Programul de guvernare: Constituţie revizuită, autostrăzi, constrângeri salariale şi concedieri

28Comentarii
Programul de guvernare: Constituţie revizuită, autostrăzi, constrângeri salariale şi concedieri
Revizuirea Constituţiei, construcţia de autostrăzi, reforma educaţiei şi stimularea investiţiilor în mediul rural – sunt doar câteva din priorităţile Programul de guvernare ale Cabinetului Emil Boc. Cele mai dureroase se anunţă în sectorul public. La această oră, miniştrii sunt audiaţi de comisiile de specialitate, pentru ca mâine guvernul să dea testul votului Parlamentului.

“Criza financiară declanşată în 2007 s-a propagat rapid într-o economie mondială tot mai globalizată, transformându-se în scurtă vreme nu numai în cea mai gravă criză economică postbelică, dar şi în prima criză care prefigurează o reaşezare a ordinii economice mondiale. România nu s-ar fi putut sustrage acestui tăvălug, dar, în plus, a fost dezavantajată de lipsa de viziune şi responsabilitate politică în perioada de creştere. Pe lângă efectele evidente de scădere a producţiei, creştere a şomajului, deteriorare a nivelului de trai şi sporire a incertitudinii şi instabilităţii, criza a pus în evidenţă o serie de probleme privind eficienţa unor instituţii. Executivul a înţeles rapid necesitatea încheierii acordului de finanţare cu instituţiile internaţionale şi a creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene. Au fost adoptate măsuri de reorganizare instituţională şi de reaşezare a finanţelor publice pe fundamente sănătoase. Modernizarea administraţiei publice rămâne un obiectiv prioritar, căruia i se subsumează o serie de reforme. Contextul actual trebuie să fie folosit ca oportunitate pentru accelerarea modernizării instituţiilor publice. Întârzierea procesului de modernizare nu poate fi o opţiune! Sunt în joc şansele de dezvoltare pe termen lung a României în cadrul UE şi în cadrul unei economii mondial tot mai competitive”, se arată în preambulul programului de guvernare al Cabinetului Emil Boc, postat pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Obiectivele fundamentale pe care şi le asumă şi promovează Guvernul României sunt:

1. Revizuirea Constituţiei în vederea modernizării statului, a perfecţionării mecanismului de funcţionare a puterilor în stat şi punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului naţional din 22 noiembrie 2009.
2. Elaborarea unui set de măsuri care să asigure relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice.
3. Respectarea angajamentelor cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.
4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei unice de 16% şi reducerea numărului de taxe şi impozite.
5. Regândirea impozitului minim obligatoriu bazat pe OUG nr. 37/2009 aprobat prin legea 227/2009.
6. Adoptarea si aplicarea Legii responsabilităţii fiscale. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual.
7. Revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a acestuia.
8. Sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii.
9. Restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţă şi performanţă.
10. Descentralizarea inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor pe principii europene în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi introducerea standardelor de cost.
11. Sprijinirea mediului de afaceri şi elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor.
12. Consolidarea clasei de mijloc şi solidaritate pentru cei aflaţi în nevoie.
13. Sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural; protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei.
14. Realizarea Programului Naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri.
15. Accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate.
16. Dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii.
17. Continuarea reformei în domeniul educaţiei potrivit Pactului Naţional pentru Educaţie.
18. Reforma în domeniul sănătăţii.
19. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei în vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării politicului în actul de justiţie şi asigurării accesului egal al tuturor cetăţenilor la justiţie.
20. Lărgirea sferei drepturilor minorităţilor naţionale, pentru păstrarea identităţii culturale, etnice ale comunităţilor minoritare.
21. Regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate.
22. Asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative.
23. Asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creşterii
competitivităţii produselor româneşti.
24. Relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţă naţională.
25. Consolidarea rolului şi statutului României în UE ca al şaptelea stat ca mărime în UE.

Măsurile vizate pentru reluarea creşterii economice

Guvernul îşi afirmă intenţia de menţinere a cotelor de impozitare a venitului şi profitului, precum şi a taxei pe valoarea adăugată (TVA) la valorile existente – 16% respectiv 19% – pe parcursul perioadei de guvernare. Totodată, guvernul va promova o politică fiscală transparentă şi predictibilă, având ca scop final îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a mediului de afaceri. În acelaşi timp, guvernul, prin asumarea unei coordonări eficiente cu politica monetară, îşi afirmă angajamentul de adoptare de facto a monedei euro la 1 ianuarie 2015.

Guvernul are în vedere:

Aprobarea de către Parlament a bugetului pentru anul 2010 până la data de 16 ianuarie 2010, având ca parametru de bază respectarea unui deficit bugetar consolidat de 5,9% din PIB;
– adoptarea de urgenţă a Legii responsabilităţii fiscale care să impună bugetarea multianuală şi încadrarea în anvelopa bugetară aprobată pentru ordonatorii de toate nivelurile;
– aprobarea de către Parlament a noii legi a pensiilor, care să elimine privilegiile în materie de pensii şi să asigure sustenabilitatea financiara a sistemului de pensii.
Toate aceste măsuri menţionate reprezintă angajamente ale României asumate în cadrul acordului cu instituţiile financiare internaţionale. Pe lângă măsurile necesar a fi urgent implementate, Guvernul consideră prioritară îndeplinirea următoarelor obiective pentru susţinerea reluării creşterii economice, precum şi pentru reforma sustenabilă a sectorului public şi eficientizarea acestuia, cu scopul final de a contribui la îmbunătăţirea standardului de viaţă a cetăţeanului:
– controlul eficient al cheltuielilor curente de administrare, pentru a nu periclita îndeplinirea obiectivelor fiscale în 2010 şi a nu conduce la reduceri substanţiale şi nedorite ale cheltuielilor de investiţii, cu efecte negative asupra redresării economice;
– continuarea procesului de consolidare fiscală şi a agendei de reforme structurale începând cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspectivele de adoptare de facto a euro la 1 ianuarie 2015;
– creşterea semnificativă a gradului de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeană;
– aplicarea în limitele constrângerilor bugetare a măsurilor temporare de sprijinire a sectorului real al economiei, acceptate de către Comisia Europeană;
– reducerea fraudei fiscale şi a arieratelor din economie;
– continuarea protejării acelor categorii de populaţie afectate grav de criza economică;
– orientarea către proiecte de investiţii publice care vor atrage o parte a forţei de muncă eliberate ca urmare a efectelor adverse ale crizei economice;
– eliminarea cheltuielilor în exces la nivelul întreprinderilor de stat;
– adoptarea legii responsabilităţii fiscale până în martie 2010;
– continuarea reformării şi simplificării sistemului de salarizare în sectorul public;
– adoptarea de măsuri pentru eficientizarea comportamentului autorităţilor publice locale astfel încât să fie minimizate riscurile de natură fiscală provenite din activitatea acestora.
– accelerarea procesului de descentralizare a administraţiei publice, prin adoptarea de măsuri concrete până la sfârşitul anului 2010, inclusiv alocarea resurselor financiare.

Politica fiscal-bugetară

Pentru 2010, politica bugetară vizează reducerea deficitului la 5,9% din PIB.
Raţionalizarea structurii instituţionale a sectorului public, a numărului de angajaţi şi a costurilor asociate.
Consolidarea reformelor structurale în domeniul pensiilor prin lărgirea bazei de contribuţie şi printr-o gestionare mai strictă a pensiilor de invaliditate şi a pensionărilor anticipate.
O mai bună direcţionare a programelor de asistenţă socială şi consolidarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente.
O politică salarială prudentă în sectorul bugetar, care să ţină seama de constrângerile macroeconomice şi bugetare.
Promovarea Legii responsabilităţii fiscale
Promovarea legii privind reforma sistemului de pensii
Reducerea graduală a deficitului bugetar până la un nivel situat sub 3% din PIB în anul 2012
Lansarea unei evaluări instituţionale a funcţiilor, structurilor instituţionale şi a competenţelor agenţiilor din sectorul public, cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru şi de a consolida profesionalismul personalului.
Creşterea nivelului veniturilor bugetare prin promovarea unor măsuri de lărgire a bazei de impozitare şi îmbunătăţirea colectării
continuarea programului de reducere a parafiscalităţii şi de punere în aplicare a planului de reducere a numărului de avize şi autorizaţii eliberate de către instituţiile publice centrale şi/sau agenţiile subordonate
O mai bună direcţionare a programelor de asistenţă socială şi restructurarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente, astfel încât acestea să capete caracter complementar şi să nu constituie unică sursă de venit pentru cei care au capacitate de muncă

Justiţie

Adoptarea codurilor de procedura civilă şi penală şi începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor patru coduri; elaborarea unei legi (legilor) de punere în aplicare a celor patru coduri; elaborarea unor studii de impact ale aplicării codurilor, pe baza cărora să se poată evalua dacă este oportună implementarea lor simultană sau etapizată, mai întâi codurile penal şi procedură penală, apoi civil şi procedură civilă; evaluarea capacităţilor logistice ale sistemului judiciar pentru implementarea codurilor;
Îmbunătăţirea legislaţiei privind funcţionarea CSM
Combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate
Desfiinţarea unităţilor de parchet fără un volum de activitate care să le justifice existenţa
Simplificarea schemei de personal a Parchetului General

Educaţie

Alocarea a 6% din PIB pentru finanţarea educaţiei
Înfiinţarea, prin Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, a „băncii naţionale de itemi de evaluare”, pe niveluri de învăţământ şi  discipline/module de pregătire. În acest mod se va realiza un sistem naţional unitar de standarde în evaluarea performanţelor la clasă şi va fi o mai mare transparenţă în notarea elevilor la nivel naţional. Un obiectiv ce trebuie atins până în 2014 este cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 2-5 ani.
Centrarea curriculumului pe 8 competenţe-cheie, agreate şi utilizate în Uniunea Europeană. Aceste competenţe-cheie trebuie dobândite în şcoală, ele trebuie să fie clar determinate pentru fiecare nivel de studiu şi compatibile cu cerinţele noii economii a cunoaşterii. În Legea educaţiei naţionale, Curriculumul Naţional este fundamentat pe cele 8 domenii de competenţe cheie care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi:
– comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă;
– comunicare în limbi străine;
– competenţe în matematică şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologii;
– competenţe digitale;
– „a învăţa să înveţi”;
– competenţe sociale şi civice;
– iniţiativă şi antreprenoriat;
– sensibilitate şi expresie culturală.
Acreditarea, de către ARACIS, a tuturor universităţilor care pot desfăşura studii de masterat şi doctorat. Acreditarea se va face pe domenii de studii, nu pe fiecare masterat/doctorat în parte, permiţând astfel universităţilor să-şi dezvolte flexibil propriile programe de masterat şi doctorat. Universităţile neacreditate de către ARACIS pentru studii de masterat şi doctorat nu vor avea diplomele recunoscute de către instituţiile statului, cu consecinţele salariale şi profesionale de rigoare.
Diferenţierea şi ierarhizarea universităţilor. Pentru concretizarea acestor opţiuni, instituţiile de învăţământ superior acreditate vor fi evaluate de către ARACIS şi CSIS, pe baza unor criterii
riguroase şi a unor indicatori de performanţă măsurabili, pentru a fi diferenţiate şi ierarhizate:
– de cercetare intensivă (cu ciclurile de studii: licenţă + master + doctorat + studii postdoctorale, cu accent pe programe de studii graduale şi postgraduale).
– de educaţie şi cercetare (licenţă + masterat).
– de educaţie (licenţă).
Guvernul României deschide un cont printr-un depozit echivalent a 500 EUR la care părintele poate contribui anual, în limita a 2% din venitul impozabil. Contul poate fi folosit doar la finalizarea învăţământului obligatoriu, în scopuri strict educaţionale. Părinţii/tutorii copilului sau alte persoane fizice interesate pot depune în acest cont noi sume, în limita a 500 EUR /an, care devin deductibile din impozitul pe venit. Contul va putea fi utilizat de copil abia după vârsta de 16 ani, în scopuri strict educaţionale, precis determinate prin legislaţie.
Digitalizarea conţinuturilor curriculare şi crearea unei Biblioteci Virtuale, prin care toţi elevii vor avea acces la toate resursele de învăţare în format digital.

Sănătate

Dezvoltarea medicinei de familie prin creşterea alocaţiilor din fondul de asigurări de sănătate, care va permite medicilor de familie să participe la programe de supraveghere a mamei şi copilului, de prevenţie şi supraveghere a bolilor cronice cu impact în sănătatea publică.
Concesionarea şi/sau vânzarea cabinetelor medicale de la stat către medicii care le deţin în administrare.
Realizarea unei reţele de spitale de urgenţă regionale la standarde europene
Creşterea finanţării sistemului de urgenţă şi dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea să acopere toate zonele ţării.
Extinderea programului naţional de imunizări prin introducerea gratuită a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE.
Vaccinarea antigripală gratuită a copiilor, pensionarilor şi a persoanelor cu risc.
Acces universal şi gratuit la servicii de planificare familială.

Piaţa Muncii

Creşterea gradului de ocupare la minimum 65%, până în anul 2013
Creşterea participării la formarea profesională la minimum 7% din populaţia în vârstă de muncă între 25-64 de ani; susţinerea înfiinţării şi funcţionării comitetelor sectoriale.

Asigurări sociale

Susţinerea în Parlamentul României şi implementarea legii sistemului unitar de pensii publice.
Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat.

Familia, Protecţia Copilului şi Egalitatea de şanse

Acordarea de gratuităţi în vederea accesului la educaţia primară a copiilor din familiile sărace, mai ales din mediul rural (uniformă, rechizite, transport) şi din cadrul etniei rome
Creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare.
Sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilităţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrării lor în muncă.

Tineret şi Sport

Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului şi a internship-ului şi alte măsuri legislative
Lărgirea gamei de burse şi sporuri sociale pentru studenţi şi generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student, indiferent de forma sau caracterul învăţământului.
Predarea taberelor şcolare şi de tineret închise sau nefuncţionale autorităţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform funcţiei iniţiale şi reabilitarea acelora care funcţionează şi adaptarea lor la standardele UE prin parteneriate public-private.

Mediul de afaceri, IMM-uri, concurenţă şi protecţia consumatorului

Simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ, diminuarea birocraţiei şi a corupţiei, a poverii administrative şi fiscale şi a parafiscalităţii; se va urmări reducerea numărului de proceduri administrative, a duratei de obţinere a autorizaţiilor, avizelor, licenţelor, permiselor, a costurilor acestor proceduri şi implicit scăderea corupţiei
Plasarea prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a unor emisiuni de obligaţiuni de stat; Vânzarea prin mecanismele BVB, prin ofertă publică, a unor pachete de acţiuni la companii deţinute de stat din domeniul energetic; Oferte suplimentare de acţiuni ale unor societăţi deja listate la BVB la care statul deţine încă acţiuni.

Transporturi

Asigurarea coerenţei şi continuităţii pe termen lung a lucrărilor de autostrăzi prin promovarea „PACTULUI NAŢIONAL AUTOSTRĂZILE ROMÂNIEI”, finanţat cu cel puţin 1% din PIB.
Instituirea unui mod echitabil de colectare a taxelor pe infrastructura rutieră conform principiului „plăteşti cât şi cum foloseşti” şi colectarea într-un procent ridicat a acestor taxe.
Reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin separarea în cadrul C.N.A.D.N.R. a activităţilor: de autostrăzi, de drumuri naţionale, de centuri ocolitoare.
Finalizarea tronsoanelor de pe coridorul IV pan-european între Nădlac şi Sibiu (total 349 km) şi între Cernavodă şi Constanţa, inclusiv Centura Constanţa (total 74 km) la nivel de autostradă până în anul 2012.
Finanţarea porţiunii între Târgu Mureş şi Borş (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca pentru porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie identificate alte soluţii de finanţare şi realizare.
Finalizarea tronsonului de autostradă Bucureşti – Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic – Braşov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2014.
Începerea lucrărilor la autostrada Ploieşti – Buzău – Focşani (108 km), parte a coridorului IX pan-european şi la autostrada Focşani – Săbăoani (140 km).
Începerea lucrărilor la autostrada Târgu Mureş – Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti -Alexandria – Craiova (170 km).
Realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare la autostrada Lugoj – Caransebeş – Orşova – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat, parte a coridorului pan-european IV B.
Realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare la coridorul pan-european IX Focşani – Albiţa.
Finalizarea lucrărilor de lărgire la 4 benzi a centurii existente a Bucureştiului, astfel încât să se poată ocoli atât prin nord, cât şi prin sud.
Refacerea a 4 000 km de drumuri naţionale la nivel calitativ european.
Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele – Nikopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului.
Finalizarea lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi a tronsonului Câmpina – Braşov, porţiuni din coridorul IV pan-european.
Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial, lucrările fiind scoase la licitaţie internaţională.
Modernizarea staţiilor de cale ferată: Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Vaslui, Brăila, Târgu Mureş, Giurgiu, Călăraşi, Reşiţa Sud, Piatra Neamţ, Zalău, Bistriţa, Alexandria, Slatina, Slobozia, Sfântu Gheorghe, Botoşani, Baia Mare, Satu Mare, Târgovişte, Miercurea Ciuc, Târgu Jiu.
Construirea unui pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi cu centura la nivel de autostradă a Municipiului Constanţa.
Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an;

Cercetare

Alocarea resurselor prin competiţie, exclusiv în funcţie de criteriile de calitate ştiinţifică. Evaluările instituţiilor, persoanelor şi proiectelor vor fi făcute exclusiv în baza unor criterii internaţional recunoscute.

Societatea informaţională

Implementarea şi dezvoltarea sistemului de e-guvernare, la nivel central şi local, având ca principiu de bază asigurarea valabilităţii şi opozabilităţii faţă de terţi a operaţiunilor efectuate prin mijloace electronice şi a documentelor emise, prelucrate şi transmise în format electronic, atât între instituţiile publice, cât şi între acestea şi entităţile şi persoanele
Dezvoltarea accelerată a Sistemului Electronic Naţional (SEN), integrat cu platforma naţională eRomania, facilitându-se introducerea a cel puţin unui serviciu electronic pe zi de drept privat,
Dezvoltarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în vederea simplificării şi creşterii eficienţei achiziţiilor efectuate

Agricultură şi dezvoltare rurală

Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole
Creşterea exportului de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole
Asigurarea funcţionalităţii sistemelor de irigaţii pe o suprafaţă amenajată de 1,5 milioane ha.
Stoparea declinului suprafeţelor împădurite şi extinderea suprafeţei de păduri la 30% din suprafaţa României, în următorii 3 ani.
Împădurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecţie pe 5% din suprafeţele agricole din zonele expuse secetei şi deşertificării.
Revizuirea şi reactualizarea sistemului naţional de evidenţă a animalelor (în prezent se dau subvenţii pe efectivele deţinute în 2007).Controlul mai riguros al comercianţilor şi procesatorilor care achiziţionează cereale în valoare mai mare de 5.000 lei/persoană fizică.

Dezvoltare regională şi turism

Continuarea programelor de construcţii de săli de sport; consolidarea şi reabilitarea sălilor de sport; bazine de înot; patinoare artificiale; proiectarea, reabilitarea şi construirea de sedii pentru aşezăminte culturale din mediul rural şi mic urban, reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale în mediul rural şi mic urban
Construcţii de locuinţe sociale; construcţii de locuinţe pentru tineri destinate închirierii; pentru chiriaşii evacuaţi din locuinţele retrocedate; sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală;
Program de reducere a vulnerabilităţii la activitate seismică a clădirilor publice

Energie

Creşterea securităţii energetice a ţării prin:
– modernizarea sistemelor de transport şi distribuţie, dezvoltarea inter-conexiunilor şi diversificarea surselor de import de materii prime energetice.
– creşterea ponderii producţiei de energie electrică, bazată pe un mix optim de energie compus din: cărbune, gaze naturale, nuclear şi hidro, pentru a asigura funcţionarea economică şi stabilă, crescând ponderea surselor de energie nucleară şi producţia de energie din surse regenerabile.
– Reorganizarea, retehnologizarea şi eficientizarea societăţilor comerciale din sectorul energetic de stat şi înfiinţarea a două Companii Naţionale de producere a energiei electrice, precum şi asigurarea compatibilităţii instalaţiilor energetice cu cerinţele de mediu
– stimularea dezvoltării unor noi capacităţi de producţie pentru energie electrică, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă şi hidrocentrala de la Tarniţa reprezentând obiective strategice;
Reorganizarea companiilor de stat din domeniul energiei electrice, în două companii, care să ducă la creşterea concurenţei în sector, în beneficiul consumatorilor
Realizarea unei strategii naţionale pentru valorificarea resurselor minerale non-energetice şi reevaluarea proiectului Roşia-Montană.

Protecţia mediului

Realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia României şi asigurarea pentru 69% din populaţie a canalizării şi epurării apelor uzate menajere
Susţinerea unei agriculturi ecologice

Reforma administraţiei publice

în domeniul sănătăţii publice: transferarea către autorităţile locale a competenţelor privind managementul spitalelor comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv judeţene.
în domeniul culturii: descentralizarea instituţiilor de cultură rămase în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi ai căror beneficiari sunt cu preponderenţă comunităţile locale.
în domeniul agriculturii: descentralizarea către Consiliile Judeţene a atribuţiilor direcţiilor judeţene pentru agricultură, cu excepţia celor de inspecţie şi control.
în domeniul protecţiei mediului: descentralizarea către Consiliile Judeţene a atribuţiilor agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, cu excepţia celor de inspecţie şi control.
În privinţa gestiunii patrimoniului, vor fi transferate în proprietatea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor terenuri şi clădiri aflate actualmente în administrarea unor ministere sau instituţii din administraţia publică centrală, precum şi societăţi comerciale cu capital de stat (ex. Agenţia Domeniilor Statului, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului şi Protocolului de Stat, aerocluburi, centre sportive şcolare, unităţi militare şi exploataţii miniere dezafectate etc.)

Ordinea publică

Implementarea unei Strategii Naţionale pentru Controlul Criminalităţii ce are la bază trei componente: cunoaşterea, prevenirea şi aplicarea legii în domeniul criminalităţii. Strategia va prioritiza activităţile privind siguranţa şi ordinea publică.
transferul în stradă a centrului de greutate al activităţii poliţiei şi jandarmeriei, îmbunătăţirea siguranţei stradale şi a relaţiei cetăţean-poliţist
Conectarea la Sistemul Informatic Schengen, element esenţial pentru buna funcţionare a spaţiului de securitate, libertate şi justiţie şi menţinerea unei politici publice şi unui nivel înalt de securitate publică, inclusiv securitate naţională, în teritoriile statelor membre
Eficientizarea şi dinamizarea activităţii Direcţiei Generale Anticorupţie.

Politică externă

Pregătirea instituţională a diplomaţiei româneşti pentru participarea la Serviciul European de Acţiune Externă al UE.
România va continua să susţină aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi obiectivul strategic al acesteia de integrare europeană. Ca stat membru UE, România va insista pentru o mai mare implicare a Uniunii în Republica Moldova, pentru acordarea de asistenţă financiară europeană şi creşterea contribuţiei Uniunii la finanţarea proiectelor de dezvoltare economică şi socială.

Cultură şi Patrimoniu naţional

Protejarea patrimoniului cultural naţional, a celui aparţinând culturii minorităţilor naţionale, precum şi a patrimoniului imaterial, prin programe şi măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea şi conservarea, respectiv punerea lor în valoare şi reinserţia în viaţa comunităţii, prin dezvoltarea de proiecte integrate şi de reţele de cooperare
Promovarea valorilor culturii române precum şi a celor aparţinând minorităţilor naţionale în circuitul cultural internaţional şi susţinerea mobilităţii creatorilor, artiştilor, specialiştilor din sectorul culturii, prin implementarea unui program de măsuri de sprijin, care să cuprindă acordarea de sprijin financiar şi material/logistic pentru rezidenţe, călătorii, studii şi cercetări, pentru stimularea prezenţei şi poziţionării pe piaţa culturală internaţională.

Apărare Naţională

îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de stat membru al NATO şi UE;
creşterea graduală a ponderii cheltuielilor de înzestrare astfel încât, pe termen lung, aceasta să reprezinte cel puţin 20% din bugetul MApN, în conformitate cu recomandările NATO, prin asigurarea şi menţinerea bugetului apărării la un procent apropiat de 2%;

Afaceri europene

Procesul de aprofundare a integrării europene: România susţine continuarea extinderii zonei euro şi a Spaţiului Schengen.
Procesul de extindere: România va sprijini continuarea extinderii Uniunii, în condiţiile respectării de către statele candidate a criteriilor definite la nivelul UE.

Relaţii interetnice

Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România.

Românii de pretutindeni

Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, prezervarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni.

Sursa: Realitatea.net



28Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor