Tradiţii şi credinţe în satele româneşti

2Comentarii
Tradiţii şi credinţe în satele româneşti
Este decembrie, luna focului trosnind în sobă, a aromelor de mere coapte, nuci şi vin fiert. Este decembrie când, trudiţi de zbuciumul de peste an, ne lăsăm cuprinşi de tradiţiile legate de Sărbătorile de iarnă şi trecem mai uşor peste toate.

Este timpul să aruncăm o privire în urmă, ca un rămas bun unui an care a trecut cu bucuriile şi greutăţile lui, şi apoi să sărbătorim, respectându-ne credinţele. În popor se spune că cine-şi uită tradiţiile, e uitat la rându-i de noroc. Poate că tocmai de aceea, românii păstrează încă vii anumite obiceiuri de Crăciun. Iată câteva dintre acestea: în Ardeal, Sărbătorile încep de la Sfântul Nicolae (6 decembrie), când fetele din sat se adună în casa uneia dintre ele, încă din seara de 5 decembrie, şi frământă plăcintele care vor fi date la cuptor a doua zi. În 6 decembrie, la ora 21 fix (nici un minut mai devreme sau mai târziu), vin flăcăii şi se încinge atmosfera cu bucate (plăcinte şi lapte cald) şi tot felul de glume şi poveşti legate de Crăciun şi Anul Nou.

Tot în Ardeal se păstrează obiceiul ca în Ajun, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând „Rod în cucuruzi!” Gospodarii pun jar într-o tavă, iar pe jar aşază crenguţe de brad cu care afumă toate cotloanele: cămară, şură, beci, pod etc. În Moldova, în ajunul Crăciunului se pune într-o strachină câte puţin din toate felurile de mâncare (nu se gustă nimic din acestea), iar strachina se pune sub fereastră, unde rămâne până dimineaţa. Noaptea vine ursitorul, degustă bucatele, iar cea care-i este sortită îl vede pe fereastră şi ştie cu cine-şi va lega viaţa.

În Bucovina, de Crăciun se fac turte pe vatră şi se păstrează până primăvara, când sunt puse între coarnele vitelor ce pornesc la arat. În Banat, există obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe (grâu, porumb, floarea-soarelui etc.), care se dau apoi la vite, mai ales la vaci, ca să aibă casa linişte şi bogăţie. În Oltenia, se păstrează obiceiul ca, în seara de Ajun, să se pună sub masă o cofă cu apă bună de băut, care se împarte a doua zi cu vitele, pentru a le merge bine în anul care vine, iar membrii familiei să aibă parte de noroc la fel de curat ca apa din cofă. Pe la sate mai există credinţa că în noaptea de Crăciun animalele vorbesc. Sătenii se feresc ca nu cumva să le audă, că ar fi semn rău. De aceea, ei le adapă şi le hrănesc de cu seară, şi nu mai dau pe la grajduri până în zori; între timp, primesc colindătorii şi stau la masa sărbătorească.

 

Sursa: Agenda



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor