Legea offshore – momentul adevărului pentru aleșii neamului

De Călin Corpaş
Reactualizat la:
Companiile petroliere ce au concesionat perimetre de exploatare de la Statul Român, în platoul continental al Mării Negre, își doresc cu ardoare de la Statul Român o legislație fiscală avantajoasă care, însă, ar lăsa România fără o mare parte din beneficiu. Ce-i drept, costul investițiilor într-un asemenea tip de exploatare maritimă este, la rându-i, uriaș.
Companiile petroliere ce au concesionat perimetre de exploatare de la Statul Român, în platoul continental al Mării Negre, își doresc cu ardoare de la Statul Român o legislație fiscală avantajoasă care, însă, ar lăsa România fără o mare parte din beneficiu. Ce-i drept, costul investițiilor într-un asemenea tip de exploatare maritimă este, la rându-i, uriaș. - © Foto: EPA
O lege ce are ca miză zeci de miliarde de dolari pentru Statul Român vine la votul final al deputaților. Lobby-ul companiilor petroliere este unul foarte puternic.

UPDATE | Legea offshore a fost votată în varianta susținută de Liviu Dragnea, diferită de cea din Senat, cu 175 de voturi pentru, 30 împotrivă și 30 de abțineri. Legea adoptată luni seara de plenul Camerei Deputaților arată substanțial diferit de varianta așteptată de către companiile petroliere.

Citește mai jos care sunt modificările susținute de Dragnea, la Camera Deputaților și însușite de PSD, ALDE și UDMR.


Parlamentul dezbate în aceste zile o lege capitală pentru economia românească, promovată de către companiile petroliere în baza unui studiu făcut de Deloitte, tot la comanda acestor concesionari.

De rezultatul votului în plen depinde măsura în care Statul Român știe să profite de pe urma hidrocarburilor din platoul continental al Mării Negre. Companiile petroliere cu perimetre concesionate de la Statul Român în platoul continental al Mării Negre își doresc cu ardoare o legislație fiscală mult mai favorabilă.

Prin urmare, lobby-ul OMV Petrol și Exxon Mobil a generat o lege pe care Parlamentul a introdus-o degrabă pe circuitul legislativ. Atât de mare e graba, încât, după votul Senatului, din luna februarie, s-a socotit necesar să fie introdusă pe agenda Camerei, chiar în sesiunea extraordinară pătată deja de votul noului Cod Penal.

Pată pe obrazul senatorilor

În februarie, Legea organică privind „unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore” a trecut de Senat, exact în forma dorită de companiile petroliere.

Adică cu adoptarea articolelor 18 și 19, prin care titularii acordurilor petroliere, adică giganții petrolieri, sunt scutiți de sarcini fiscale, instituite prin altă lege! Este vorba despre un impozit ce merge până la 80% pentru veniturile suplimentare obținute de companiile pomenite deja, survenite din extragerea gazelor și a petrolului din platoul continental românesc al Mării Negre. În cauză este profitul survenit din creșterea prețurilor la gaze, pragul fiind fixat la 85 lei/MWh.

Mai mult, conform formei adoptate deja de Senat, companiile străine ar urma să fie chiar despăgubite, dacă au plătit deja acest impozit pe veniturile suplimentare. Cum? Printr-un credit fiscal oferit de Statul Român, ce ar îngheța întreaga fiscalitate ce privește aceste companii. Aceasta în timp ce redevențele ar fi limitate la 3% – 13,5%.

La Senat, PSD, PNL, ALDE și PMP au votat pentru această lege extrem de controversată, în timp ce UDMR și USR s-au abținut. Senatorii de Bihor, Florian Bodog (PSD) și Cornel Popa (PNL), apar printre parlamentarii ce au votat deja pentru această lege. Contactați de JURNAL BIHOREAN & BIHON, cei doi au încercat să-și găsească scuze, arătând că au votat în conformitate cu decizia partidului. Și că, la vremea respectivă, nu au existat dezbateri pe seama acestei legi. În schimb, senatorii UDMR de Bihor, Cseke Attila și Derzsi Akos, au știut să se abțină de la a vota acest proiect legislativ cu implicații uriașe, de multiple miliarde de dolari, pentru economia românească.

„Nu votez așa ceva”!

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu a reacționat public față de proiectul de lege pus pe ordinea de zi la Camera Deputaților.

„În forma actuală a proiectului de lege, suntem pe cale să oferim aproape gratis o resursă care va genera doar în prima fază cel puțin 70 de MILIARDE DE EURO! Este INACCEPTABIL să TRĂDĂM această țară doar pentru că în ultimele zile asistăm la descălecarea în România a unui adevărat regiment de emisari… strategici și de oameni din serviciile străine! (…) Vă rog să distribuiți masiv, și chiar vă îndemn să le scrieți tuturor parlamentarilor, pentru a le spune că NU sunteți de acord ca România să dea aproape gratis resursele de la Marea Neagră! În Anul Centenarului, e momentul să acționăm unitar și ferm, indiferent de coloratura politică!

Eu NU votez așa ceva! Sunt exercitate presiuni enorme pentru ca Parlamentul României să voteze zilele următoare un proiect legislativ prin care renunțăm la impozitarea veniturilor suplimentare obținute de companiile care extrag și comercializează gaze naturale din Marea Neagră! Săptămânile următoare, sub presiunile enorme ale puternicelor companii străine, precum și sub presiunile înalților emisari ai partenerilor… strategici, suntem pe cale să votăm așa-numita Lege a perimetrelor petroliere offshore”, scrie Pleșoianu pe rețelele de socializare.

Acesta reclamă renunțarea la impozitarea veniturilor suplimentare în cazul exploatărilor maritime, înghețarea redevențelor și despăgubirea companiilor străine ce au plătit deja pentru veniturile suplimentare realizate, față de estimări.

Înainte de vot

Pus în temă cu gravitatea actului normativ ce a trecut deja de Senat, deputatul PNL Gavrilă Ghilea a promis că nu va susține forma adoptată de Senat. Și deputatul USR, Silviu Dehelean, declară că va vota împotrivă.

„Statul Român ar urma să obțină 32% din profit, iar companiile 68% din profit. În Norvegia, statul ia 78% din profit, iar în Marea Britanie 59% din profit. În Olanda, numai impozitul suplimentar pentru extracția de gaz este de 50%”, ne-a transmis deputatul Dehelean.

Deputatul PNL Florica Cherecheș și-a declinat competența pe acest subiect, precizând doar că dorește ca România să câștige de pe urma exploatării resurselor. „Prea multe resurse naționale sunt fructificate de alții”, s-a limitat să ne spună Cherecheș.

Parlamentarii UDMR nu au putut fi contactați.

Dragnea intră în scenă

Contactat, la rându-i, de JURNAL BIHOREAN & BIHON, deputatul PSD Ioan Sorin Roman ne-a transmis, luni, că grupul PSD de la Camera Deputaților s-a hotărât să susțină o altă variantă a proiectului de lege.

36927787_10216926318060380_465731036509110272_n

Una propusă și susținută de președintele PSD și al Camerei, Liviu Dragnea, și care, conform calculelor liderului PSD, ar trebui să aducă Statului Român circa 20 de miliarde de dolari, în perioada de exploatare a hidrocarburilor din platoul continental.

36860736_10216926318100381_5908866785788035072_n

Conform celor transmise de PSD, din forma adoptată de Senat va fi eliminat creditul fiscal pentru companiile petroliere ce au plătit deja pentru veniturile suplimentare. De asemenea, ar urma să fie reintrodus un impozit pe veniturile suplimentare, după următoarea schemă:

Pentru prețuri între:

45,71 lei și 85 lei/MWh s-ar introduce 30% impozit pe diferență;

85 lei – 100 lei = +15% pe diferență;

100 lei – 115 lei = +20%;

115 lei – 130 lei = +25%;

130 lei – 145 lei = +30%;

175 lei – 190 lei = +50%.

Acest tip progresiv de impozitare ar urma să genereze venituri de 13,2 miliarde de dolari pentru Statul Român, conform calculelor PSD.

Redevența este calculată la 230 de milioane de dolari, anual, ceea ce ar duce 4,6 milioane de dolari, pe o perioadă de 20 de ani, conform schiței prezentate la grupul parlamentar al PSD.

Pe lângă aceste cifre, s-a propus ca în lege să fie introduse alte prevederi, care să oblige la tranzacționarea în România a 50% din producție. De asemenea, sumele astfel obținute ar urma să fie destinate Fondului social pentru parteneriatul public-privat, promis de Guvern.

În fine, o altă prevedere ar fi instituirea unei obligații ca minimum 25% din entitățile implicate în exploatările la Marea Neagră să fie firme și angajați din România și Uniunea Europeană.

Ce iese?

Dincolo de cele transmise, rămâne de văzut care va fi forma finală adoptată de către Camera Deputaților și cu susținerea cui, în acest joc economic, din care România poate câștiga zeci de miliarde de dolari. Sau, dimpotrivă, le poate rata, în folosul entităților private străine.

Aceasta într-o țară a cărei întârziere economică este grevată, în continuare, de infrastructura de transport rudimentară. Că vorbim despre cea rutieră sau cea ferată. Iar de sumele arătate mai sus s-ar putea realiza cu ușurință peste 1.000 de kilometri de autostradă.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !