Este vorba despre volumul „Literatura”, lansat chiar de Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie, în contextul împlinirii unui secol şi jumătate de la înfiinţarea Academiei Române. Ce înseamnă acest proiect, cum a fost el gândit în ansamblul lui şi în special volumul dedicat literaturii sunt câteva dintre întrebările cărora le-au dat răspuns academician Păun Ion Otiman, preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române, profesor Crişu Dascălu, coordonator general al proiectului „Enciclopedia Banatului”, şi profesor Doina Bogdan-Dascălu, coordonator principal al volumului „Literatura”.
Continuăm seria interviurilor cu Doina Bogdan-Dascălu, coordonator principal al volumului „Literatura”.
Ce reprezintă volumul „Literatura” în cadrul marelui proiect de elaborare a unei „Enciclopedii a Banatului” ?
Doina Dascălu: Elaborarea unei „Enciclopedii a Banatului”, care să acopere toate domeniile de activitate ale vieţii spirituale bănăţene, este un proiect de anvergură, asumat în 2009 ca program al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timişoara. Este un proiect unic prin dimensiune şi importanţă, care, în final, va aşeza Banatul la locul cuvenit în cadrul culturii naţionale. Volumul „Literatura”, dedicat „Academiei Române la împlinirea unui secol şi jumătate de glorioasă existenţă” are privilegiul de a inaugura seria celorlalte care vor alcătui „Enciclopedia Banatului”. Această prioritate se datoreşte unor împrejurări favorabile – existenţa în institut a unui Departament de istorie literară, alcătuit dintr-un număr reltiv mic de cercetători, dar deosebit de entuziaşti, talentaţi şi extraordinar de bine pregătiţi. Aceştia au redactat, în medie, 45 de articole de persoană. În jurul lor, s-a coagulat grupul celorlalţi autori „externi”, extrem de devotaţi ideii, care şi-au sacrificat timpul şi energia pentru a se alătura colectivului.
Volumul a beneficiat de un Comitet de coordonare lărgit, total ataşat faţă de proiect, a cărui componenţă este: Lucian Alexiu, Dagmar Maria Anoca (scriitori slovaci), Stevan Bugarski (scriitori sârbi), Ioan David, Nikola Markov (scriitori bulgari), Jiva Milin (scriitori sârbi), Roxana Nubert (scriitori germani), Virginia Popovici, Janos Szekernyes (scriitori maghiari) şi Virgil Vintilescu.
Realizat de-a lungul a şapte ani – 2009-2015-, volumul conţine, în forma tipărită, 882 de pagini şi însumează 914 articole despre tot atâţia scriitori. Redactarea articolelor a fost asigurată de un grup de 41 de autori, a căror contribuţie a fost inegală.
Ideea a fost ca scriitorii cuprinşi în volum să reprezinte cele mai semnificative culturi din spaţiul bănăţean. Astfel, numeric vorbind, situaţia se prezintă astfel: germani – 210, sârbi – 108, maghiari – 46, slovaci – 37, bulgari – 23, ucraineni – 9 şi cehi . 5.Diferenţa până la 914, adică 476, este acoperită de scriitorii români. Printre aceştia se numără şi cei 37 de scriitori români din Voivodina, prezenţi pentru prima dată într-un număr aşa de mare într-o lucrare lexicografică din România. Astfel că volumul se doreşte a fi un elogiu adus celor 914 scriitori incluşi, fără al căror efort el nu ar fi putut să existe.
Un rol în redactarea articolelor l-au avut o serie de lucrări lexicografice precursoare, fie colective, fie datorate unor grupuri restrânse de autori sau unor autori individuali, care ne-au furmizat informaţii utile, de cele mai multe ori corecte.
Care au fost dificultăţile pe care le-aţi întâmpinat pe parcursul elaborării volumului „Literatura”?
De bună seamă, dificultăţi au existat. Să amintim câteva: accesul greu la unele instrumente de lucru mai vechi, precaritatea surselor existente în biblioteci şi arhive, în sensul că multe colecţii de publicaţii sunt incomplete, nevoia de a verifica, permanent, credibilitatea informaţiilor din aceste surse şi, trebuie să o spunem, lipsa de colaborare a unor autori în viaţă, care au dat informaţii eronate despre ei înşişi sau au refuzat să li se dedice articole în volum. Un alt fapt care trebuie menţionat este dinamica domeniului literar; literatura fiind în permanentă evoluţie, un fenomen viu, în mişcare şi dezvoltare, a fost necesară o continuă refacere a articolelor, pe seama apariţiei unor noi şi noi cărţi şi chiar scriitori, precum şi de îmbogăţirea neîncetată a referinţelor asupra acestora.
Dar experienţa dobândită în timpul elaborării acestui volum va constitui un bun punct de plecare pentru coordonatorii şi autorii următoarelor volume, care, beneficiind de modul cum a fost organizată munca în echipă, vor putea evita ezitările şi activităţile redundante.
Volumul „Literatura” este fără îndoială cel mai cuprinzător dintre lucrările lexicografice dedicate spaţiului bănăţean. El include, practic, pe cei care au ilustrat în măsură adecvată arta literară, din secolul al XVI-lea până în al XXI-lea, constituind cea mai completă şi cea mai verifdică imagine a scrisului artistic din Banat.
Alte articole pe aceeași temă:
Citiți principiile noastre de moderare aici!