Ţările cele mai primitoare pentru imigranţi

Reactualizat la:
3Comentarii
Ţările cele mai primitoare pentru imigranţi
Revista “Foreign Policy” a realizat o listă a statelor dezvoltate care au porţile deschise pentru străinii care caută de lucru şi o politică ce favorizează integrarea nou-sosiţilor.

Peste tot în lumea dezvoltată, ţările îşi întăresc securitatea la graniţe, construiesc garduri şi impun cerinţe din ce în ce mai severe pentru obţinerea cetăţeniei. Mai există totuşi câteva locuri în lume care par dornice să spună: “Daţi-ne nouă masele de oameni care vă prisosesc“. (Foreign Policy)

Irlanda

De unde vin ­imigranţii: Africa, Sudul Asiei, Europa de Est
Procentul din totalul populaţiei: 14%

De ce sunt bine primiţi:
Există destule resurse pentru toată lumea. Sursă de imigranţi în secolele XIX şi XX, “Tigrul celtic” a cunoscut o explozie economică în ultimul deceniu. Prosperitatea o face acum o destinaţie atractivă. Irlanda este, de asemenea, o ţară unică în lume în ceea ce priveşte drepturile acordate celor care nu deţin cetăţenia: dreptul de vot, dreptul de angajare în poliţie şi dreptul de a candida pentru administraţia locală. În suburbia Portlaoise din Dublin, vara trecută, nigerianul Rotimi Adebari a devenit primul primar negru din Irlanda. Reacţiile ostile au fost minime, iar în Irlanda nu există partidele naţionaliste de extremă-dreaptă, care se întâlnesc adesea în restul ţărilor europene.

Spania

De unde vin ­imigranţii: Nordul Africii, America Latină
Procentul din totalul populaţiei: 11%

De ce sunt bine primiţi:
Mulţumită creşterii economice. După decenii de insucces, Spania este acum una dintre cele mai performante economii ale Europei, datorită şi politicii de “uşă deschisă” pentru imigranţi. Spania a absorbit peste 3 milioane de imigranţi. Mulţi sunt atraşi de sectorul construcţiilor, iar joburile din servicii şi agricultură, remunerate la minimum, sunt din ce în ce mai mult ocupate de imigranţi. În ciuda temerilor provocate de atentatele din 2004 de la Madrid, puse la cale de cetăţeni marocani, Spania ţine uşile deschise şi a acordat o amnistiere generală a imigranţilor ilegali în 2005. Organizaţia “Human Rights Watch” a criticat însă guvernul spaniol pentru răul tratament aplicat copiilor africani la centrele de detenţie din Insulele Canare.

Canada

De unde vin ­imigranţii: Estul Asiei, Sudul Asiei
Imigranţii, ca procent din totalul populaţiei: 19%

De ce sunt bine primiţi:
Ţara duce lipsă de muncitori. Ministrul de finanţe al Canadei a declarat recent că lipsa populaţiei şi a forţei de muncă sunt cele mai presante probleme economice ale ţării. Unul din şapte canadieni este acum de vârsta a treia, iar rata de fertilitate a ţării este sub nivelul de înlocuire a populaţiei. Parlamentarii de la Ottawa iau în calcul îmbunătăţirea legilor imigraţiei, care sunt deja printre cele mai liberale din lume. Canada a acceptat circa 200.000 de imigranţi anual în ultimii 10 ani. Ţara este cunoscută şi pentru politica deschisă solicitanţilor de azil.

Israel

De unde vin ­imigranţii: America de Nord, fosta URSS
Procentul din totalul populaţiei: 40%

De ce sunt bine primiţi:
Israel vrea să rămână un stat evreu. Yaser Arafat a avut dreptate când a spus că cea mai buna armă a palestinienilor este uterul. În Fâşia Gaza, de exemplu, populaţia are una dintre cele mai rapide creşteri înregistrate în lume. Între timp, rata natalităţii populaţiei evreieşti din Israel stagnează, şi din ce în ce mai mulţi tineri israelieni aleg calea emigrării, din cauza violenţelor. Organizaţiile iudaice încearcă să atragă evreii din întreaga lume către “Pământul Sfânt”, oferind alocaţii de 3.000 până la 10.000 de dolari ca stimulent. Potrivit legii israeliene, evreilor li se acordă automat cetăţenia. Mulţi dintre cei nou-sosiţi sunt din fostul bloc sovietic. Anul 2006 a cunoscut prima creştere a imigrării din SUA, după o perioadă lungă.

Noua Zeelandă

De unde vin ­imigranţii:
Estul Asiei şi Insulele din Pacific
Procentul din totalul populaţiei: 16%

De ce sunt bine primiţi:
Deoarece Noua Zeelandă vrea oamenii cei mai buni. “Suntem în căutare globală de talent“, spunea fostul ministru al imigraţiei, în 2005. Aplicanţilor li se atribuie un scor bazat pe nivelul de pregătire profesională. Cei care trec de un anumit nivel primesc automat permis de şedere. Cu o creştere economică mare şi o populaţie mică, politica ţării este îndreptată spre sprijinirea economiei. Politicienii naţionalişti au început să critice faptul că influxul de imigranţi asiatici schimbă compoziţia demografică a ţării, iar guvernul a început să înăsprească cerinţele.

Economia americană, din ce în ce mai dependentă de nou-sosiţi

Dacă tendinţele actuale continuă, în două decenii, populaţia SUA care este născută în afara ţării va depăşi vârful istoric înregistrat în secolul al XIX-lea, arată proiecţiile. Este vorba de aproape 15% din totalul locuitorilor, după cum afirmă “International Herald Tribune“, citând studii recente.

Mai mult, din cauză că valul rezultat din creşterea natalităţii ajunge la vârsta a treia, aşa-numitul “procent de dependenţă” – numărul persoanelor sub 18 şi peste 64 de ani raportat la numărul celor de vârsta angajării – va creşte la 72/100 până în 2050 de la circa 59/100 în 2005. Cel puţin aşa arată proiecţiile date publicităţii recent de Centrul de cercetare independent “Pew”. Raportul va fi şi mai mare dacă imigraţia scade, arată studiul.

Acest lucru ar mai putea prevesti ceva, spun analiştii. Este vorba de o naţiune divizată din punct de vedere politic. Pensionarii, albi, cu drept de vot vor fi susţinuţi financiar de tineri cu pielea mai închisă la culoare, de vârsta angajării şi care, în calitate de imigranţi, sunt neeligibili pentru a vota. Centrul anticipează că partea născută în străinătate a forţei de muncă va creşte cu 23% până în 2050 de la 15% în 2005. Undeva între 2020 şi 2025, estimează studiul, cei născuţi în străinătate vor reprezenta 15% din totalul populaţiei SUA.

Analiza anticipează că 19% din americani vor fi născuţi în străinătate în 2050, procent asemănător cu cel corespunzător actualmente Australiei şi Canadei. Estimările arată că numărul rezidenţilor hispanici va fi mai mult decât dublu, ajungând la 29%, de la 14% în 2005, iar procentul asiaticilor americani aproape se va dubla, ajungând la 9%, de la 5%.

Imigraţia va genera o creştere de 82% a populaţiei SUA, care va ajunge la o valoare estimată de 438 de milioane în 2050. Cei 82% înseamnă 117 milioane de oameni: 67 milioane de noi imigranţi şi 50 de milioane la generaţia a doua şi a treia.

Raportul proiectează o rată mai mare a imigraţiei decât alte agenţii federale, dar conchide, la fel ca acestea, că procentul rezidenţilor de culoare va fi aproximativ acelaşi în 2050 ca şi în prezent, adică în jur de 13%, şi că proporţia albilor nonhispanici va scădea sub jumătate faţă de nivelul actual, la 47%.

Marea Britanie ar putea institui „cetăţenia de probă”

Guvernul britanic ia în calcul noi reguli şi condiţii pentru acordarea cetăţeniei, a anunţat cabinetul Gordon Brown în această săptămână. După o perioadă de rezidenţă temporară, timp de cinci ani, imigranţii vor primi, timp de un an, “cetăţenie de probă”, după care vor trebui să dea un test pentru acordarea cetăţeniei permanente.

Aceste măsuri au fost anunţate de secretarul de stat pentru afaceri interne Jacqui Smith, ca parte a unui proiect al guvernului Gordon Brown, prezentat miercuri parlamentului britanic.

Jacqui Smith a explicat că persoanele care vor să se stabilească în Marea Britanie vor primi rezidenţă temporară timp de cinci ani, iar apoi cetăţenie de probă timp de un an.

Potrivit proiectului, după această perioadă, ei pot obţine cetăţenia permanentă, dar numai în urma unui test. Condiţiile pentru cetăţenia permanentă sunt stăpânirea limbii engleze, dovada că respectiva persoană lucrează din greu şi îşi plăteşte taxele, respectă legea şi contribuie la viaţa comunităţii.

Trebuie să îi răsplătim pe cei care au un rol mai activ în comunitate. Astfel îi vom ajuta pe cei care au o contribuţie pozitivă – de exemplu cei care oferă donaţii pentru caritate – să avanseze mai repede către obţinerea cetăţeniei“, a declarat Smith.

Taxe mai mari pentru imigranţii în Regat

O altă măsură luată în calcul de guvernul britanic constă în majorarea taxelor ce trebuie plătite pentru cererile de acordare a cetăţeniei. Banii vor fi folosiţi pentru finanţarea şcolilor, a spitalelor şi a altor servicii guvernamentale pe care imigranţii le folosesc.

Propunem acest fond rezultat din creşterea taxelor pentru a ajuta furnizorii locali de servicii să facă faţă schimbărilor rapide înregistrate de numărul populaţiei“, a declarat Jacqui Smith. Planurile guvernului de a mări taxele plătite de imigranţi au fost criticate de anumite organizaţii neguvernamentale care consiliază imigranţii şi solicitanţii de azil.

Opoziţia conservatoare a acuzat guvernul de faptul că propunerile au numai scop populist, cerând în schimb, fixarea unei limite anuale a numărului de imigranţi. Creşterea taxelor nu ar afecta imigranţii care sosesc din ţările UE, deoarece ei nu au nevoie de viză pentru a locui şi lucra în Marea Britanie.

„Instalatorul polonez” se întoarce acasă

Valul de imigraţie care a dat un impuls economiilor ţărilor din Europa Occidentală la începutul acestui secol s-a încheiat, iar “instalatorul polonez”, care speriase Vestul, face acum drumul în sens opus.

Fluxul migrator al polonezilor către Vest s-a inversat, pentru prima dată de când lucrătorii polonezi au început să sosească în masă în Marea Britanie, acum patru ani, scrie cotidianul britanic “The Times”. În momentul de faţă, mai mulţi polonezi părăsesc Marea Britanie pentru a se întoarce acasă decât sosesc în Marea Britanie. Statisticile arată că numai 38.680 de lucrători polonezi apar în registrele guvernului britanic în ultimul semestru al lui 2007, cu 18% mai puţini decât în perioada corespunzătoare a lui 2006.

Chiar dacă nu există o situaţie clară şi nici posibilitatea de a ţine socoteala numărului muncitorilor imigranţi şi emigranţi, oficialii polonezi şi agenţiile de angajare din Marea Britanie, ca şi mass-media poloneze apreciază că fluxul de imigranţi s-a inversat. De la intrarea Poloniei în UE, în 2004, 274.065 de polonezi au obţinut permise de muncă în Marea Britanie, reprezentând 66% din muncitorii est-europeni din regat.

Ar putea fi mai multe cauze pentru care ei au început să renunţe. Condiţiile economice se înăspresc în Marea Britanie, lira se devalorizează, iar pe de altă parte, economia poloneză cunoaşte o dezvoltare fără precedent.

Salariul este aproape acelaşi, în Polonia

Momentul în care s-a răsturnat balanţa a fost la sfârşitul anului trecut. Schimbarea este reală. În mod sigur, polonezii care se întorc sunt mai mulţi“, a declarat Krzysztof Trepczynski, ministrul dezvoltării economiei de la Ambasada Poloniei la Londra.

Primii care au fost loviţi sunt constructorii. Nu este niciun dubiu. Mulţi nu vor să aştepte valul de proiecte ce va surveni înainte de Olimpiada din 2012 de la Londra“, spune Jan Mokrzycki, preşedintele Federaţiei Polonezilor din Marea Britanie.

Este de aşteptat ca jumătate din cei un milion de polonezi, care se estimează că trăiesc în Marea Britanie, se vor întoarce acasă, după cum apreciază Centrul pentru Relaţii Internaţionale din Varşovia.

Chris Zietkowski, zugrav şi decorator polonez în vârstă de 34 de ani, care lucrează în Marea Britanie, a declarat pentru “Times” că vrea să se întoarcă acasă în acest an. “Dacă acum patru ani obţineam de cinci ori mai mulţi ani aici decât în Polonia, acum câştigul este aproximativ acelaşi, iar costurile sunt mult mai mari în Marea Britanie. Este destul de lucru în Polonia, probabil mai mult decât aici“, a declarat el.



3Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor