Românii de pretutindeni sărbătoresc marţi Boboteaza

Românii de pretutindeni sărbătoresc marţi Boboteaza
Marţi şi miercuri sunt două sărbători importante pentru români: Boboteaza şi Sfântul Ion, care marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă. Ca în fiecare an, mii de credincioşi merg la biserică pentru a lua agheasmă, iar preoţii sfinţesc apele.

La Palatul Patriarhiei din Capitală va avea loc o slujbă specială ţinută de preafericitul Daniel, care va incepe la ora 11:30. Acolo a fost adusă o cruce de gheaţă, înaltă de trei metri, iar jandarmii au instalat garduri de protecţie în jurul celor 12 butoaie cu agheasmă. La Constanţa, cea mai aşteptată ceremonie de Bobotează este cea care se va ţine în Portul Tomis. Manifestrările au început în jurul orei 08:30, la Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. În jurul prânzului, preoţii şi credincioşii vor porni spre Portul Tomis, unde va fi oficiată slujba de sfinţire a apelor. Conform tradiţiei, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie va arunca în apă trei cruci de lemn care vor fi apoi recuperate de tinerii curajoşi care vor înfrunta gerul Bobotezei dar şi apa mării rece ca gheaţa. 50.000 de pet-uri au fost deja umplute cu apă sfinţită încă din ajunul Bobotezei. Alte opt butoaie de lemn pline cu apă sfinţită vor fi puse în patru care trase de boi şi măgari şi vor fi duse pe străzile oraşului, pentru ca şi credincioşii care nu pot ajunge în Portul Tomis să primească agheasmă. Prin unele locuri din ţară obiceiurile de Bobotează sunt pline de farmec şi semnificaţii. Între Anul Nou şi Bobotează, în satul bistriţean Chintelnic, colindă aşa numiţii Hâzi, localnici mascaţi care umblă în cete pe uliţele satului şi sunt primiţi în case cu bucurie şi amuzament. Aceştia întruchipează un alai de nuntă. Tradiţia este veche în sat şi se transmite din generaţie în generaţie. Hâzii umblă prin sat ca să alunge spiritele rele, iar gazdele caselor îi răsplătesc pe colindători cu gogoşi, prăjituri şi alte bunătăţi. În ajunul Bobotezei flăcăii hâzi intră din casă în casă pentru a vedea şi cât de înstărite sunt familiile unde sunt fete. Cel mai de temut personaj este Moartea care îşi face apariţia pe uliţele satului după ce toţi ceilalţi colindatori s-au adunat la căminul cultural. În Banat, tradiţia spune că fetele nemăritate îşi pot vedea ursitul dacă merg la miezul nopţii la râu.

Sursa: Antena3.ro



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !