Parintele Boian Alexandrovici – interviu (l)

1Comentariu
Parintele Boian Alexandrovici – interviu (l)
TIMOC – Romanian Global News va prezinta consemnarile lui Emil Tircomnicu in urma discutiei pe care acesta a purtat-o cu Parintele Boian Alexandrovici despre situatia romanilor din Timoc si problemele lor identitare si etnice. Redam mai jos prima parte a acestui interviu.

– Parinte Boian Alexandrovici, ce puteti sa-mi spuneti despre numele de vlah si cel de roman? Care este raportul dintre ele?
– Noua, din 1922, au inceput sa ne zica, nu intr-un mod oficial, dar neoficial, sarbii, ca suntem vlasii. Dar pana atunci si in matricolele Bisercii Ortodoxe Sarbe a scris in limba sarba rumun, care inseamna roman ortodox. Din anul 1922 a inceput sa se bage termenul de vlah, unde se gaseste roman sa se treaca vlah, dar mai multi sunt scrisi ca sarbi. Situatia de astazi este asa – daca intrebati pe unul care nu prea cunoaste situatia, dar este roman de aici, de origine, daca il intrebati in limba materna, in limba romana: «Ce esti?», el o sa va raspunda «ruman». Aceasta este o terminologie mai veche, cu ruman in loc de roman, dar pentru sacean, roman din Valea Timocului, si el este ruman si ala din Romania este ruman, si nu zice Romania, ci doar Rumania, si zic «Vorbesc rumaneste si eu, vorbesc rumaneste si rumanii din Rumania». Inseamna ca nu s-a ajuns la momentul cand s-a trecut de la termenul de ruman la roman. Sarbii ne zic noua ca suntem vlasii. Dupa o suta de ani, din pacate, si multi dintre ai nostri s-au obisnuit cu termenul vlah. Daca il intrebi in limba sarba ce este, el spune «vlah». Daca il intrebi in limba romana «Ce esti?», el o sa spuna «rumun». Si acum noi ne luptam sa aratam ca asta este tot una, ca de ar fi sa zica unul vlah sau ruman, asta este tot roman, si sa mergem sa lepadam termenul asta de vlah. Este ceva bagat noua, noi nu cunoastem termenul asta in graiul nostru. Daca vorbiti in limba literara, cum se vorbeste in Romania, este cunoscut termenul valah, Valahia. Titlul patriarhului a fost Arhiepiscop al Bucurestiului, Mitropolit al Ungro-Vlahiei si patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Acum este schimbat, in loc de Ungro-Vlahiei este al Munteniei si Dobrogei. Este trecut termenul de vlah, dar la noi in limba [graiul n.n.] noastra, in limba romana, nu este cunoscut termenul vlah. Si acum asta este problema: sarbii protejeaza termenul vlah, iar lumea nu cunoste. Nu e lumea de vina. Noi trebuie sa lucram, sa le aratam ca noi suntem romani, ca ruman, roman este tot una, ca vlah este un termen care e bagat la noi.
– In Imperiul Otoman cum va spunea?
– Roman, ruman. Cei batrani ai nostri, daca luati o muiere, o baba de 80-90 de ani, ea nu cunoaste alt termen decat roman si ea nu stie limba sarba.
– Batranii spun ca sunt romani?
– Da. Vlahi ne zic sarbii. Ca daca intrebati pe unul [locuitor roman n.n.] zice, ca ala e sat romanesc, dar sarbii zic vlasko-selo.
– In literatura etnologica romaneasca si noi am folosit gresit termenul “vlahii” din Valea Timocului, ar trebui sa zicem “romanii”, sa nu mai spunem “vlahii”. Chiar eu foloseam denumirea de “vlahii” din Timocul sarbesc si bulgaresc.
– Mai bine ar fi fost! Romani, asa numitii vlahi, din Valea Timocului, ca aceia care nu cunosc sa nu spuna: «Astia nu sunt ai nostri, sunt romani veniti din Romania!» Statul sarb are un plan foarte bun pentru ei. Face diferenta intre vlahi, a lucrat multi ani ca sa faca din romani vlasii, din vlasii sarbi, ca din romani sarbi n-a putut sa faca si s-a ajuns acum ca noi nu mai stim ce suntem. Lumea, poporul, care nu cunoaste.
– Si in R. Moldova se face acum diferenta intre moldovean si roman.
– In R. Moldova e mult mai usor, chiar daca o numesc limba moldoveneasca, o invata in scoala, e alfabetul romanesc. Au scoala in limba materna, dar noi nu. Noi numai vorbim romaneste, dar trebuie sa scriem in sarba. Copiii din satele romanesti, cand implinesc 6 ani, pleaca la scoala an pregatitor, ca sa invete limba sarba, iar la 7 ani pleaca in clasa I-a. Sarbii pleaca la scoala de la 7 ani. Pe noi intai trebuie sa ne invete sarbeste si apoi sa mergem la scoala. De aceea romanii n-au invatat in scoli. Cum sa inveti o limba straina intr-un an cand dascalul nu stie romaneste!
– Care este situatia romanilor de aici, economica, sociala, culturala, educationala, bisericeasca?
– Educationala este zero, nimeni nu stie nimic de istoria noastra, in scoala ne invata ca suntem sarbi romanizati, ne invata de Kosovo, de Craievici Marcu, de Tar Lazar. Educatie [romaneasa n.n.] nu exista, acum de abia se incepe cu ceva. Cam pe la 350000 sunt romani in intreaga Serbie, in afara Voievodinei, si au o singura biserica, la Malainita, un singur loc unde se slujeste romaneste. Mai avem o cruce sfintita la 200 km de aici [Negotin], pe Valea Moravei, unde avem un ipodiacon care saracul se chinuie acolo si slujeste la crucea aia. In alte sate si orase nu exista. Economic, romanii de pe vale, campenii, cum zicem noi aicea, de pe Valea Timocului si catre Pojarevat, sunt multi dusi in strainatate. Multi sunt bogati, dar este tragedie ca nepotii si copiii lor se nasc in Austria, Elvetia, Germania si nu mai vor sa vina aici.
– Se pierd identitar, se pierd etnic?
– Etnic si identitar se pierd si aici, se pierd fizic, raman casele goale.
– Situatia asta apare si in Romania, au plecat 1-2 milioane.
– Avem romani, ungurenii, la munte, care vorbesc cum vorbesc si eu in grai banatean, de pe la Bor, si sunt saraci, nu sunt plecati, sunt casele pline.
– De ce le zice ungureni, sunt romani veniti din Tara Ungureasca, cum sunt si in Oltenia?
– Aici nu exista o explicatie. Campenii le zic ungureni si ungurenii le zic campeni. Dar ei nu cunosc termenul. Ungureanul nu stie ca e ungurean, el stie ca e roman. Cred ca a fost legatura cu fosta Austro-Ungarie, cu fosta granita. La ungureni avem nume, Ianos, Ienosoni, mult din cultura ungureasca, cred ca au fost sub stapanirea lor.
– Care este vechimea romanilor din Valea Timocului? Sunt ei autohtoni?
– Autohtoni. Campenii, cum spuneam, sunt ca oltenii, ei cam au venit, s-au dus peste Dunare, dar ungurenii sunt autohtoni. Dupa port, dupa caciulile alea albe facute, putem spune ca sunt daci romanizati si pastreaza o foarte bogata cultura, traditie, care acum a inceput sa moara. Acum trebuie sa facem cat mai repede sa oprim, ca daca va duceti la o zi mare, la o hora care se joaca in sat, voi vedeti hora care se juca acum 200-300 de ani in Romania.
– Au pastrat caracteristicile etnice mai bine.
– Da, ca ei nu s-au amestecat cu civilizatia, au trait acasa si ce au vazut la batrani, ei aia au facut, copii, nepoti si stranepoti.
– Sunt conservatori.
– Da.
– Leaga casatorii cu sarbii, cu alte neamuri?
– Acum, pe la oras, cu scoli … Dar care a ramas la sat, rar care s-au casatorit cu sarbi.
– La cat aproximati numarul romanilor din Valea Timocului?
– In nord-estul Serbiei sunt 154 sate curat romanesti si 48 localitati mixte, orase si sate.
– Si au o singura biserica romaneasca.
– Noi suntem compact aici, nu suntem amestecati.
– Au romanii de aici drepturi europene ale minoritatilor, scoala, biserica, presa in limba materna?
– Romanii nu au drepturi nici omenesti, drepturi elementare. Daca spui ca esti roman si vrei sa faci ceva, ei iti spun ca esti separatist, ca vrei sa faci, zic sarbii, vlasca republica, ca vrei sa te legi de Romania, ca vrei razboi, asta e propaganda lor. Si lumea infricosata cu razboiul care a trecut, ce poate sa gandeasca? Dar sarbii aduc preoti din Bosnia, din Croatia si acestia spun ca au avut acolo pe croati, pe musulmani, iar aici sunt romani. Ii pregatesc ca noi suntem dusmanii lor. Dar pentru ca sunt sate bogate aici pe vale, ei nu vor sa-si piarda economia.
– Nu se intampla, neexistand biserica pe limba lor, sa intre oamenii la ale culte?
– Multi au trecut. Sectele au libertate si slujesc in limba romana. De cand am deschis biserica la Malainita, vin si baptisti si adventisti. Inseamna ca ei, neavand slujba in limba lor, s-au dus la unul unde a putut sa asculte vorbele Domnului in limba lui. Bine, eu nu cred ca ei or sa se treaca din nou la ortodoxie, Dumnezeu sa lucreze lucrul Lui, poate sa-i aduca, dar ca vin este un pas bun.
– Sunt multe culte neoprotestante?
– La romani sunt Martorii lui Iehova, baptisti si adventisti.
– Si toate tin in limba romana?
– Nu stiu, de adventisti stiu ca au fost in doua limbi, pentru ca noi avem multi batrani care nu stiu limba sarba.
– Deci mai sunt batrani care vorbesc numai romaneste! Si ce inteleg din slujba?
– Nu inteleg, nici sarbii nu inteleg, ca sarbii slujesc in slavona veche.
– Si la spovedanie ce fac?
– Nimic. Ii pune patrafirul in cap si ii dezleaga si gata. Le zic: «Veniti, care vreti sa va spovediti!»
– Nu-i intreaba in romaneste?
– Nu, ca preotul nu stie romaneste, iar oamenii nu stiu sarbeste.
– Dar nu sunt si preoti romani, sa stie si romaneste?
– Sunt, dar toti vorbesc si slujesc in sarbeste. Eu am pus problema asta, am intrebat pe unul care a venit din Croatia si mi-a zis ca eu o sa fiu inchis, o sa fiu omorat, ca nu se poate aici, ca ma urmareste securitatea sarbeasca. I-am spus: «- Bine, hai sa spunem asa: Daca vrea o baba care nu stie sarbeste sa se spovedeasca, cum o s-o spovedesti?» «- A! Pai Dumnezeu a facut minuni!» «- Bine, Dumnezeu face minuni, Sfantul Duh s-a pogorat peste Sfintii Apostoli si au inceput sa propavaduiasca in limbile neamurilor. Dar cum o sa faci aici? Eu iti aduc o baba care nu stie deloc sarbeste, cum o s-o spovedesti?» «- Ei, pai nu stiu care preot stie…» «- Da, dar e la 30 km de aici!»
– Astea par probleme de acum 100-200 de ani. Chestiunile astea au fost rezolvate demult in alte parti. Sa nu ai scoala in limba materna, sa nu ai biserica!
– Asta arata pe ce treapta a ajuns Serbia fata de Europa. Pot sa se bata in piept ca sunt democrati. Ei spun: «- Ce va lipseste voua?» «- Vreau sa fac biserica ortodoxa romana, dati-mi aprobare!» Dupa lege se poate, ei nu-mi dau! Nu dau! Nu pot fara aprobarea episcopului sarb. Episcopul sarb spune: «Pai Patriarhia Sarba nicicand nu va aproba asta!» Asta inseamna sa nu mai avem nimic.
– Copiii vorbesc romaneste?
– Copiii da, multumesc lui Dumnezeu, la ungureni mai mult, dar aici pe vale au inceput parintii sa invete copiii mai mult sarbeste. Si parintii nu stiu bine sarbeste si atunci copiii nu stiu nici bine sarbeste, nici romaneste. Si de ce ii invata parintii mai intai sarbeste? Ca sa nu aiba probleme cand s-ar duce la scoala. Daca va uitati asa, dintr-o perspectiva a familiei, ei bine gandesc. N-avem scoala, biserica, n-avem nimic! «Cum, copilul meu sa ramana ca mine, sa lucreze pamantul? Nu! Este mai bine asa.» Statul roman trebuie mai mult sa se implice, noi trebuie sa invatam de la unguri si de la sarbi, ca sarbii se lupta pentru ai lor.
– De scris, de citit in romaneste, pot copiii?
– Nimic, nimic. Multi zic ca sa ne dea carti din Romania. Degeaba le dati, noi nu stim, n-am fost nici un minut la scoala romaneasca. Eu singur am invatat, ca m-a interesat. Copiii ar invata daca ar avea unde. Acum se incearca cu cursuri. Dar ce este un curs la Negotin? Trebuie in fiecare sat, in fiecare scoala! Nu sa se intrebe cati vor! Cand ne-au luat numele ne-au luat limba, nu ne-au intrebat. Acum trebuie in fiecare sat sa se bage limba romana la cine vrea sa invete.
– Tineti slujba religioasa in limba romana, la Malainita. In cate biserici se mai slujeste in romaneste?
– Numai la Malainita.
– In zona, dar in Serbia?
– In toata Serbia. Doar in Voievodina este.
– De cine tine biserica?
– De Patriarhia Romana. Ne intelege Episcopia de la Varset si episcopul Daniil, care ne-a ascultat cererile noastre, m-a hirotonit, mi-a dat binecuvantarea pentru biserica. E primul episcop care dupa 200 de ani a venit in Timocul romanesc. Pe urma a avut probleme si pentru noi, ca s-au intalnit delegatiile Patriarhiei Sarbe si Romane si ne-a luat de sub jurisdictia lui. A vrut sa ne mane sub jurisdictia sarbilor, dar sarbii sa ne dea voie sa slujim in romaneste. Noi n-am vrut asta. Noi nu-i oprim, din 154 de sate, 48 mixte, numai la Malainita se slujeste romaneste. Noi nu-i oprim sa mai slujeasca undeva [in romaneste n.n.], sa dovedeasca ca ei au. Un episcop spune ca are 16 preoti romani, dar nu vorbeste romaneste, nu slujeste. Nu ma intereseaza pe mine sa fie roman, poate sa fie si turc, sa fie ortodox si sa slujeasca in sat romanesc in limba romana, asta ne intereseaza.
– Daca vorbim de Patriarhia Romana, nu credeti ca acum este sub o presiune, avand probleme cu Patriarhia Moscovei in Basarabia? Am inteles ca si in Valea Timocului bulgaresc le-a dat voie sa slujeasca in limba romana si la ei exista o singura biserica.
– Neoficial le-a dat, episcopul tace si ii lasa sa slujeasca, dar aici nici atat nu e! Biserica Neamului este ca sa se lupte! Trebuie sa ne luptam, daca trebuie si viata sa ne dam pentru credinta! Toti Apostolii, in afara Sf. Ioan Teologul, toti au fost omorati. Noi trebuie sa ne luptam, sa mergem pe calea lui Dumnezeu, sa luptam pentru dreptate. Daca cei care au impotriva noastra ceva, daca lasa Dumnezeu sa ne faca, sa ne faca! Noi sa nu fim ca ei cu forta, noi numai cu adevar sa mergem inainte. Si, multumesc lui Dumnezeu, acum suntem oficial sub obladuirea Patriarhiei Ortodoxe din Bucuresti.

Interviu realizat de dr. Emil Tarcomnicu pentru Romanian Global News www.rgnpress.ro



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor