Geamparale adevarate si muzica principelui Cantemir, intr-un concert-eveniment la Timisoara

De S.P.D.
Imago Mundi in concert la Timisoara
Imago Mundi in concert la Timisoara
Oboi, drâmbă, cobză, bendir şi darbuka sunt doar câteva dintre instrumentele care vor răsuna marţi, 18 octombrie, de la ora 19, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara, la concertul-spectacol susţinut de formaţia de muzică veche Imago Mundi, în cadrul proiectului independent de promovare a muzicii româneşti vechi “Turneul Isvor”. Accesul publicului la eveniment este liber.

Concertul, structurat în două părţi, „Dimitrie Cantemir: Cartea Ştiinţei Muzicii” şi „Muzică tradiţională românească”, va fi susţinut de membrii formaţiei „Imago Mundi”: Oana Mariş (oboi, drâmbă), Adrian Buciu (flaut), Ştefan Barbu (vioară), Cătălin Ştefănescu (cobză, mandolină, chitară), Daniel Ivaşcu (bendir, darbuka) şi Cristian Stănoiu (proiecţii video).

Ei le propun timişorenilor un program muzical seducător, cu parfumul lumii de odinioare, interpretând piese precum “Barbu Lăutarul” (Vasile Barbu), “Geampara”, “Săraca străinătate”, “Dans trac”, 2Bûselik Şarki” / improvizaţie (Hamamizâde Ismail Dede Efendi) şi cântece compuse chiar de Dimitrie Cantemir, ca

Peşrev în modul bûselik, Sâz semâ’îsi şi Zori de ziuă / peşrev în modul hűseynî.

Muzica este comentată vizual cu ajutorul proiecţiilor video mixate live, imaginile proiectate având în spate acelaşi concept cu muzica Imago Mundi – intervenţii contemporane asupra unui background încărcat de tradiţii şi istorie, dezvăluie protagoniştii.

Principele-cărturar Dimitrie Cantemir (1673 – 1723), domn al Moldovei (1693 şi 1710 – 1711), enciclopedist, compozitor, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic şi scriitor a fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714. „Kitab-i-musiki/ Cartea ştiinţei muzicii”, scrisă în limba turcă, este una dintre primele lucrări ale savantului domnitor, concepută în perioada vieţii acestuia din Istanbul. Este prima lucrare dedicată muzicii Orientului, concepută într-un stil savant – european, un studiu aprofundat al muzicii religioase şi laice otomane şi a influenţelor pe care aceasta le-a primit dinspre muzica bizantină şi străromână. Finalul studiului este însoţit de o culegere de compoziţii, precum şi un număr de 20 de creaţii proprii. Datorită acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice şi cercetător al celei religioase, sub numele de Cantemiroglu (fiul lui Cantemir). 

Foto: Imago Mundi & Florin Ghenade



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !


Regulament de plasare a anunturilor