Costul total al realizării staţiei este estimat în studiul de fezabilitate la 35,4 milioane de lei, adică peste nouă milioane de euro. Rămâne de văzut dacă aleşii timişoreni vor fi dispuşi să aloce o asemenea sumă pentru o maşină de tăiat sau compactat frunze. Ar fi destul de greu de înţeles o asemenea investiţie, în condiţiile în care, pentru achiziţionarea staţiei de balotare care „prelucrează” deşeurile menajere ale timişorenilor, soluţia de finanţare adoptată de autorităţile locale şi Retim a fost majorarea tarifelor la serviciul de salubrizare. Asta, pentru că deşeurile nu mai puteau fi duse la rampa de la Parţa, conform cerinţelor europene, iar la deponeul de la Ghizela lucrările nici măcar n-au început. Revenind la noul proiect, cu ajutorul staţiei de reciclare, urmează ca deşeurile vegetale provenite din Timişoara să fie transformate într-un material ce poate fi valorificat ulterior în agricultură. Deşeurile vegetale urmează un proces de descompunere şi transformare a acestora într-un material stabil, care poate fi valorificat în horticultură şi agricultură. Transformarea deşeurilor vegetale presupune două etape: tratarea mecanică şi descompunerea deşeurilor, un proces de degradare microbiologică în urma căreia se obţine compostul. Fondurile necesare ar proveni integral din bugetul local, dar municipalitatea intenţionează să acceseze şi fonduri europene.
