Soarta finalei, disputată în sistemul cel mai bun din 7 meciuri, s-a decis chiar în fieful echipei din Dallas, unde Miami Heat s-a impus cu 95-92.
Miami Heat, înfiinţată în 1988, îi succede în palmaresul NBA echipei San Antonio Spurs, care a învins Detroit Pistons în finala de anul trecut. Miami Heat şi Dallas Mavericks s-au calificat în acest sezon pentru prima oară în finala NBA.
Pentru a 3-a oară în istoria NBA, după Boston Celtics în 1969 şi Portland Trail Blazers în 1977, Miami Heat, echipa condusă după primele două meciuri, a câştigat finala. Antrenorul echipei Miami Heat, Par Riley, se află la al 5-lea său titlu, dar primul din 1988, în timp ce pivotul Shaquille O’Neal l-a cucerit pe cel de-al 4-lea.
Dwyane Wade, 24 ani (1,93 m şi 96 kg), desemnat cel mai bun jucător al finalei, a avut o medie de 34,6 puncte pe meci şi a contribuit decisiv la succesului echipei din Florida.
În sezonul regulat, Dallas a obţinut 52 victorii şi 30 înfrângeri, în timp ce texanii au înregistrat 60 victorii şi 22 înfrângeri. Datorită parcursului mai bun, Dallas a beneficiat de avantajul terenului în primele 2 meciuri şi în ultimele eventuale 2 (nr. 6 şi 7).
Dallas Mavericks a câştigat primele 2 meciuri de pe teren propriu (90-80 şi 99-85), pentru ca apoi Miami Heat să câştige 4 jocuri la rând (98-96, 98-74, 101-100 după prelungiri şi 95-92).
După meciul de la Dallas, Pat Riley a declarat că ar fi dat celelalte titluri, câştigate cu Los Angeles Lakers, pentru acesta cu Miami Heat. ”După 18 ani, în care am alergat după titlu, am continuat să alergăm, începi să oboseşti. Asta mi-a dat un soi de libertate absolută pentru că a trebuit să vânez acest titlu, într-o cursă disperată”.
