrările sunt deja finalizate, în regim de circulație pe contrasens, pe tronsonul cuprins între strada Ulpia Traiana și strada Arieș”, precizează reprezentanții primăriei.

Ulterior, vor fi făcute lucrări și în intersecțiile cu Calea Martirilor și cu strada Arieș. Lucrările de refacere vor începe după finalizarea intervențiilor operatorilor de utilități în rețeaua subterană.

Vă amntim, din iunie au fost reluate lucrările pe Rebreanu, intervenindu-se pe sectoarele cele care nu au fost finalizate vara trecută. Intervențiile la trotuare începuseră ceva mai repede, din martie, după ce SDM a găsit un terț care să se ocupe de ele.

Istoria brandului începe la sfârșitul secolului al XIX-lea, când un atelier de dulciuri din Timișoara avea să se transforme într-o fabrică de ciocolată recunoscută în întreaga țară. În anul 1917, fabrica a primit numele Kandia, inspirat de Candia, vechea denumire a insulei Creta, după o călătorie în Grecia.

De-a lungul deceniilor, din fabrica timișoreană au plecat tablete de ciocolată, bomboane și praline care au ajuns pe mesele românilor și pe piețele externe. În anii ’60, produsele Kandia erau exportate în zeci de țări, consolidând reputația brandului românesc peste hotare.

Tot la Timișoara au fost create două dintre cele mai cunoscute produse care au rămas și astăzi în memoria consumatorilor: batonul „Rom” și prăjitura „Măgura”, devenite adevărate simboluri ale industriei românești de dulciuri.

Muzeul Național al Banatului păstrează în colecțiile sale ambalaje și cutii originale Kandia, obiecte care spun povestea unei fabrici și trezesc amintiri pentru generații întregi.

„Le privești și, fără să vrei, parcă desfaci din nou o ciocolată pe care cineva o păstrase «pentru o ocazie», în barul încuiat din orice sufragerie”, au transmis reprezentanții muzeului într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Ciocolatei.

Kandia

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul ANMAP DJM Timiș.

La nivel național, prin programele Centrele Generații și Fondul Special pentru Copii, Fundația a sprijinit 700 de copii proveniți din medii vulnerabile, oferindu-le suport educațional, material și emoțional pe parcursul întregului an școlar.

În cele 17 Centre Generații, deschise în județele Alba, Arad, Bistrița-Năsăud, Cluj, Constanța, Mureș, Prahova, Satu Mare și Timiș, 568 de copii, cu vârste între 6 și 19 ani, au participat la activități menite să îi ajute să își continue studiile și să își dezvolte competențele personale.

Rezultatele programului arată impactul intervenției:

• 253 de copii și-au îmbunătățit performanțele școlare;
• 528 de elevi au primit sprijin constant la teme;
• toți cei 568 de beneficiari au participat la activități intergeneraționale alături de voluntari seniori;
• 438 de copii au beneficiat de consiliere psihologică și activități de dezvoltare emoțională;
• toți participanții au primit și sprijin material.

În plus, elevii au participat la peste 120 de tipuri de ateliere, de la lectură, pictură și informatică până la educație ecologică, limbi străine, orientare profesională și dezvoltare personală. Programul a inclus și excursii, precum și o tabără educativă.

Fundația a acordat o atenție deosebită și copiilor aparținând minorităților etnice. În anul școlar recent încheiat, cel puțin 185 de copii de etnie romă, maghiară și germană au beneficiat de sprijin pentru a-și continua studiile și pentru a preveni excluziunea socială.

Prin programul Fondul Special pentru Copii, alți 87 de elevi din București și 12 județe au primit burse sociale și ajutor material pentru a rămâne în sistemul de învățământ. Peste 85% dintre aceștia și-au îmbunătățit rezultatele școlare, iar niciun beneficiar nu a abandonat școala.

Reprezentanții Fundației subliniază că rezultatele confirmă eficiența investiției în educația copiilor aflați în situații vulnerabile și demonstrează că implicarea comunității poate schimba destine.

„Satisfacția muncii noastre se vede în fiecare zi, în evoluția școlară și emoțională a copiilor. Atunci când beneficiază de sprijin educațional și emoțional constant, își recapătă încrederea în propriile forțe, iar riscul de abandon școlar este eliminat. În același timp, seniorii voluntari își valorifică experiența și contribuie activ la binele comunității”, a declarat Victoria Mitrofan-Crețu, coordonatoarea Centrului Generații București.

Prin aceste programe, Fundația Regală Margareta a României continuă să sprijine comunități din întreaga țară, inclusiv din județul Timiș, oferind copiilor aflați în dificultate șansa de a-și continua educația și de a avea un viitor mai bun.

„În conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu modificările și completările ulterioare, va demara activitatea Comisiilor de verificare a dreptului de proprietate pentru imobilele expropriate în cadrul proiectului Varianta de Ocolire Timișoara Vest.

Comisiile vor emite procesele verbale și hotărârile de stabilire a despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată supuse exproprierii prin 𝑯𝑮 654/2025. Cu această activitate va începe procedura de expropriere pentru imobilele menționate mai sus, iar proprietarii vor putea încasa sumele cuvenite”, anunță reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara.

Comisiile se vor întruni în săptămâna 20 – 24 iulie: între 20 și 22 iulie – la Primăria Timișoara; pe 23 și 24 iulie – la Primăria Săcălaz. Toate întâlnire au loc de la ora 9.

Vă amintim, pe Centura Timișoara Vest lucrează firma turcă NUROL Inșaat. Contractul de peste 300 de milioane de euro a fost semnat la finalul lunii ianuarie 2025, iar lucrările propriu-zise au început în luna mai a acestui an, după întârzieri pe partea de avizare din cauza schimbărilor guvernamentale, proiectarea având inițial prevăzută doar o durată de șase luni. În a doua parte a lunii trecute, la ultima informare de la DRDP Timișoara, se forau piloții și se construiau primele structuri.