În locație au fost găsite 74 de persoane cazate fără respectarea condițiilor prevăzute de lege. Autoritățile au solicitat intervenția unui echipaj de ambulanță pentru evaluarea stării de sănătate a beneficiarilor și acordarea îngrijirilor medicale necesare, iar ulterior toate persoanele au fost relocate cu sprijinul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Timiș.

Persoanele figurau oficial ca beneficiare ale Căminului pentru persoane vârstnice „Casa Ana”, cu sediul în comuna Lenauheim, administrat de furnizorul de servicii sociale S.C. Schwabenhause Diana SRL, care se prezenta astfel pe Facebook: „De 11 ani avem grijă de seniori cu suflet, respect și căldură. Pentru noi, bătrânețea nu înseamnă sfârșit, ci o continuare frumoasă a vieții.”. Cazul a intrat și în atenția organelor de cercetare penală, fiind deschis un dosar pentru exercitarea fără drept a unei activități.

La solicitarea Tion, prin intermediul Instituției Prefectului Județului Timiș, AJPIS Timiș a transmis situația actualizată a tuturor persoanelor relocate din spațiul neautorizat din Cenad.

Cei mai mulți dintre beneficiari au fost transferați către cămine licențiate. Astfel, 21 de persoane au fost preluate inițial de Senior Bella Casa SRL – Căminul pentru persoane vârstnice „Graceful Living by Senior Bella Casa”. Dintre acestea, două au fost ulterior transferate la Art Senior Residence, opt au încheiat contracte de furnizare a serviciilor sociale cu această unitate și beneficiază în continuare de servicii rezidențiale, trei au fost reintegrate în familie, două au fost preluate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș și transferate la Căminul pentru Vârstnici din Jimbolia, patru au fost internate la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia din cauza unor afecțiuni psihice grave, iar alte două au ajuns în Centrul de Criză din Lugoj.

Conform AJPIS, cel mai mare număr de persoane, 40, a fost relocat la Art Senior Residence, unitate care a primit ulterior și cele două persoane transferate de la Senior Bella Casa. În prezent, 24 dintre beneficiari au contracte de furnizare a serviciilor sociale și locuiesc în continuare în acest cămin. Alte patru persoane sunt cazate în aceeași unitate, costurile serviciilor fiind suportate și în prezent de Consiliul Județean Timiș. Opt persoane au fost reintegrate în familii, trei au decedat, iar alte trei au fost preluate de DGASPC Timiș și transferate către centre de specialitate, în funcție de nevoile fiecăreia.

Două persoane au fost relocate la Căminul pentru persoane vârstnice din comuna Comloșu Mare. Una dintre acestea a decedat, iar cealaltă beneficiază în continuare de servicii rezidențiale în cadrul instituției.

Alți 11 beneficiari au fost transferați la căminele administrate de Casa Adam Müller Guttenbrunn din Timișoara și Bacova. Dintre aceștia, șase au fost reintegrați în familie, o persoană a decedat, una a fost transferată la Centrul de Criză Lugoj, două au ajuns la Căminul pentru Vârstnici Jimbolia, iar o persoană a fost preluată de DGASPC Timiș și transferată la Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități din Variaș.

Datele transmise de AJPIS Timiș arată că, după intervenția autorităților din decembrie 2025, majoritatea persoanelor vârstnice au fost relocate în centre licențiate sau au revenit în grija familiilor. Totodată, mai multe persoane au necesitat îngrijiri medicale de specialitate ori servicii sociale adaptate stării lor de sănătate, în timp ce cinci dintre beneficiarii relocați au decedat în perioada scursă de la închiderea căminului ilegal din Cenad.

Pe aceeași temă:

Ancheta în cazul bătrânilor ținuți în mizerie la Cenad se extinde. 13 percheziții, dosar penal pentru ucidere din culpă – Tion

Pompierii transmit că nu se înregistrează victime.

Două autospeciale de stingere din cadrul Detașamentului de Pompieri Lugoj sunt mobilizate la km 471 pe autostradă.

Revenim cu detalii!

Iliescu susține că decizia privind desfășurarea activităților de jocuri de noroc în Timișoara nu ar trebui luată de administrația locală, ci de cetățeni. Ea afirmă că proiectul care prevede limitarea sălilor de jocuri de noroc la o singură zonă din oraș, pe strada Sulina, a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor din Freidorf și din alte cartiere.

„Proiectul de hotărâre inițiat de primarul Fritz referitor la limitarea activităților jocurilor de noroc la o singură zonă din oraș, pe strada Sulina, a generat revoltă din partea timișorenilor din cartierul Freidorf și nu numai, pe bună dreptate! În cadrul dezbaterii publice organizate de primărie pe marginea acestui proiect de hotărâre, toți timișorenii prezenți (evident, cu excepția reprezentanților firmelor de profil) s-au exprimat fără echivoc împotriva desfășurării activității jocurilor de noroc în orașul nostru. (…)

Dat fiind faptul că subiectul este unul de interes deosebit pentru toți timișorenii, cred în oportunitatea organizării unui referendum local care să releve opinia majorității timișorenilor cu privire la scoaterea în afara orașului a jocurilor de noroc! Ce decid timișorenii să fie lege pentru reprezentanții administrației publice locale, astfel încât să nu existe riscul ca din orgoliu sau din vreun interes obscur să fie afectat interesul majorității!”, a scris consiliera locală PSD pe rețelele de socializare.

Roxana Iliescu a anunțat că va începe demersurile necesare pentru inițierea unui referendum și că va încerca să obțină sprijinul colegilor din Consiliul Local Timișoara, indiferent de apartenența politică, pentru organizarea consultării publice.

De unde și până unde

Subiectul a devenit unul dintre cele mai disputate în ultimele zile la Timișoara. Dezbaterea de joi a fost marcată de intervenții tensionate, în special din partea locuitorilor din zona Sulina, care au respins ideea ca această parte a orașului să devină singura în care vor putea funcționa astfel de activități. De cealaltă parte, nici operatorii de jocuri de noroc nu sunt tocmai mulțumiți de intenția de limitare a activității.

Reprezentanții Primăriei au susținut că regulamentul urmărește eliminarea sălilor de jocuri de noroc din cartiere și de pe principalele artere ale municipiului, prin limitarea lor la o zonă industrială. Eliminarea completă ar duce, potrivit reprezentanților primăriei, doar la o explozie a pieței negre de pariuri și jocuri de noroc.

Altfel, în timp ce primăria propune restrângerea activității pe strada Sulina, Consiliul Județean Timiș susține mutarea sălilor în afara orașului, propunând chiar darea în folosința primăriei a unui teren de cinci hectare de lângă Centura Timișoara Nord, spre Dumbrăvița, pentru a fi realizat aici „Las Vegas-ul” orașului. Propunerea, însă, nu a fost primită de reprezentanții primăriei, viceprimărița Paula Romocean susținând că liderul PSD Alfred Simonis vrea, cu această ocazie, să le facă un cadou firmelor din industria jocurilor de noroc.

Vineri, și Tion a lansat un sondaj în care întrebam cititorii ce ar trebui să se întâmple cu jocurile de noroc din Timișoara. Dintre cei 444 de respondenți (până la momentul redactării acestui articol), peste 45% au spus că preferă ca acestea să fie interzise complet, în timp ce peste 35% au răspuns că sunt de acord cu propunerea primăriei, de mutare a acestora în zona Sulina.

„Dispariția acestui edificiu ar însemna nu doar pierderea unei clădiri vechi, ci și ștergerea unei pagini importante din memoria industrială și economică a Timișoarei. Orașele europene care își valorifică patrimoniul industrial demonstrează că dezvoltarea urbană și conservarea istoriei pot coexista, păstrându-și identitatea, atractivitatea și valoarea pe termen lung.
În timp ce alte orașe înțeleg că patrimoniul reprezintă o resursă pentru viitor și aleg să îmbine dezvoltarea cu respectul pentru identitatea locului, aici pare a se prefera profitul pe termen scurt, în detrimentul memoriei orașului și al principiilor unei dezvoltări cu adevărat sustenabile.

De asemenea, dorim să menționăm că această cerere este rezultatul unei îngrijorări generale a semnatarilor, care își vor oferi ajutorul și expertiza în realizarea clasării de urgență a clădirii. Considerăm că opinia exprimată prin acest document este împărtășită și susținută de o mare parte dintre specialiști și dintre cei interesați de patrimoniu”, se arată în petiția lansată de ONG.

Reprezentanții organizației susțin că edificiul are o valoare istorică, arhitecturală și memorială deosebită: clădirea a fost ridicată în primele decenii ale secolului trecut ca magazie a Morii Elisabeta, fiind amplasată lângă Canalul Bega și calea ferată, două elemente esențiale pentru dezvoltarea economică a orașului. După bombardamentele din 1944, când moara propriu-zisă a fost distrusă, clădirea existentă a preluat funcțiunea de moară și a rămas cunoscută în memoria colectivă drept Moara Prohaska, după numele familiei de industriași care deținea complexul.

Cererea acestora, însă, a rămas fără vreun rezultat concret în privința demolării deja începute.

Autorizație bazată pe avize vechi

Demolarea are loc în baza unei autorizații emise de Primăria Timișoara în 2025 pentru desființarea fostei mori și a construcțiilor anexe. Potrivit directorului Direcției Județene pentru Cultură Timiș, Sorin Predescu, aceasta reprezintă continuarea unei autorizații emise în 2014 și se bazează inclusiv pe un aviz al instituției din 2005.

„Prima întrebare a fost cum de este posibil. Este, are autorizație de demolare de la Primăria Municipiului Timișoara sau, mă rog, continuare de autorizație de lucrări de demolare, la o autorizație emisă în 2014. La Timișoara se poate să ai după 12 ani același certificat de urbanism și aceeași autorizație, chiar dacă Planul de Urbanism General a fost schimbat, chiar dacă între timp au fost schimbate legi și normative.

Și avizul DJC? Este! Numai că e de pe vremea când instituția se numea Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a Județului Timiș, avizul 38/Z din 09.03.2005. (…) Demult, e adevărat că în 2014 s-a dat o recunoaștere a valabilității avizului pentru un alt certificat de urbanism cu aceeași demolare care a dus la eliberarea prezentei autorizații (…) Eu eram director la DJC Neamț. E și asta demult. Autorizația este legală? Da, dar este imorală. (…)

P.S. Am primit o solicitare de clasare de urgență. N-o să o fac. Principalul argument este că în studiul istoric pentru actualul PUG al Timișoarei clădirea nu a fost propusă spre clasare. Nu intru în multitudinea de argumentele legale și administrative, dar dacă ar fi fost cerut astăzi avizul nostru probabil am fi salvat moara. Poate tocmai de aceea nu ni s-a cerut părerea și e bun și un aviz din 2005”, a scris Predescu pe rețelele de socializare, la începutul acestei săptămâni.

Așadar, pe scurt, Predescu susține că ar fi fost normal ca procedura să fie reluată.

Demolările de pe Titulescu 10 au loc în baza autorizației de construire AC2025-000487/29.07.2025, la cea de doua fiind menționat „CONTINUARE EXECUTIE LUCRARI -DESFIINTARE CONSTRUCTII INDUSTRIALE EXISTENTE ( MOARA SI CONSTRUCTII ANEXE) LUCRARI AUTORIZATE IN BAZA AD 1534/19.11.2014”. Potrivit anexelor, din cei 1.487 de metri pătrați ai suprafeței construite, vor fi demolați 1.458.

„Mea culpa ca societate”

De cealaltă parte, viceprimărița Paula Romocean consideră că Primăria Timișoara nu avea un temei legal pentru a refuza emiterea autorizației, întrucât avizele existente și-au păstrat valabilitatea, iar clădirea nu figurează pe lista monumentelor istorice și nici nu a fost propusă spre clasare în documentațiile urbanistice. Ea admite, însă, că discuția despre salvarea fostei Mori Prohaska a venit prea târziu.

„Nu e prima autorizație pe care o prelungim, pentru că există niște proceduri care permit asta. Aici nu exista un motiv pentru care să nu emitem autorizația. Avizele rămân valabile dacă proiectul rămâne neschimbat, iar aici vorbim de o demolare, deci dacă ei au obținut acele avize, ele au rămas valabile. Într-adevăr, această locație nu a fost propusă pentru clasare nici în vechiul PUG, nici în PUG-ul actual.

Acum, e o discuție pe care putem să o avem în spațiul public: dacă există clădiri din patrimoniul industrial al orașului care nu au fost incluse în PUG-ul actual. Noi lucrăm în acest moment la caietul de sarcini pentru noul PUG al orașului, este o temă importantă și pentru noi să avem în vedere inclusiv clădirile de patrimoniu industrial care, din diferite motive, nu au fost propuse spre clasare în documentațiile urbanistice anterioare. (…)

Domnul Predescu vrea ca toate lucrurile să rămână așa cum au fost: nici să nu construim nimic, că nu ne place, nici să nu transformăm, că iar nu ne place. Dar cred că puteam să avem această dezbatere legată de acest obiectiv, dar mai devreme. Și Direcția Județeană de Cultură are niște obligații legate de protecția monumentelor, de clasarea monumentelor… (…)

Dacă este să fim foarte sinceri, instituția respectivă nu este pe persoană fizică. Este opinia unei instituții. Că a semnat X sau Y, opinia instituției rămâne și ea este valabilă. Din 2015 până astăzi aveau suficient timp să se sesizeze și să propună spre clasare acest obiectiv. Ei au posibilitatea să declanșeze procedura de clasare din oficiu sau la cerere, nu îi împiedica nimeni. (…)

Aici putem să ne facem cu toții «mea culpa» ca societate. Ar trebui să ne decidem din timp dacă aceste clădiri le păstrăm și facem demersurile concrete să le clasăm. Nu există un motiv concret, dacă această clădire nu este clasată ca monument istoric, ca noi să refuzăm emiterea autorizației de demolare, indiferent care este opinia noastră personală”, a declarat pentru Tion Paula Romocean.

Astfel, în timp ce utilajele continuă demolarea fostei Mori Prohaska, cazul ridică din nou întrebarea dacă Timișoara își protejează suficient patrimoniul industrial sau dacă intervențiile pentru salvarea lui ajung, de fiecare dată, să înceapă prea târziu. Cu toate acestea, amintim totuși că firma care se ocupă de demolare a fost amendată: cu 15.000 de lei, de Garda de Mediu Timiș, pentru norii de praf pe care i-a produs.

Demolări Moara Prohoska (16 iulie 2026)

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că bărbatul figura ca persoană urmărită la nivel internațional, pe numele acestuia fiind emis un Mandat European de Arestare de către autoritățile judiciare din Germania.

Persoana a fost preluată de polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale – Compartimentul Urmăriri în vederea dispunerii măsurilor legale.

Din verificările efectuate s-a stabilit că animalele aparțineau conducătoarei autoturismului, o femeie în vârstă de 47 de ani. Aceasta a declarat că maimuțele au fost moștenite de la mama sa, decedată recent.

Persoana în cauză nu a putut prezenta documentele legale privind proveniența, deținerea și transportul animalelor, punând la dispoziția autorităților doar o fotografie a unui document despre care a susținut că reprezintă un act de import al maimuțelor din Siria în Ucraina.

Cele patru maimuțe au fost predate reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Timiș.

Polițiștii continuă să facă cercetări pentru viitoare măsuri care se vor impune.

Patru maimuțe transportate ilegal

„Societatea de Transport Public Timișoara a prevăzut 30 de km din rețeaua de șine de tramvai din întreg orașul pentru frezare. În ultimele trei decenii și jumătate, în România, mentenanța infrastructurii de tramvai a fost mai degrabă o excepție decât o regulă și s-a făcut, de multe ori, fără echipamente dedicate. Rupem acest cerc la Timișoara: construim linii noi și investim și în întreținerea infrastructurii existente”, precizează viceprimarul Ruben Lațcău.

foto: Facebook/Ruben Lațcău

Două victime dintr-un autoturism au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spital în stare conștientă și cooperantă.

La locul evenimentului s-au deplasat pompierii din cadrul Staţiei Buziaș cu o autospecială de primă intervenție și comandă și un echipaj SMURD, precum și o ambulanță SAJ.

Trei persoane care au marcat istoria României

Programul începe sâmbătă, 1 august, de la ora 16:00, cu documentarul „Maria, Inima României”, produs de John Florescu și narat de Marcel Iureș.

Filmul urmărește atât rolul politic al Reginei Maria în timpul Primului Război Mondial și la Conferința de Pace de la Paris din 1919, cât și aspecte mai puțin cunoscute din viața sa personală, inclusiv relația tensionată cu fiul său, viitorul rege Carol al II-lea, și perioada în care imaginea sa a fost eliminată din discursul oficial după instaurarea regimului comunist.

În aceeași zi, de la ora 18:00, va fi proiectat documentarul „Regele Mihai: Drumul către casă”, tot în regia și producția lui John Florescu și cu Marcel Iureș în rol de narator.

Pelicula prezintă destinul ultimului rege al României, de la decizia de a întoarce armele împotriva Germaniei naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial până la detronarea și exilul impuse de regimul comunist. Proiecția va fi urmată de o discuție cu publicul.

Seria se încheie duminică, 2 august, de la ora 16:00, cu documentarul „Tovarășu’: facerea, gloria și desfacerea unui dictator”, produs de John Florescu și narat de Radu Bânzaru.

Filmul urmărește traseul lui Nicolae Ceaușescu, de la copilăria marcată de lipsuri și închisoare, până la consolidarea puterii în perioada comunistă și prăbușirea regimului în decembrie 1989. Documentarul este structurat în trei episoade și prezintă atât formarea liderului comunist, cât și ultimii ani ai dictaturii, încheiați cu execuția sa. Și această proiecție va fi urmată de o discuție.

Înscrierile pentru fiecare proiecție se pot face AICI.

Lucrări de semnalizare a circulației rutiere, întreținere, funcționare și dirijare a circulației rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.