Episcopul Laszlo Tokes şi primarul Gheorghe Ciuhandu au ţinut discursuri în faţa imobilului Bisericii Reformate din Piaţa Maria, locul de unde avea să înceapă Revoluţia, acum 20 de ani.
Edilul Timişoarei a susţinut, în discursul său, necesitatea adoptării unui document programatic care să completeze şi să actualizeze Proclamaţia de la Timişoara, redactată în urmă cu două decenii. „Se împlinesc, în aceste zile, 20 ani de la izbucnirea Revoluţiei din Timişoara. Constatăm cu toţii că aşteptările noastre din zilele lui decembrie 1989 nu s-au împlinit decât într-o mică măsură. La 20 de ani de la Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, societatea românească este dezbinată, tarată de comportamente de tip totalitar comunist, chiar dacă în fapt comunismul nu mai reprezintă un pericol. Minciuna, manipularea, distrugerea adversarilor politici, ura sunt prezente în viaţa noastră politică. Sărăcia afectează mulţi români şi îi transformă în masă de manevră politică. Am susţinut, de câteva ori, că România ar avea nevoie de un document programatic care să reafirme valorile în care am crezut şi pentru care am luptat. Un document în calea uitării. Nu o Proclamaţie care să minimalizeze importanţa celei din martie 1990, ci care să o actualizeze. Care să sublinieze ceea ce pentru noi, timişorenii, a contat cu adevărat”, a spus Ciuhandu.
Ciuhandu: „Condamnarea comunismului a fost doar de faţadă”
În opinia primarului, după 20 de ani, Revoluţia nu a fost dusă până la capăt, fiind deturnată de o parte a fostei nomenclaturi. După două decenii, averea ţării a încăput pe mâna unor grupuri de interese economice şi politice, a afirmat Ciuhandu, şi de aceea este nevoie de o lege de verificare a modului în care au fost făcute unele averi.
„Considerăm că Revoluţia încă nu a fost dusă până la capăt, fiind deturnată de o parte a fostei nomenclaturi. Avem datoria morală să susţinem necesitatea unei democraţii autentice, a unei Românii a oamenilor liberi şi egali în faţa legii. Astăzi, după 20 de ani, vedem că averea ţării se află în mâna câtorva grupuri de interese economice şi politice. Avem nevoie, însă, de români mai prosperi, nu de politicieni mai prosperi. Politicienii trebuie să lupte pentru principii, nu pentru parvenitisim. În acest sens, este necesară o lege privind verificarea legalităţii dobândirii averilor din România, pentru a şti cine este respectabil şi cine nu”, a mai spus Ciuhandu. Edilul mai crede că regimul comunist a fost condamnat doar de faţadă şi de aceea este nevoie de o lege şi chiar de un articol în Constituţia României prin care să se afirme că sistemul comunist a fost unul criminal.
Ciuhandu a mai militat în discursul său pentru o descentralizare a României şi votarea Legii Lustraţiei. După discursuri, manifestanţii, purtând torţe în mâini, în frunte cu Tokes, Ciuhandu şi câţiva parlamentari de Timiş s-au îndreptat către Catedrala Mitropolitană, unde au aprins lumânări şi au rostit „Tatăl nostru”.
Recviem pentru eroii Revoluţiei
Mai apoi, timişorenii au participat la un spectacol de aducere aminte şi cinstire a eroilor, organizat de Primăria Timişoara, la Operă. Concertul „Messa da Requiem” de Giuseppe Verdi trebuia să se desfăşoare iniţial în Piaţa Victoriei, în faţa Operei, dar în cele din urmă s-a desfăşurat în Sala Operei, din cauza vremii nefavorabile, fiind transmis pe nişte ecrane mari, afară. Sala Operei s-a umplut repede, iar restul oamenilor au îndurat frigul şi au urmărit Recviemul lui Verdi afară. Unii au fost nemulţumiţi pentru că n-au mai fost lăsaţi să intre în Operă. Oricum, sute de timişoreni au urmărit reprezentaţia afară.
Concertul a fost susţinut de orchestrele şi corurile reunite ale Filarmonicii şi Operei din Timişoara. Au fost proiectate imagini din zilele Revoluţiei, iar între cele şapte părţi ale Recviemului mai mulţi actori au recitat câteva texte, de care s-a ocupat scriitorul şi publicistul Viorel Marineasa, bazându-se pe documentele existente la Memorialul Revoluţiei, şi Herta Muller, laureata Premiului Nobel pentru Literatură din acest an, care a scris o poezie special pentru acest eveniment. Maestrul Victor Rebengiuc a rostit poezia Hertei Muller, iar Victoria Chiticariu, cunoscută ca fiind „copilul Revoluţiei”, a citit un text scris de Viorel Marineasa în semn de cinstire a jertfei eroilor-martiri. Victoria s-a născut în 20 decembrie 1989, în ziua în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism.
