Leul slab scumpeşte alimentele cu 20%

8Comentarii
Leul slab scumpeşte alimentele cu 20%
Producătorii români sunt prinşi în menghina importurilor scumpe, a chiriilor şi a creditelor contractate în euro.Menţinerea sau chiar creşterea cursului de schimb al monedei europene pentru o perioadă mai mare de trei săptămâni va arunca în aer preţurile la produsele alimentare şi nu numai.

Cei din industrie avertizează asupra posibilităţii scumpirii alimentelor cu 15% sau chiar 20% în aceste condiţii. Între timp, au apărut deja primele mişcări speculative pe piaţa produselor alimentare: carnea de vită, care aproape dispăruse din galantare în perioada sărbătorilor, a reapărut cu aproape 30% mai scumpă, fără ca această majorare să aibă vreo legătură cu cursul de schimb, fiind în cea mai mare parte de producţie autohtonă. Urmează facturi mai mari, în lei, la telefonie mobilă, la chirii, precum şi ratele la bancă, ce vor afecta serios puterea de cumpărare. Pe de altă parte, nici exportatorii, care ar fi trebuit să se bucure de un leu slab în raport cu euro, nu sunt mai fericiţi, pentru că devalorizarea monedei naţionale a fost contracarată de lipsa comenzilor din spaţiul comunitar. Aceasta cu toate că, optimiste, autorităţile estimaseră pentru acest an o creştere cu 4,5% a exporturilor faţă de valoarea din 2008. Poate doar pe seama deprecierii leului… Pentru ca tabloul să fie complet, a intervenit şi criza gazelor, care a făcut imposibilă onorarea unor comenzi ferme din siderurgie, de exemplu. România este dependentă în proporţie de 70% de importurile de carne de porc, ceea ce va duce şi la scumpirea mezelurilor şi a celorlalte preparate din carne. De asemenea, importăm anual peste un milion de litri de lapte, ceea ce reprezintă peste 30% din necesarul pentru consum şi procesare, ca şi 300.000 de tone de zahăr brut. Să nu uităm nici faptul că, din cauza decimării sectorului serelor, România nu mai este capabilă să-şi asigure necesarul de legume şi fructe decât trei luni pe an. Carnea de vită, scumpită speculativ “Există pericolul ca alimentele fabricate în România să se scumpească mai mult decât cele din import, dacă se menţine actualul curs al monedei europene. Aceasta deoarece preţul produselor autohtone este influenţat şi de chirii, negociate în euro, de criza gazelor, dar şi de creditele pe care mai toţi producătorii le-au contractat pentru retehnologizare şi de cofinanţarea proiectelor Sapard. În aceste condiţii, este de aşteptat o scumpire a alimentelor cu peste 15%, poate chiar 20%”, a declarat pentru Gândul preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu. Potrivit sursei, preţurile la alimente vor suferi şi influenţe conexe, cum ar fi scumpirea, în lei, a piperului, a condimentelor, dar şi a cafelei – re sunt utilizate în diferite reţete. Ca o anticipare a scumpirilor viitoare, el a punctat şi o acţiune speculativă a producătorilor autohtoni de carne de vită, care nu sunt afectaţi de deprecierea monedei naţionale. Înainte de sărbători, kilogramul de carne de vită în carcasă se vindea cu 8,5 – 9 lei, pentru ca apoi să dispară aproape total din galantare. Odată ce au trecut sărbătorile, carnea a revenit în magazine, însă la preţul de 11,5 – 12 lei/kg în carcasă, a precizat Frumosu. Sprijinirea şi relansarea industriei alimentare este văzută ca o prioritate şi de secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. “Nu este normal ca deficitul comercial import-export să fie de trei miliarde de euro doar pe segmentul produselor agroalimentare”, a declarat el pentru Gândul, precizând că ajutorul promis de ministrul Economiei, Adriean Videanu, producătorilor de îngrăşăminte trebuie acordat cât mai rapid, până la sfârşitul lunii viitoare. Siderurgia şi îngrăşămintele, arse de criza gazului Nici exportatorii nu au motive să sară în sus de bucurie din pricina cursului de schimb, chiar dacă, în alt context, un leu slab i-ar fi avantajat. “Exporturile României era direcţionate în proporţie de 70% către spaţiul comunitar, care a intrat în recesiune,şi nu mai sunt comenzi. Principalele grupe de produse care mergeau la export sunt produsele siderurgice, îngrăşămintele chimice, ambele afectate de criza gazelor, construcţiile de maşini, automobilele şi piesele de schimb şi industria textilă, obstrucţionate de scăderea drastică a comenzilor”, a mai spus Pârvan. El a adăugat că şi sectoare considerate prioritare în Uniunea Europeană, cum ar fi energia regenerabilă, au fost zguduite serios de recesiune. În acest sens, Pârvan a dat exemplul unui producător român de componente pentru turbine eoliene, care a fost nevoit să suspende pe perioadă nedeterminată contractul cu o companie germană, din cauza crizei. În ceea ce-i priveşte pe importatori, Cristian Pârvan consideră că cel mai afectat domeniu va fi cel al medicamentelor, unde fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a impus un curs de schimb de 3,61 lei pentru un euro şi de 2,5 lei pentru un dolar. La rândul lui, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu, ne-a declarat că, în opinia sa, cele mai mari scăderi vor fi înregistrate la nivelul importurilor de materii prime, fără a fi însă ocolite nici cele destinate consumului. “Singurii care câştigă, şi câştigă bine, sunt speculatorii internaţionali, care vând euro la cursul de 4,2 lei, depun banii la bancă cu dobânzi mari şi recumpără monedă europeană atunci când cursul se va mai linişti”, a mai spus Ionescu, precizând că, de la începutul anului şi până în prezent, prin punctul vamal al ANEIR nu a trecut nici un transport destinat exportului. Strategie de criză: Textiliştii români vor să atace piaţa “cu toptanul” Textiliştii români întrevăd o portiţă de ieşire din criză chiar pe seama deprecierii leului, dintr-o conjunctură cât se poate de nefastă pentru toată lumea. “Am putea câştiga exact segmentul pe care până acum îl acopereau importatorii, puternic afectaţi de devalorizarea monedei naţionale. Din exporturi nu avem cum să câştigăm, aşa cum s-ar întâmpla când leul are o asemenea evoluţie, pentru că nu mai avem comenzi”, a declarat pentru Gândul Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Uşoară – FEPAIUS şi membru în Consiliul Naţional al Exportatorilor. Practic, nimeni nu mai câştigă din cauza modului în care s-au succedat evenimentele economice în ultimele luni. “Mai întâi a venit criza, care ne-a tăiat comenzile la export, apoi a început devalorizarea puternică a monedei naţionale”, explică ea. La prima vedere, ţinta pe care şi-au propus-o producătorii autohtoni de îmbrăcăminte şi încălţăminte pare greu de atins. Pe hârtie, lucrurile sunt însă posibile. Pentru anul acesta, în condiţii de criză, ei au estimat o scădere cu aproximativ 15% a producţiei industriale şi cu 10% a exporturilor. “Diferenţa dintre cele două estimări va acoperi felia din piaţa internă care le revenea importatorilor”, adaugă Grapini. Până acum, producătorii nu-şi închipuiau că ar putea să-şi vândă oferta către comercianţii locali, fie ei cash&carry ori detailişti. Asta, pentru că majoritatea preferau să se aprovizioneze cu marfă extrem de ieftină venită din Asia – în care contrafacerile deţineau o pondere generoasă – ca să poată avea marje ridicate de profit. “Acum, poate că retailerii ar trebui să mai micşoreze din profit, că e an de criză. De fiecare dată când încercam să le prezentăm produsele noastre, spuneau că noi nu venim cu oferte”, adaugă preşedintele FEPAIUS. Cel puţin la capitolul calitate, marfa românească întruneşte aprecierea Europei, chiar dacă nu poartă neapărat etichete autohtone. “Am cumpărat o poşetă Versace din străinătate, iar în interior am descoperit cu încântare că pe etichetă scrie ”, încheie Maria Grapini.

Sursa: Gandul.info



8Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor