Prima şcoală de meseriaşi la Cadea

De Veronica Bursaşiu
Prima şcoală de meseriaşi la Cadea
Anunţul a fost făcut de Zoltan Hizo la simpozionul „Posibilităţi de dezvoltare ale sistemului dual de învăţământ în Beiuş şi microregiune”, care a avut loc vineri la CT Ioan Ciordaş.

Braşovul se poate lauda cu pionieratul în învăţământul dual din România. Prima şcoala s-a înfiinţat în 2012. În acest an şcolar, Braşovul are 19 clase în învăţământul dual, 520 de elevi şi 39 de firme care susţin formarea viitorilor specialişti.

Managerul proiectului Consiliului Judeţean prin care se doreşte implementarea învăţământului dual în Bihor, Hizo Zoltan a vorbit despre perspectivele acestei forme de învăţământ , dar şi despre necesităţile ca şcolile să-şi adapteze oferta educaţională la necesităţile comunităţii.

Profesori şi directori de şcoli şi-au dat întâlnire la Colegiul Tehnic Ioan Ciordaş din Beiuş pentru a afla care sunt şansele unei astfel de forme de învăţământ în zonă.

Modelul SPGK

Cel mai bun exemplu al faptului că poţi fi un om de success chiar dacă ai absolvit o formă de învăţământ profesional este chiar primarul Beiuşului Petru Mlendea, care s-a autodeclarat drept unul dintre „primii beneficiar ai sistemului dual de învăţământ”.

Se întâmpla în urmă cu 40 de ani, când Petru Mlendea a absolvit profilul electrotehnic. “Atunci Înfrăţirea, 7 Noiembrie, Mecord solicitau Primăriei cifra de şcolarizare… Liceul avea cu preponderenţă profile pentru agenţii economici şi existau contracte individuale între elevi şi agenţii economici, ceea ce lipseşte azi”, consideră primarul beiuşului.

Petru Mlendea a ţinut să sublinieze buna pregătire teoretică de care s-a bucurat în învăţământul dual, încât a fost atât de sigur că va fi admis la facultate încât a cedat locul său de muncă unui coleg, înainte de examen.„Latura economică ţine de dezvoltarea culturală”, consideră primarul, care şi-a argumentat consideraţia cu faptul că un orăşel cu 11.000 de locuitori şcolarizează 5.000 de elevi.

La rândul său, directorul Colegiului Ciordaş, Claudia Cighir a subliniat că „nimic din cea ce ne dorim nu se poate realize fără agenţii economici, avem nevoie de agenţi economici puternici. Este necesară dezvoltarea pe partea industrială pentru a asigura elevilor un viitor”.

În discursul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Traian Bodea, care a mărturisit că iniţial a absolvit o şcoală profesională, a făcut un tablou al evoluţiei învăţământului dual în România, aflat acum într-un moment de reviriment, după ce s-a renunţat la el, „crezând că nu va mai fi nevoie, că vom avea doar tineri pregătiţi.

Am asistat la un exod de forţă de muncă din România şi am constatat că cei mai buni profesional au părăsit ţara creînd un vid accentuat în piaţă, pe anumite meserii”. Traian Bodea s-a consacrat ca un susţinător al conceptului de parc industrial în Bihor, poziţie din care a pledat pentru a „ a reîmprospăta ceea ce avem prin parcurile industriale, să schimbăm percepţia publică depre locurile de muncă ale absolvenţilor de învăţământ dual.

Acum nu mai există acele locuri de muncă în care să stai în timp ce îţi plouă prin acoperiş. Acum avem o tehnologie avansată, condiţiile de igienă în locurile de muncă pentru cei care vin din învăţământul dual sunt cu totul altele decât în trecut”.

La rândul său, managerul de proiect Zoltan Hizo a spus că cea mai mare încercare va fi aceea de a schimba percepţia publică despre învăţământul dual. Marele atu al sistemului dual este acela că elevii nu sunt repartizaţi de computer, ci sunt aleşi chiar de cei care îi susţin financiar pentru a avea o anumită meserie.

La cererea agenţilor economici se constitue grupe de meseriaşi care pot funcţiona în aceeaşi clasă. Înainte de a propune bihorenilor să urmeze cursurile din învăţământul dual, Zoltan Hizo a studiiat modelul de succes Şcoala Profesională Germană Kronstadt – SPGK -din Braşov. De ce modelul german? Fiindcă în Germania există acel model de formare profesională de pe vremea breslelor, care s-a perpetuat şi nu a fost niciodată viciat.

SPGK este un model al formării profesionale a elevilor, în parteneriat cu industria și comunitatea locală, dezvoltând respectul față de muncă. SPGK este furnizorul principal de forță de muncă înalt calificată pentru industria locală având cadre didactice competente, stabile și un sistem propriu de management KAIZEN eficace, eficient și inovativ.

După cei trei ani de studiu şi practică, timp în care elevul are o relaţie strânsă cu agentul economic, elevul are şi prioritate la angajare. Aceasta fiindcă elevul are o calificare imediat după o absolvire, dar şi o rută de dezvoltare. Printre beneficiile de care se bucură elevul din învăţământul dual se află : transportul şi masa asigurate de agentul economic, posibilitatea de continuare a studiilor şi obţinerea unei diplome de bacalaureat, dar şi o bursă de 200 de lei din partea statului şi 200 de lei din partea companiei.

Curricula de practică, dar şi materialul didactic sunt trasate, respectiv procurate de agentul economic. „Vreau să se înţeleagă că în acest sistem copilul este important. Firma plăteşte, se implică, copilul merge la fabrică şi produce cot la cot cu angajaţii. Astfel, imediat după angajare, copilul poate câştiga mai mult decât un profesor. Învăţământul dual rezolvă pe lângă problema industrializării şi problema abandonului şcolar.

Pe 31 octombrie 2017 va avea loc Conferinţa Judeţeană a învăţământului dual. Sunt 3-4 agenţi economici gata să intre în organizarea acestei forme de învăţământ, iar prima clasa va funcţiona de anul viitor la Cadea”, a anunţat Zoltan Hizo.

Simpozionul dedicat învăţământului dual a avut loc în cadrul Târgului de toamnă de la Beiuş. Organizatorii au dorit însă să demonstreze faptul că Beiuşul şi-a depăşit de mult stadiul de târg, având o trăsătură culturală bine definită. Pentru a susţine această ideea, la Muzeul Municipal a avut loc Salonul de Toamnă al artiștilor plastici, dar și dezbaterea ,,Autori beiușeni și operele lor”.

Despre acest eveniment vom reveni marţi cu amănunte. Sâmbătă, atracţia Târgului de toamnă a fost „Cămara cu de toate”, acolo unde producătorii autohtoni şi-au etalat produsele. ,,Astfel de evenimente au impact asupra populației, iar noi avem datoria de a duce mai departe tradițiile și vechile obiceiuri, ce încă se mai practică”, a anticipat Traian Bodea, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor.

Prima ediție a Târgului de Toamnă s-a încheiat duminică la Casa de Cultură unde, unde a fost programată sărbătoarea cuplurilor care au trăiesc de 50 de ani împreună- Nunta de Aurş şi concertul Filarmonicii de Stat Oradea.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !