Bolile viitorului: Malaria, diareea şi afecţiunile cardio-respiratorii provocate de schimbările climatice

Bolile viitorului: Malaria, diareea şi afecţiunile cardio-respiratorii provocate de schimbările climatice
Schimbarile climatice pot cauza decese si aparitia sau reaparitia unor boli si epidemii prin producerea de dezastre naturale, cum ar fi valurile de caldura, inundatiile sau secetele.

In plus, multe dintre maladiile cu implicatii negative majore in sanatatea publica sunt sensibile la schimbarile de temperatura si precipitatii. Cele mai importante dintre acestea sunt malaria si febra infectioasa dengue, dar afectiunile provocate de incalzirea globala pot spori si cazurile de malnutritie si diaree. Cu ocazia Zilei Mondiale a Sanatatii (7 aprilie), Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Fondul ONU pentru Populatie (UNFPA), au decis sa atraga atentia anul acesta asupra efectelor dramatice pe care le produc schimbarile climatice asupra sanatatii oamenilor din intrega lume.

De la tropice pana la poli, clima are un puternic impact direct si indirect aspra vietii noastre. Desi oamenii se pot adapta conditiilor climatice specifice zonelor in care traiesc, iar psihologia umana poate face fata unor variatii substantiale ale temperaturilor, exista si limite ale acestor adaptari.

Fluctuatiile bruste de temperatura au un efect negativ foarte important asupra sanatatii. Caldura sau frigul in exces pot provoca afectiuni fatale, cum ar fi hipotermia sau deshidratarea sau acutizarea unor boli cardiace sau respiratorii. In interiorul oraselor, conditiile climatice stagnante pot mentine in atmosfera aerul cald alaturi de particule poluante, ceea ce duce la episoadele de smog (ceata si fum), cu efecte negative semnificative asupra sanatatii. Aceste efecte produse de schimbarile climatice nu sunt deloc de neglijat. Temperaturile anormale din Europa din vara anului 2003 au fost asociate cu o crestere cu peste 35.000 de decese fata de anii precedenti. Alte conditii de vreme extrema, cum ar fi precipitatiile excesive, inundatiile si uraganele au si ele un impact sever asupra sanatatii. Aproximativ 600.000 de decese s-au inregistrat in toata lumea ca rezultat al dezastrelor naturale in anii ’90, iar aproape 95% din acestea au avut loc in tarile cele mai sarace. In octombrie 1999, ciclonul numit Orissa, a produs in India peste 10.000 de decese, iar totalul persoanelor afectate de ciclon s-a ridicat la 10-15 milioane.

In decembrie 1999, inundatiile din zona Caracasului, in Venezuela, au omorat aproape 30.000 de oameni. Mai mult, schimbarile climatice favorizeaza transmiterea bolilor infectioase prin apa sau prin alti vectori, cum ar fi tantarii. Bolile sensibile la conditiile climatice sunt printre cele mai “ucigase” in toata lumea. Numai diareea, malaria si malnutritia au cauzat moartea a peste 3,3 milioane de decese la nivel mondial in 2002, iar 29% dintre aceste decese s-au inregistrat in Africa.

Predictii sumbre

Emisiile de dioxid de carbon sunt intr-o continua crestere. Estimarile IPCC pentru urmatorii ani includ o crestere a temperaturii de la suprafata Pamantului cu 1.1 – 6.4 grade C, depinzand de cantitatea de energie folosita. Mai mult, valurile de caldura, precipitatiile excesive si alte evenimente extreme vor deveni din ce in ce mai frecvente, iar cresterea nivelului marii se va accentua si mai mult. “Agravarea schimbarilor climatice va afecta, in cele mai grave moduri, cele mai importante elemente care determina sanatatea: hrana, apa si aerul”, a declarat dr. Margaret Chan, directorul general al OMS. Zonele cu o infrastructura slab dezvoltata a sistemului de sanatate nu sunt pregatite sa faca fata acestor provocari. Se estimeaza ca, in 2030 riscul de diaree sa cresca cu cel putin 10% in unele regiuni ale lumii. In plus, se preconizeaza schimbari importante si in ceea ce priveste bolile infectioase, care ameninta sa treaca granitele actuale. Malaria, alaturi de bolile tropicale vor acoperi teritorii mult mai extinse decat cele din prezent, amenintand chiar si nordul Europei.

Cum au influentat oamenii schimbarile climatice

Aproape doua sferturi din energia solara este absobita de suprafata Pamantului. Caldura ajunge apoi in atmosfera, iar parte din aceasta este absorbita de gazele care produc efectul de sera, cum ar fi dioxidul de carbon. Fara acest efect de sera, temperatura de la suprafata Pamantului nu ar pute permite viata oamenilor. Activitatile umane din ultimii 50 de ani – in special arderea de combustibili fosili – au sporit cantitatea de CO2 si alte gaze care contribuie la efectul de sera si care au influentat clima. Concentratia atmosferica de dioxid de carbon a crescut cu peste 30% de la inceputul industrializarii si pana acum.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului de lucru interguvernamental pentru Schimbarile Climatice (IPCC), temperatura medie a crescut cu aproximativ 0,65 grade C in ultimii 50 de ani, ultimii 11 ani se afla printre cei mai caldurosi de cand avem date (1850), apa din oceane si mari este intr-o continua incalzire si crestere a nivelului, crestere care s-a accelerat in ultimul deceniu. In acelasi raport se atrage atentia si asupra sporirii precipitatiilor in anumite zone ale lumii si asupra secetei excesive din Asia si Africa. De asemenea, frecventa ciclonilor tropicali a crescut din 1970 in anumite zone, cum ar fi Atlanticul de Nord.

Sursă: Gardianul



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !