Parlamentul, chemat să decidă soarta Guvernului Boc

2Comentarii
Parlamentul, chemat să decidă soarta Guvernului Boc
Plenul Parlamentului dezbate şi votează marţi moţiunea de cenzură “11 împotriva României!”, iniţiată de PNL şi UDMR, cu semnăturile a şapte deputaţi PSD, la acest moment fiind avansată de către opoziţie propunerea unui Executiv tehnocrat pentru varianta în care Guvernul va cădea.

În cazul în care moţiunea de cenzură ar fi adoptată, ar fi pentru prima dată, după 1989, când un Executiv este demis printr-un astfel de demers.

După moţiunea de cenzură depusă de PNL şi UDMR împotriva Legii unice a salarizării pe care Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea la începutul lui septembrie, care a fost respinsă, opoziţia depune un al doilea text împotriva Guvernului, în prima luna de activitate a sesiunii parlamentare de toamnă.

De când a fost depusă, moţiunea de cenzură a beneficiat, cel puţin la nivel declarativ, de sprijinul iniţiatorilor – PNL şi UDMR, dar şi al PSD, ceea ce, dintr-un calcul simplu de transpunere în voturi, ar înseamna căderea Guvernului. Totuşi, votul secret cu bile pe moţiunea de cenzură lasă liber şi altor combinaţii.

Guvernul Boc va rămâne în funcţie dacă UDMR, minorităţile şi minimum 12 parlamentari ai PSD şi PNL votează împotriva moţiunii de cenzură, astfel că, potrivit matematicii parlamentare, fiecare vot contează pentru taberele aflate în dispută.

Dacă toţi parlamentarii lor vor fi prezenţi, cele trei partide aflate oficial în opoziţie – PSD (161 de parlamentari), PNL (86 de parlamentari) şi UDMR (31 de parlamentari) – cumulează 278 de voturi, mai mult cu 42 de voturi decât necesarul de 236 pentru ca moţiunea să treacă.

Lucrurile se complică însă dacă una din formaţiuni anunţă fie că nu mai votează moţiunea, fie că lasă la latitudinea fiecărui parlamentar să voteze după cum doreşte, după cum ar putea face UDMR. Astfel, dacă parlamentarii Uniunii nu ar mai vota moţiunea, coaliţia antiguvernamentală formată din PSD şi PNL ar rămâne doar cu 247 de voturi, cu 11 peste minimul de 236. În aceste condiţii, moţiunea nu are şanse de reuşită decât cu mobilizare maximă la vot şi cu premisa ca toţi pesediştii şi peneliştii să voteze disciplinat.

Interesele locale, uneori personale, apropierile de unii lideri ai PDL sau negocierile de ultim moment pot contribui la defectarea maşinăriei de vot, iar Guvernul Boc poate primi un ajutor mai mult sau mai puţin sperat de la cei care-şi trădează partidele. De altfel,  PDL a făcut deja câteva achiziţii de ultimă oră de la PNL: deputaţii Cristian Burlacu şi Elena Dobre, dar şi senatorul Tiberiu Prodan. De asemenea, PDL va beneficia şi de aportul deputatului Neculai Rebenciuc (acesta deşi figurează ca  membru al grupului PNL nu a semnat moţiunea de cenzură, iar presa locală a scris că a trecut la PDL) şi  al independenţilor ex- PSD Anghel Iordănescu (senator) şi Gabriel Oprea (deputat).

În acest context, este de luat în calcul şi faptul că la PSD există o serie de parlamentari aflaţi în conflict cu conducerea centrală, precum Miron Mitrea sau Mădălin Voicu, sau unii mai deschişi la solicitările filialei care i-a trimis în Parlament decât la “ordinele” venite de la centru.  Astfel, presa a speculat că parlamentarii de Constanţa ar putea să nu voteze în aceeaşi linie cu partidul după ce liderul lor Radu Mazăre s-a arătat în dezacord cu trântirea Guvernului de către PSD. Speculaţii asemănătoare au fost extinse şi spre parlamentarii PSD de Vrancea.

Pentru a evita orice fel de speculaţii, conducerea PNL a decis ca toţi parlamentarii săi să voteze la vedere. Preşedintele PNL Crin Antonescu a anunţat că cei care vor absenta sau vor vota împotriva deciziei partidului de a susţine moţiunea de cenzură vor fi excluşi.

Independent însă de sprijinul punctual al unor parlamentari, Guvernul PDL nu are şanse să treacă de moţiune fără sprijinul UDMR (31 de parlamentari) şi al minorităţilor naţionale (18 parlamentari). Dacă ar obţine acest sprijin, Guvernul Boc ar avea nevoie de 12 “trădători” de la PSD sau PNL, care fie să nu se prezinte la vot, fie să voteze împotriva moţiunii (fără 12 dintre parlamentarii lor, PSD şi PNL ar avea doar 235 de voturi, insuficiente ca moţiunea să treacă). Totuşi, din cei 31 de parlamentari ai UDMR este foarte posibil ca unii să voteze moţiunea, în timp ce alţii să i se opună, fapt ce complică misiunea PDL, care ar avea nevoie de mai mult de 12 pesedişti sau liberali care să defecteze.

De remarcat şi că Executivul se bazează în mod tradiţional pe cele 18 voturi ale minorităţilor, însă nici acestea nu pot fi considerate sigure.

În situaţia în care moţiunea de cenzură trece, PNL şi PSD au anunţat că susţin un Guvern de tehnocraţi, conduşi de un prim-ministru independent. Din tabăra liberală, s-a vehiculat numele lui Klaus Johannis pentru a prelua această sarcină. UDMR însă a precizat, până acum, că doreşte doar ca prin moţiunea de cenzură să-i fie tăiate “aripile” actualului Executiv, care să rămână până la alegerile prezidenţiale, dar fără posibilitatea de a mai emite ordonanţe de urgenţă. În plus, UDMR spune că nu intră la guvernare înainte de alegerile prezidenţiale.

Legea fundamentală stipulează că Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate. Guvernul al cărui mandat a încetat în acest fel îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern, deci nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă.

În privinţa procedurii de învestitură, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Constituţia spune că după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Pe de altă parte însă, Legea fundamentală spune că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui. Numărând din 14 octombrie, cele 60 de zile duc pe 12 decembrie, adică după turul II al alegerilor prezidenţiale.

Sursa: Newsin



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor