Domnule Cătălin Drulă, candidați din partea Uniunii Salvați România Timiș pentru Camera Deputaților. V-aș întreba pentru început, fiindcă veniți după o experiență datorită căreia ați cunoscut din interior o parte din problemele noastre sistemice, care apreciați că sunt neajunsurile cele mai mari cu care se confruntă în prezent România ?
Cred că România a avut de suferit cel mai mult din cauza corupției, a clientelismului și a acaparării vieții politice și a instituțiilor de administrație de către partidele care s-au succedat la putere în acești 26 de ani. De aceea programul Uniunii Salvați România este construit pornind de la premisa că pe noi ne unesc niște principii și valori comune, care trec dincolo de clivajul acesta stânga–dreapta despre care se tot discută, dar care este un pic fals în România în momentul de față. Uniunea Salvați România vrea un stat eficient, vrea să nu mai existe corupție, să existe transparență și să nu mai avem privilegii pentru politicieni, așa cum a fost cazul cu imunitatea parlamentară sau pensiile speciale. Dacă ești politician, asta nu ar trebui să reprezinte un privilegiu în sine și un punct maxim al realizării tale în viață, de genul: „Uite, mamă, am ajuns deputat », ci este o obligație și un lucru care trebuie să îți stea ca o greutate pe umeri și patru ani să te gândești la ce poți să faci tu în sprijinul comunității.
« USR nu va condiționa susținerea acordată premierului Dacian Cioloș de obținerea unor posturi »
Să înțeleg că Uniunea Salvați România propune o schimbare de paradigmă politică, o viziune diferită despre cum ar trebui să fie și ce ar trebui să facă un politician. Cum veți reuși însă să faceți asta dacă nu veți avea pârghiile necesare și dacă, așa cum au declarat recent reprezentanți ai USR, partidul dumneavoastră nu va solicita funcții în viitorul guvern?
Nu, nu s-a afirmat acest lucru, e o scoatere din context a unei afirmații. Ceea ce noi am spus a fost că îl susținem pe Dacian Cioloș pentru poziția de premier și că vom condiționa susținerea noastră de un program care să includă proiectele USR, și nu de obținerea unor posturi. Și că nu va fi condiționată de către noi susținerea de numirea vreunui ministru sau secretar de stat. Adică nu vom spune, în schimbul susținerii, că trebuie pus X la ministerul cutare sau Y la instituția cutare.
„Politica trebuie făcută cu cetățeanul în centrul preocupărilor”
Și cum vedeți posibilă o reformare atât de radicală a mediului politic cum este cea pe care o propuneți? V-am auzit susținând că e necesară în România o înnoire a clasei politice. Cum vedeți posibil acest proces? Numai printr-o aducere în prim-plan a unor oameni politici tineri, care nu au mai făcut politică și nu au experiență în acest sens?
Vedeți? Eu nu privesc problema în acești termeni. Nu cred că în această privință avem o situație de genul tineri versus bătrâni. De multe ori se spune asta: „Să fie oameni tineri”. Dar tinerețea nu este neapărat e o virtute. Dacă ești în vârstă poate că ai mai multă experiență. Și nici în termeni de oameni noi versus oameni vechi. Problema se pune în termeni de oameni care să fie profesioniști, care să fi făcut ceva în viață și care să fie curați. Nu oameni care să fi intrat în politică să se căpătuiască, să facă afaceri, să se acopere unii pe alții, să își voteze pensii speciale, să se apere cu imunități și să se gândească cum să căpușeze Statul sau care să aibă deja niște liste făcute: la spitalul ăla merge cutare, acolo prin județ merge cutare. Politica trebuie făcută cu cetățeanul în centrul preocupărilor, iar noi îi reprezentăm pe oamenii care, la fel ca noi–și oamenii ne-au spus asta pe stradă–sunt sătui de toate lucrurile astea până în gât. Pentru că să știți, eu nu am prea auzit oameni care să fie mulțumiți de situație și de felul cum sunt reprezentați.
„Putem și trebuie să eliberăm România de lanțul acesta al dependenței de un partid sau altul”
Sugerați așadar că remedierea actualei stări de fapt trebuie să plece de la alte premise.
Da. Trebuie să plece în primul rând de la respectarea unor criterii de competență, profesionalism și onestitate. Pentru că, să vă dau un exemplu: dacă spui în 2013 că nu mai candidezi în 2016 dacă nu e gata autostrada Comarnic–Brașov și apoi candidezi, ești mincinos? Mă refer, evident, la domnul Victor Ponta. Și pentru că tot vorbeam adineauri de corupție…Să știți că de corupție nu se ocupă doar instituțiile abilitate. Nu putem să ne așteptăm că vine o instituție și că, dacă noi punem hoți și proști să ne conducă și îi băgăm pe astfel de oameni în administrație, atunci acea instituție ne face nouă treaba. Noi trebuie să trimitem să ne reprezinte oameni onești și competenți. Pentru că dacă nu facem nimic –asta însemnând o înnoire a clasei politice- atunci sursa răului rămâne tot acolo. Cum e cazul PSD-ului, care are un președinte condamnat penal. Iar astăzi fostul prim-ministru și președinte al PSD, domnul Victor Ponta, a declarat că PRU, acest partid care propune amnistia penală și fiscală – adică să iertăm toate aceste infracțiuni, ca să scăpăm de ce am făcut în trecut, lucru care, evident, este pentru politicieni și ca să îi acopere – e mai curajos, așa, și că oamenii ăștia au curajul să spună ce gândim cu toții. Eu cred că și de aici vin o parte din problemele din România. Corupția, să știți, nu e o problemă abstractă. Corupția asta ne ține în subdezvoltare și ne ia ani din viață. Da, au trecut mai bine de 26 de ani, dar poate că, în alte condiții, puteam să fim cu 15 ani mai înainte decât suntem în acest moment. Dar acum suntem în situația în care suntem pentru că resursele noastre nu se duc acolo unde trebuie, pentru că contractele se dau așa cum se dau, pentru că a trebuit să servim o clientelă de partid. Eu vreau să ajungem în Parlament și să ne gândim acolo doar la interesul cetățenilor. Nu vreau să aud de telefoane, nu mă interesează nimic de genul acesta și m-aș bucura ca toți ceilalți candidați să gândească la fel. Doar că în istoria partidelor din care provin mulți dintre candidați așa s-a procedat. Așa s-a făcut politica în România: s-au servit niște interese, s-a știut cine se pune la Spitalul Județean, s-a știut cine se pune la grădinița cutare, toate lucrurile astea au fost gândite până la nivel de grădinițe și de școli. Dar se poate și altfel, nu e nevoie neapărat așa. Putem și trebuie să eliberăm România de lanțul acesta al dependenței de un partid sau altul.
„Marile proiecte de investiții se pregătesc cu seriozitate, dincolo de ciclurile electorale și câteodată chiar și dincolo de ciclurile europene”
În termeni de proiecte și de șanse pe care România le-a risipit în ultimii ani tocmai din pricina acestor mentalități despre care vorbiți, cât apreciați că ne-a costat acest mod de abordare?
Nu aș putea face acum o estimare exactă, dar cred că putem să ne dăm seama ce dimensiuni a avut această practică a politizării tuturor domeniilor dacă ne gândim la un bilanț publicat recent, în fapt o analiză a promisiunilor din programul USL. Din 153 de promisiuni s-au îndeplinit 8%. Adică vreo 12 promisiuni din 153. Așa că veți înțelege de ce nu pot să iau foarte în serios aceleași partide care de 26 de ani ne-au adus în situația curentă. Se vorbește enorm în România despre situația investițiilor. Dar ceea ce partidele politice au ignorat mereu este faptul că aceste investiții se pregătesc cu mult timp înainte. Și se pregătesc cu seriozitate, dincolo de cicluri electorale și câteodată chiar și dincolo de ciclurile europene. Pot să vă spun asta pentru că m-a preocupat foarte mult subiectul investițiilor și am avut o mulțime de discuții, inclusiv cu Banca Europeană de Investiții. Este ireal cât de superficial au putut fi tratate aceste investiții la noi în țară, în guvernele politice succesive. Marile investiții, fie că vorbim de spitale regionale, de autostrăzi, de campusuri universitare sunt proiecte foarte complexe, așa cum sunt, de pildă, și autostrăzile montane, proiecte care se întind pe mai mulți ani și la care numai partea de pregătire durează trei ani sau uneori chiar și mai mult. Și atunci o să vă spun, ca să vă formați o imagine, care a fost situația generalizată pe investiții la începutul acestui an: nu exista niciun proiect pregătit care să poată fi bugetat. De aceea, la începutul anului, atunci când am vrut să scoatem la licitație un kilometru de autostradă, unul singur măcar, în România nu exista niciun document finalizat, niciun studiu de fezabilitate. Pentru că domnul Șova, în 2014, a lansat 18 licitații de studii de fezabilitate, din care în 2015 s-au anulat 15…Iar temele acestea evident că sunt foarte legate și de corupție și de felul în care partidele care s-au succedat la putere au structurat multe dintre instituțiile Statului. Fiindcă instituțiile acestea sunt foarte politizate, oamenii care le conduc sunt puși de la partid, sunt oameni care nu sunt cei mai competenți, este o anti-meritocrație, iar dacă ești un om bun de cele mai multe ori îți iei tălpășița și fugi dintr-o instituție de felul acesta.
„Rețelele de partid care au condus 26 de ani România au spoliat spitalele”
Dar acest gen de situații despre care vorbiți cu referire la domeniul infrastructurii au corespondent și în alte domenii, cum este cazul învățământului sau al sănătății…
Evident că da. Vedem zilele acestea, pentru că se discută mult în presă, acest caz stupefiant de la Spitalul Malaxa din București, cu managerul Secureanu. Acolo e vorba tot despre niște bani care au fost cheltuiți cu o rețea de clientelă politică. Și sunt, foarte probabil, multe spitale din țară care se află în aceeași situație, pentru că rețelele de partid care au condus 26 de ani România le-au spoliat și le-au adus în stadiul ăsta. Fiindcă au pus niște baroni sau feudali care să conducă aceste spitale, niște oameni care fac achiziții discreționare și sperie medicii care trebuie să stea și să facă sluj în fața lor.
„Proiectul Centurii Sud este prins în anexa la POIM 2014 – 2020 și este finanțabil din fonduri europene”
Pentru final, permiteți-mi să revin la un proiect care interesează mult Timișoara și care, probabil din motive similare celor pe care le-ați expus anterior, a fost tergiversat ani la rând: Centura Sud. Pentru că sunt în continuare numeroase polemici pe acest subiect, vă întreb : Care este acum stadiul acestui proiect ? Va avea sau nu Centura Sud a Timișoarei finanțare într-un viitor apropiat?
Proiectul Centurii Sud este prins în anexa la Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, în așa-numita listă lungă de proiecte. Asta înseamnă că este finanțabil din fonduri europene. Master Planul despre care s-a tot vorbit atât a fost adoptat în septembrie, deci acesta este T0. A fost o poveste întreagă pe acest subiect…Sub guvernul PSD, în 2014–2105, s-a încercat schimbarea coridoarelor europene pe Valea Prahovei în loc de Valea Oltului, iar asta a blocat lucrurile. Mă rog, într-un final s-a adoptat, asta este important. De unde a venit confuzia legată de sursele de finanțare? Noi, în România, când ne uităm pe listele acestea pentru programele operaționale europene, punem o listă limitativă de proiecte și presupunem că de mâine totul va merge perfect, că proiectele acestea se vor derula impecabil și vom cheltui toți banii. Și atunci zicem: « În România avem 1-2–7 proiecte, astea sunt, ăștia sunt banii și noi nu mai acceptăm nimic altceva ». Or strategia asta s-a dovedit falimentară, mai ales în exercițiul financiar anterior, când au rămas foarte mulți bani necheltuiți. S-au mai salvat ceva bani pe final, introducându-se unele proiecte retrospective, care fuseseră făcute pe bugetul de stat și care s-au introdus pe fonduri europene. Și atunci ce am introdus noi? Am introdus această supracontractare pe fonduri europene, adică dăm drumul la mai multe proiecte. Din experiența de până ieri asta înseamnă că vom cheltui banii europeni pe care îi avem. Și dacă totul merge bine și se consumă banii ăia pe drumuri și umplem România de drumuri –de care avem nevoie, că sunt toate în strategie- atunci mai suplimentăm. Pentru că sunt bani foarte ieftini acum de la Banca Europeană de Investiții, de la BERD și așa mai departe. Discuția aceasta am avut-o în Guvern, unde am stârnit această dezbatere și nu vă ascund că ea a fost privită de către unii funcționari de acolo cu oarecare ostilitate, pentru că ei sunt oamenii hârtiei și suferim cu toții în țară din pricina asta…Și am zis : „Haideți să gândim un pic cu viziune ». Important e să ajungem la punctul acela în care să conteze dacă un proiect e bun sau nu. Că, până la urmă, nu facem un cadou Timișoarei sau Iașiului, toate acestea sunt proiecte pentru România. Din păcate, alocarea banilor –și mai puțin pe fonduri europene, dar pe acele mari programe de la MDRAP, prin Compania Națională de Investiții și prin PNDL- au reprezentat un instrument de putere. Mereu s-a gândit așa : «Dacă e primar de-al meu-dau, dacă nu–nu ». Dar normal ar fi ca discuțiile acestea să treacă dincolo de oameni și să fie pe proiecte. De aceea, noi propunem ca programele acestea să fie desființate și să se introducă totul în cadrul de fonduri europene, ca să avem reguli clare și transparente. Pentru că și Comisia Europeană ne impune lucrurile acestea și e bine că ne impune să fie totul transparent.
Revenind acum. Proiectul Centurii Sud a Timișoarei este pe fonduri europene și s-a lansat licitația săptămâna trecută pentru actualizarea documentației. A fost lansată chiar de către Regionala Timișoara, apropo, asta pentru că tot se discută foarte mult despre regionalizare.
„Trebuie să terminăm cu chestia aceasta, că suntem Moș Crăciun, tăiem panglici și dăm bani numai acolo unde sunt ai noștri, discreționar”
De ce a fost nevoie de această relansare a licitației ?
Pentru că studiul anterior era din 2011 și atunci a fost nevoie să se lanseze din nou licitația săptămâna trecută și s-a trimis la ANAP, pentru actualizarea studiului. E un proiect foarte important acesta, eu cred că Centura Sud este un proiect bun pentru România, în ansamblul ei, fiindcă ceea ce e bun pentru o regiune e bun și pentru România. Va trebui neapărat să trecem un pic dincolo de mentalitatea asta feudală cu care ne-au obișnuit reprezentanții actualelor partide politice. Eu sunt un mare susținător al infrastructurii în general și m-am luptat pentru foarte multe proiecte în ultimii patru ani, și din societatea civilă, și din guvern. Important este să fie proiectul bun. Și atunci se poate face lobby pe toate aceste idei. Asta am și făcut eu, dacă vreți, am făcut lobby pentru supracontractare. Și am solicitat să se dea drumul la proiecte, pentru că altfel ne apropiam de 2020 și riscam să rămânem iar cu banii necheltuiți. Și am reușit să conving, prin argumente. Și e destul de greu de făcut asta, cei care au avut de-a face cu administrația știu lucrul acesta. Aici intervine schimbarea pe care noi o putem face. Trebuie neapărat să trecem peste ideea asta de luptă de partid: „A, păi dacă e ăla la județ, nu mai dăm bani ». Trebuie să terminăm cu chestia aceasta, că suntem Moș Crăciun, tăiem panglici și dăm bani numai acolo unde sunt ai noștri, discreționar.
„USR e un partid de oameni care nu au mai rezistat să stea pe margine”
Și cum le poate USR garanta românilor că va avea capacitatea de a pune capăt unor astfel de abordări și mentalități ?
USR este un partid de oameni care nu au mai făcut politică, oameni care, în mod normal, și-ar fi văzut poate de carierele lor și de profesiile lor, oameni profesioniști care au dovedit ceva în viața lor și care nu au intrat în politică ca să se căpătuiască sau ca să își găsească un rost, ci tocmai pentru că nu au mai rezistat să stea pe margine și să se lase pradă aceleiași clase politice care a sărăcit România de 26 de ani. Noi avem față de cei care ne susțin o promisiune de onestitate și de competență, o promisiune care are în spate ce am făcut noi în viață până acum, caracterul nostru și rezultatele pe care le-am obținut fiecare în profesia noastră. De aceea, îndemnul pe care îl adresăm românilor este că e foarte important să meargă la vot. Și, dacă vor considera că USR îi reprezintă și este acea alternativă pe care au așteptat-o atâta vreme, atunci să voteze USR!
Citiți principiile noastre de moderare aici!