Potrivit directorului Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii, dr. Rodica Costinea, s-a constatat o creştere a numărului de cazuri de meningită acută de etiologie virală raportate ca suspecte, în cadrul supravegherii neuroinfecţiei cu virus West Nile, organizată anual în perioada mai-octombrie, în 19 judeţe considerate cu risc (Alba, Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Dâmboviţa, Ilfov, Ialomiţa, Galaţi, Giurgiu, Mureş, Sibiu, Prahova, Tulcea, Teleorman, Olt şi municipiul Bucureşti). Astfel, în perioada 25 mai - 1 iulie au fost raportate 49 de cazuri, faţă de 29 înregistrate în săptămâna precedentă. În perioada 2-8 iulie au fost raportate alte 52 de cazuri, iar în perioada 9-15 iulie au fost raportate 53 de cazuri cu suspiciune.
Rodica Costinea a adăugat că din punct de vedere epidemiologic, cazurile nu au legătură între ele, deci se exclude transmiterea de la om la om. Ea a spus că suspiciunile au apărut mai mult la grupa de vârstă 5-30 de ani, de aceea, autorităţile au cerut investigaţii în legătură cu îmbăierea, care în corelaţie cu circulaţia mai intensa a enterovirusurilor (n.r. - virusuri cu localizare digestivă) în sezonul estival şi prezenţa acestora în apele de suprafaţă a condus specialiştii la ipoteza că boala ar putea avea o etiologie enterovirală (n.r. - digestivă şi virală).
Specialistul virusolog dr. Adrian Sterinu-Cercel a explicat că deşi doar patru cazuri din totalul suspiciunilor au fost confirmate ca fiind de meningită, autorităţile consideră că este un început de epidemie având în vedere că începând cu data de 1 iulie, doar la Institutul Matei Balş din Bucureşti au fost înregistrate 74 de suspiciuni, iar zilnic apar între 3 şi 5 cazuri noi.
Streinu-Cercel a observat că virusul care a generat cele patru cazuri confirmate de meningită este nespecific pentru a genera această boală. "Este vorba despre virusul Echo 4 care în mod obişnuit generează boli acute respiratorii şi foarte rar meningită. Nu este virus specific pentru meningită, dar viruşii îşi schimbă în ultimii ani modul de atac asupra sistemului imunitar al oamenilor astfel încât să creeze infecţii mai puternice care să nu fie controlate prin medicaţie", a spus Streinu-Cercel.
Autorităţile recomandă controlul şi dezinfecţia fântânilor publice şi particulare şi verificarea calităţii apei în teritoriile afectate de secetă. Dr. Adrian Streinu-Cercel a explicat că este obligatoriu spălatul frecvent al mâinilor, mai ales înainte de masă şi după utilizarea grupului sanitar, consumul de apă potabilă numai din surse sigure sau eventual fierberea apei, spălarea fructelor şi legumelor, strângerea şi evacuarea gunoiului menajer, evitarea scăldatului în locuri neamenajate şi prezentarea la medic pentru simptome ca febră, cefalee, vărsături şi diaree.
