Aici, pe platoul podiumului, cârlige invizibile de macelarie fac sa-ti defileze
prin fata ochilor cotlete si costite împachetate sumar în bikini si-n
sutien, frizând perfectiunea cea lipsita de osânza.
Nesfârsite sunt pretextele pentru concursurile de miss. Dar daca unele
dintre ele sunt complet despuiate de inventivitate – ce relevanta poate
avea, de pilda, competitia „Miss Plaja", când întreaga
plaja este vara o arena de concurs? –, putem totusi semnala întreceri
care demonstreaza înca o data ca românul s-a nascut poet.
O astfel de întrecere aparte as vrea sa aduc azi în atentie. Cu
un timp în urma, am fost onorat sa particip la concursul „Miss Afinata",
prilejuit de „Festivalul Afinatei" din tara Bucovinei. Confruntarea
pentru laurii frumusetii s-a dovedit maiestru regizata, ea petrecându-se
dupa proba, deosebit de spectaculoasa, de „Afinata viteza", unde
fiecare participant trebuia contracronometru sa dovedeasca o halba plina cu
afinata.
Câstigatorului i-au fost necesare doar opt secunde ca sa-si trimita afinata
în maruntaie, pentru ca apoi sa-si încaseze premiul mult-râvnit,
constând, evident, într-o damigeana de afinata.
Când s-a dat semnalul concursului de miss si uralele au pornit sa se
izbeasca, demente, de stânca cetatii de scaun a Sucevei, am avut înca
o data confirmarea regulii ca alcoolul face femeile mai frumoase, iar fara bautura
chiar ca rata natalitatii noastre s-ar face tot mai mica, pâna ar disparea.
Afinata s-a aratat pentru fetele concurente un aliat de nadejde, spectatorii
manifestându-si viu entuziasmul, în care obiectivitatea era bine
diluata cu afinata.
O sa râdeti de mine, dar, la un moment dat, am simtit în aerul
serii o usoara adiere, si-am stiut ca însusi spiritul lui Stefan cel Mare
priveste cu jind meciul frumusetii, regretând enorm ca actuala sa stare,
despuiata de materie, nu-i permite sa dea iama printre missurile astea, la fel
de mândre ca Raresoaia. Poate si-un pic
peste ea, ca sa fim sinceri.
