Presa euroregiunii DKMT şi-a analizat munca, la Jimbolia

Presa euroregiunii DKMT şi-a analizat munca, la Jimbolia
Oraşul Jimbolia a trecut printr-un weekend tumultuos, fiind gazda unei manifestări de anvergură: Simpozionul „Raporturi Interetnice şi Transfrontaliere în presa din Euroregiunea DKMT”.

Atât Primăria oraşului cât şi Casa de Cultură şi nou înfiinţatul Muzeu al Presei „Sever Bocu” din localitate au contribuit ca întâlnirea celor care au un cuvânt de spus în presa din euroregiune să fie una fructuoasă. La acestea s-a adăugat şi stăruinţa secretarului de stat Demeter Andras, care a ţinut ca acest seminar să aibă loc, şi a şi participat la el, pentru a aduce percepţia sa personală, de bănăţean prin adopţie, în legătură cu presa zonei.

Ziua de sâmbătă a strâns participanţii din cele trei ţări (câteva zeci de oameni) la Căminul Cultural, clădire care combină modernul unor dotări tehnice şi al unor spaţii bine repartizate cu stucatura veche şi bine întreţinută a altui veac. Lucrările seminarului au început prin cuvântul de deschidere al profesorului universitar Marcel Tolcea, de la Universitatea de Vest din Timişoara, aflat la „masa greilor”, în prezidiu, împreună cu secretarul de stat Demeter Andras, poetul Petre Stoica, scriitorul şi publicistul Robert Şerban, şi primarul oraşului, Kaba Gabor, gazdă informată şi organizator inspirat al zilelor seminarului.

Prima temă de gândire care a fost oferită participanţilor a venit de la Demeter Andras, fost director al Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara, care a vorbit despre muzee ca „nuclee care sunt seminţe ale viitorului”, impresionat fiind de efervescenţa vieţii culturale a Jimboliei. Neuitând meseria de actor pe care a lăsat-o, temporar, în spate, pentru a participa la trasarea destinelor culturale ale acestei ţări, Demeter Andras a apreciat atmosfera caldă în care a „curs” acest seminar al oamenilor de presă, spunând: “Suntem actori, astăzi, toţi, dintr-un spectacol al normalităţii”.

Racs Csaba, directorul executiv al Televiziunii Orăşeneşti din Mako, Ungaria, a vorbit despre “Programul de cooperare transfrontalieră româno-maghiară în televiziune”, întregindu-şi prezentarea cu imaginile aduse, care prezintă munca echipei sale. În continuare, Brânduşa Armanca, director al Institutului Cultural Român din Budapesta, a prezentat o temă cu titlul „Multiculturalitatea la televiziune: global, local sau (g)local?”, vorbind despre „pierderea spaţiului geografic în ceea ce priveşte identitatea”. Şi-a argumentat expunerea prin „un experiment de a pune sub semnul întrebării statutul presei într-o lume în care nu e nimic mai simplu decât să verifici o ştire” – şi anume povestind despre un film realizat în mai, anul trecut, de un grup de tineri din Ungaria. Ei au aruncat pe piaţă o ştire, confecţionată cât mai credibil, despre un „trib pierdut” din trunchiul maghiar, care ar trăi în Africa, ar mânca gulaş şi ar avea câteva cuvinte similare corespondentelor lor din maghiară, dar folosite de o populaţie… neagră. Ştirea a fost preluată de diverse publicaţii şi agenţii din Ungaria, care s-au mulţumit cu informaţiile primite de la „expertul” unui „Institut de Studii Africane” de care nu auzise nimeni. Totul a fost filmat şi, după câteva zile, când o agenţie mai serioasă a cerut detalii despre acest institut, tinerii au dezvăluit că totul fusese un experiment. De aici s-a ajuns la un film care le povestea experienţa.

Despre presa din Voivodina au vorbit Dejan Pralica, asistent la Universitatea din Novi Sad şi jurnalist de radio la un post multilingv, Jelena Kleut, colaboratoare în învăţământ şi Violeta Rakic, bibliotecară specialistă la Universitatea din Novi Sad. Ei au prezentat lucrări pe următoarele teme: „Mass-media locală multilingvă în Voivodina”, arătându-ni-se cum moare un post de radio multilingv sau cum se poate să ratezi primirea unei licenţe, „Cadrul mediatic de prezentare a lărgirii UE”, şi euroscepticismul tabloidelor din Voivodina şi „Presa românească din Voivodina şi fondurile Bibliotecii Facultăţii de Filosofie din Novi Sad”, unde studenţii pot găsi numeroase publicaţii şi titluri în limba română.

Ultima temă adusă în discuţie a fost situaţia românilor din Serbia Răsăriteană, reflectată de presa românească, în comparaţie cu situaţia românilor din Voivodina. Corespondenta agenţiei Romanian Global News din Bucureşti, Ramona Băluţescu, a vorbit despre eforturile unui grup de ziarişti din România de a prezenta situaţia dramatică a românilor timoceni, lipsiţi de şcoli şi de media în limba română şi având o singură biserică unde se face slujbă în limba română – şi aceea ridicată cu mari eforturi şi în ciuda prigoanei venite din partea autorităţilor sârbe. Ziarista i-a invitat pe colegii din Voivodina şi pe reprezentanţii Catedrei de Media de la Universitatea din Novi Sad la o colaborare în redactarea de materiale pe tema celor două mari grupuri româneşti din Serbia şi a celui sârb din România. Ea a invitat şi la un studiu de caz, vorbind despre decorarea, cu o zi înainte, a lui Boian Alexandrovici, preotul român din Mălainiţa, Timoc. Ambasadorul României în Serbia, Excelenţa Sa Ion Macovei, îi înmânase ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, la Belgrad, în semn de apreciere pentru promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a românilor din Serbia. S-a argumentat că această decorare nu este nicidecum o susţinere primită într-un „război” între români şi populaţia majoritară din Serbia ci vizează greşelile şi tergiversările autorităţilor din ţara vecină în ceea ce priveşte drepturile românilor timoceni, şi lupta împotriva acestor greşeli.

După terminarea lucrărilor seminarului, unul dintre grupuri a vizitat Muzeul presei din Jimbolia, „Sever Bocu”, poetul Petre Stoica, prin eforturile căruia s-a ridicat acest muzeu, fiind gazda noastră. Aici am putut vedea primele numere ale unor publicaţii care au făcut istorie în România, caricaturi din diverse epoci precum şi colecţii ale unor publicaţii locale şi naţionale.

Organizatorii simpozonului de la Jimbolia doresc ca această manifestare să nu fie una singulară, invitând participanţii de acum să se întâlnească şi peste un an, pentru a putea trage concluzii după monitorizarea, în continuare, a presei din spaţiul euroregiunii noastre, şi după înregistrarea tendinţelor remarcate, atât în ceea ce priveşte activitatea grupurilor minoritare dar şi faţă de „mişcările de trupe” care vor mai avea loc în Uniunea Europeană.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !