Ciuhandu se revoltă împotriva obiceiurilor de a pasa oamenii în primărie

13Comentarii
Ciuhandu se revoltă împotriva obiceiurilor de a pasa oamenii în primărie
Edilul-şef al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, vorbeşte despre modul în care evoluează oraşul la capitolul infrastructură, lucrurile pe care timişorenii şi le-ar dori, dar nu se întâmplă, planuri de viitor şi tratamentul pe care îl aplică funcţionarii primăriei contribuabilului.

 

Rep: Sunteţi mulţumit de modul în care se lucrează în oraş?

Gh. Ciuhandu: La asfaltări, în ultimele săptămâni s-au îndreptat foarte multe lucruri: se lucrează şi peste noapte, se lucrează sâmbăta, duminica… Sunt lucrări mari pe care le derulăm pe investiţii, pe apă-canal, pe drumuri, unde într-adevăr avem probleme, sunt lucrări complexe, vom începe cât de curând lucrările pe Grigore Alexandrescu, am început Ion Raţiu. Bulevardul Liviu Rebreanu sperăm să se finalizeze, cu obiecţiunile de rigoare, pentru că acolo sunt multe neîmpliniri din punct de vedere al calităţii. Sperăm ca până la fine de an lucrurile să reintre în normal. Am început inelul IV de circulaţie, dincolo de Grigore Alexandrescu, pe inelul IV am lucrat la porţiunea dintre Calea Aradului şi Calea Lipovei, este o lucrare de mare anvergură pe care probabil o vom finaliza la anul pe partea de Nord, ceea ce ar facilita accesul începând din Calea Bogdăneştilor şi până în Calea Lugojului, cu trecere, după aceea, peste Bega, prin Ghiroda şi mai departe.

– Oamenii se plâng de probleme la drumurile recent finalizate… Foarte rar auzim de sancţionarea firmelor care nu-şi fac treaba. Primăria aplică penalizări?

– Toate aceste chestiuni care s-au sesizat pe Rebreanu, legate de aceste denivelări, noi le-am specificat în constatările pe care le-am făcut, le fel şi consultantul, ele trebuie remediate de către executant. Pe Calea Aradului, foarte multe inconveniente apar din cauză că neavând centură, traficul greu se derulează prin oraş şi în zilele caniculare au apărut probleme foarte grave. Cum se va mai răci puţin timpul, o să facem remedierile cuvenite şi pe Calea Aradului. Noi aplicăm penalizările prin contracte, mă refer la cazul Rebreanu, unde a fost o investiţie, o să le aplicăm. La Calea Aradului facem lucrări de întreţinere, o să facem remedierile aşa cum derivă ele din contractul de întreţinere.

Tramvai până la Parţa

– Când vor fi gata lucrările la pasajul din Calea Şagului?

– Au început lucrările la fundaţie, se lucrează la partea nevăzută aş putea spune, sub pod. Lucrările vor dura, după evaluările pe care le-am făcut, în jur de 14 luni. În cel mai bun caz, s-ar putea finaliza la finele anului viitor. Sunt lucrări foarte complicate, pentru că toată structura de rezistenţă a podului trebuie înlocuită.

– Primăria vorbeşte şi despre extinderea transportului în comun cu tramvaiul până spre Şag. Sunt corelate cele două lucrări?

– În expertiza care s-a făcut şi în actualizarea proiectului tehnic, proiectantul ne-a asigurat că se poate introduce calea de rulare pentru tramvai pe viaductul din Calea Şagului şi lucrul ăsta îl vom face. Aceasta ar fi o variantă de extindere a transportului în comun pe zona Parţa. Altă extindere a reţelei de transport în comun vrem să o facem către Ghiroda. De altfel, în momentul de faţă, noi şi RATT-ul lucrăm la un parteneriat cu mai multe comune periurbane, mă refer la Ghiroda, Moşniţa, Remetea şi Utvin, pentru crearea unei asociaţii de transport metropolitan, care să deservească şi aceste comune care vor intra în parteneriat. Sper ca proiectul să intre în consiliul local la finele acestei luni.

Ghizela nu-i mai treaba noastră!”

– O problemă gravă este cea a depozitării gunoaielor după închiderea gropii de la Parţa. Responsabilitatea este pasată între administraţia locală şi cea judeţeană. Cine ar trebui să găsească un loc de depozitare pentru gunoaiele timişorenilor?

– Problema deponeului este foarte clară. Din 2002, titularul acestei investiţii este Consiliul Judeţean Timiş. La momentul respectiv, toate demersurile făcute anterior de către municipalitate, inclusiv partea de documentaţii, le-am predat la consiliul judeţean. Nu spun asta ca să arunc responsabilitatea pe autorităţile judeţene, dar consiliul judeţean se ocupă de acest proiect, deponeul nu se referă numai la Timişoara, ci la întregul judeţ. Faptul că la Ghizela lucrurile trenează, nu-i mai vina municipalităţii din Timişoara. Noi căutăm soluţii alternative şi complementare. Este vorba despre staţia de transfer care este inclusă în acest proiect, o staţie de sortare pe care o facem împreună cu operatorul Retim, o instalaţie de împachetare a deşeurilor după o tehnologie germană, vom achiziţiona şi mijloace de transport pentru a duce acest gunoi către Ghizela, ceea ce nu putem noi să facem, pentru că nu depinde de noi, este accesul la Ghizela. Mă refer aici la un drum de vreo trei kilometri din şoseaua prinicipală, care trebuie făcut. Şi asta nu-i mai treaba noastră!

– Când vor avea timişorenii un Parc al copiilor?

– În povestea cu Parcul Copiilor, eu nu am înţeles reacţia prefecturii de a ataca în instanţă proiectul de reamenajare. Noi am căutat să îmbinăm şi aspectul peisagistic cu partea de distracţie pentru copii. Acum suntem în instanţă… Căutăm să facem toate amenajările peisagistice la Parcul copiilor în această toamnă, spaţiile verzi, înlocuirea mobilierului, o toaletare a pomilor, dar nu vom putea amplasa echipamente de joacă, ceea ce ar fi visul copiilor, pentru că studiul de fezabilitate pe care noi l-am promovat este contestat. Vom căuta să reintegrăm parcul copiilor ca un parc de recreere deocamdată. Cealaltă parte va rămâne în suspensie…

– Ce se întâmplă la Direcţia de Urbanism? Oamenii depun reclamaţii, se plâng de întârzieri, de documentaţii incomplete, sunt nemulţumiţi de activitatea acestei Direcţii…

– La Direcţia de Urbanism, pe care am preluat-o din luna iunie, căutăm să punem lucrurile la punct. Este, într-adevăr, un număr insuficient de oameni. A doua cauză, sunt chestiuni interne în Direcţie, în cazul unora lipsa asumării de răspundere, pasarea actelor, şi, unde am reuşit să găsesc astfel de situaţii, am căutat să le remediez operativ. Nu-i mai puţin adevărat că sunt de multe ori şi documentaţii incomplete care vin, şi aici le-am reproşat celor de la Direcţia de Urbansim că nu au discutat cu oamenii ca să şi le completeze din timp, evident, în scris, şi nu pe vorbe, pentru ca omul să ştie ce are de făcut şi să facă, iar dacă nu – să i se respingă documentaţia. Problemele derivă şi dintr-o anumită optică de neimplicare, de neasumare de răspundere şi de pasare a cetăţeanului, cu care eu nu pot să fiu de acord şi sper să punem lucrurile la punct, în ideea în care actele să se opereze mai operativ şi să existe o relaţie mai bună cu cetăţeanul. În acest sens, am completat, la camera 12, acolo unde se primesc documentaţiile de urbanism, anunţurile, cu citarea acelor documentaţii absolut necesare pentru diverse tipuri de solicitări, pentru ca omul să ştie din start, şi am cerut celor de la ghişeu, dacă documentaţia nu este completă, să nu o mai accepte.

– Vă place construcţia din sticlă din Piaţa Operei?

– Eu nu am avut o mare apetenţă pentru această construcţie, dar în momentul în care consiliul judeţean a eliberat autorizaţia de construire, cu avizul de la Comisia de monumente, noi nu am mai avut ce face. Prelungirea acelei autorizaţii s-a făcut pe bază de tot felul de procese… Lucrurile au ajuns în faza în care au ajuns nu neapărat prin voia noastră, ci pe bază de sentinţe judecătoreşti. Ceea ce noi am cerut în momentul de faţă, legat de exploatarea comercială a acelei zone, a fost să se intre în legalitate. Nu s-a intrat în legalitate şi nu am putut acorda avizul de funcţionare, pentru că nu erau complete documentaţiile. Rămâne semnul de întrebare, proiectantul care a făcut treaba asta şi cum au autorizat această lucrare consiliul judeţean şi Comisia de monumente, noi am moştenit-o. Cred că fiind totuşi o construcţie cu un anumit caracter provizoriu, ea, în ultimă instanţă, sub o formă sau alta, poate fi chiar şi demolată. Asta, în măsura în care se întrunesc condiţiile legale…

Lituanienii trebuie să primească un teren

– Ce se întâmplă cu lituanienii care au cumpărat Cazarma U? Au renunţat la ideea de a construi un hotel în Piaţa Mărăşti şi vor să facă un mall subteran?

– Nu, n-au renunţat… Ei, ceea ce au cerut era chestiunea legată de parcări. Sub clădire nu poţi să faci parcări pentru că imobilul stă pe nişte piloţi de stejar, vechi, clădirea este cam din 1840, iar când o să începi să lucrezi acolo există un mare risc. Şi atunci, ei doresc să facă, sub giraţia din Piaţa Mărăşti, cu prelungire sub Calea Aradului, o parcare, pentru cei care vin la hotel, ceea ce e un lucru înţelept, pentru că sub clădire nu putem face.

– Vor face şi spaţii comerciale?

– Ei au solicitat consiliului local să se facă această parcare, iar sub giraţia din Piaţa Mărăşti să se mai facă un nivel pe care să se regăsească nişte spaţii comerciale. Asta a fost solicitarea lor. Noi, prin comisia de negociere care s-a stabilit în luna iulie de către consiliul local, o să avem cu ei negocieri pe treaba asta. După negocieri, probabil se va face o licitaţie publică legată de construcţia acestei parcări.

– Terenul va fi concesionat fără licitaţie? Executivul a propus atribuirea directă a terenului de 13.000 de metri pătraţi…

– Asta trebuie să stabilească această comisie de negociere. Clar, oamenii trebuie să primească la dispoziţie un teren ca să întrunească o condiţie elementară a unui hotel de patru stele: parcările. Problema era mai mult de spaţii comerciale. A fost o discuţie, dar noi am scos atribuirea directă şi am spus fie să se discute o asociere, fie, pe legea achiziţiilor publice, să se facă o licitaţie. Comisia se va întruni acum, după concedii.



13Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor

Regulament de plasare a anunturilor