Georgia şi-a completat, marţi, plângerea depusă împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie, cerând instanţei să ia măsuri pentru "protejarea cetăţenilor săi" de "discriminare rasială", potrivit unui comunicat al CIJ.
Georgia "cere Curţii să ia măsuri de conservare pentru a proteja drepturile ce decurg din convenţia internaţională pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, fiind vorba despre protejarea cetăţenilor săi de violenţele pe care le comit, în mod discriminatoriu, forţele armate ruse în complicitate cu miliţiile separatiste şi mercenari străini", se arată în comunicat.
O asemenea cerere permite o decizie rapidă din partea CIJ, în timp ce o decizie pe fondul unei plângeri poate dura luni de zile. În acest context, Georgia aşteaptă în special de la CIJ să ordone Moscovei "să pună capăt şi să renunţe imediat la încălcările drepturilor omului care vizează în mod discriminatoriu persoanele de origine georgiană, atacurile împotriva civililor sau bunurilor cu caracter civil, crimele, deplasările forţate, negarea accesului la ajutor umanitar, jafurile şi distrugerile generalizate ale oraşelor şi satelor".
Georgia vrea ca Rusiei să i se interzică "orice măsură care ar perpetua negarea dreptului refugiaţilor să se întoarcă" în Osetia de Sud, Abhzia şi regiunile vecine acestora din Georgia, dar şi în teritoriul său aflat sub ocupaţie sau control efectiv rus.
În cererea sa, Georgia reiterează acuzaţiile expuse în cea de marţi. "De la începutul anilor '90, Federaţia Rusă, acţionând în complicitate cu mercenari şi forţe separatiste din regiunile georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, practică o politică de discriminare etnică sistematică la adresa populaţiei de origine georgiană şi din alte grupuri", potrivit Tbilisi.
Georgia afirmă, pe de altă parte, că "la 8 august 2008, Federaţia Rusă (...) a întreprins o adevărată invazie militară a teritoriului georgian", care ar fi cauzat moartea a sute de civili şi distrugerea de bunuri civile.
Marţi, Georgia sesizase cea mai înaltă instaţă juridică a Naţiunilor Unite împotriva Rusiei, acuzând Moscova de "epurare etnică". Plângerea se referă la perioada 1993-2008, care acoperă prezenţa forţelor ruse de menţinere a păcii în cel două regiuni separatiste proruse Abhazia şi Osetia de Sud.

Rusia a folosit bombe cu submuniţii în Georgia, susţine HRW
Rusia a folosit bombe cu submuniţii în zonele locuite din Georgia, ceea ce a provocat moartea a cel puţin 11 persoane, acuză vineri într-un comunicat organizaţia neguvernamentală americană Human Rights Watch (HRW) care activează în domeniul apărării drepturilor omului, scrie NewsIn.
HRW a spus că a ajuns la această concluzie după ce a vorbit cu mai multe victime, medici şi militari din Georgia, dar şi după examinarea unor fotografii ale impactului lăsat de astfel de bombe şi după analizarea unor înregistrări video făcute în momentul atacurilor. Ministerul rus al Apărării nu a fost în măsură deocamdată să comenteze aceste informaţii.
Bombele, de tip RBK-250, au fost lansate la 12 august deasupra oraşului Ruisi, din regiunea Gori, în apropiere de regiunea separatistă Osetia de Sud. Atacul s-a soldat cu trei morţi, afirmă HRW. În aceeaşi zi, oraşul Gori a fost lovit, de asemenea, de mai multe bombe cu submuniţii şi cel puţin opt civili au murit, printre care şi jurnalistul olandez Stan Storimans, potrivit HRW. Alte zeci de persoane au fost rănite, printre care şi un alt jurnalist israelian, Zadok Yehezkeli.
HRW notează că Rusia nu s-a alăturat Conferinţei de la Oslo din februarie 2007, care cere interzicerea armelor cu submuniţii şi la care au subscris de atunci circa 100 de ţări. Bombele de acest tip nu numai că ucid şi rănesc civilii în momentul în care sunt lansate, însă lasă deseori submuniţii neexplodate, care se transformă în adevărate mine, precizează HRW.
Armata rusă controlează o treime din teritoriul Georgiei şi a adus "mii şi mii de soldaţi" din trupe neregulate care se dedau la jafuri şi violuri asupra populaţiei civile, a acuzat joi preşedintele georgian Mihail Saakaşvili.
"Armata rusă, însoţită trupe neregulate, se deplasează (pe teritoriul Georgiei - n.r.) alături de hoţi, violatori, piromani", a spus Saakaşvili, estimând numărul acestora la "mii şi mii". El a spus că "o treime" din teritoriul georgian este sub controlul militarilor ruşi, după ce luni afirmase că ei ocupă "cea mai mare parte" a ţării.
Preşedintele georgian a acuzat armata rusă că a distrus oraşul Ţhinvali, capitala Osetiei de Sud, regiune separatistă asupra căreia Tbilisi a încearcat să preia controlul prin forţă în urmă cu o săptămână, ceea ce a dus la actualul conflict ruso-georgian. "Atunci când armata georgiană a preluat controlul la Ţhinvali, ruşii au lansat o ploaie de bombe, reducând acest oraş la stadiul de ruină, exact aşa cum au făcut în Groznîi", capitala Ceceniei, a spus preşedintele georgian.
Rusia a spus că ofensiva declanşată de Georgia este cea care a dus la distrugerea capitalei Osetiei de Sud, soldându-se cu 1.500 de morţi, însă acest bilanţ nu poate fi verificat. Saakaşvili a acuzat încă o dată Rusia de "epurare etnică" în regiunile separatiste Osetia de Sud, Abhazia şi în împrejurimi, ceea ce a dus la plecarea în masă a etnicilor georgieni din aceste zone.
În această dimineaţă trupele ruse au părăsit oraşul Gori şi au avansat încă 25 de kilometri spre Tbilisi. Armata s-a oprit în dreptul localităţii Kaspi, unde drumul a fost blocat. Militarii georgieni stau faţă în faţă cu trupele ruseşti, susţinute de tancuri şi vehicule blindate. De la Kaspi spre Tbilisi, drumul este controlat de armata georgiană.

Sursa: Realitatea.net

Ai fotografiat ceva interesant ce crezi că poate deveni o ştire? Trimite-ne pozele, însoţite de o scurtă descriere, la adresa redactie@tion.ro . Dacă ai şi filmat, poţi urca imaginile tale pe video.tion.ro