Şapte preşedinţi americani de care nimeni nu îşi aminteşte

Reactualizat la:
Şapte preşedinţi americani de care nimeni nu îşi aminteşte
SUA – Nimeni nu i-a vazut pe timbre, monede sau monumente, dar cei sapte chiar au fost presedinti ai Americii.

Herbert Hoover (presedintele numarul 31, 1929 – 1933)

A fost ales presedinte cu 60% dintre voturi, dar astazi lumea crede ca a fost inventatorul aspiratorului sau vreun director al FBI-ului. Orfan de la varsta de noua ani, a muncit si si-a croit drum la Universitatea Stanford, pentru a studia mineritul. Coordonarea fructuoasa a Administratiei Alimentelor i-a pavat drumul lui Hoover catre Biroul Oval.

Martin Van Buren (presedintele numarul 8, 1837 – 1841)

Este primul presedinte care nu este descendent al vreunei familii englezesti. Van Buren era fiul unui proprietar de taverna olandeze si a capatat darul politicii urmarind dezbaterile din barul condus de tatal sau. Avocat autodidact, s-a ridicat imediat la standardele cerute de politica americana si a ajuns secretarul de stat al presedintelui Andrew Jackson. A devenit presedinte in 1836, dar s-a scufundat curand in politici ineficiente.

Warren Harding (presedintele numarul 29, 1921 – 1923)

Despre Harding, se spune doar ca a fost cel mai ratat presedinte din istoria Americii. A dezamagit pe toata lumea, si chiar si campania lui electorala a fost plictisitoare. A condus Casa Alba ca pe un club de baieti, si mai mereu obisnuia sa consume alcool alaturi de prietenii sai, sa joace golf si sa-si insele nevasta.

A murit otravit, dar niciodata nu s-a efectuat o autopsie concreta. Se pare ca sotia sa ar fi fost cea care i-a strecurat otrava in mancare, pentru a-si proteja mostenirea.

Chester Arthur (presedintele numarul 21, 1881 – 1885)

Acest om este cunoscut mai ales pentru mustata sa de mamut. Dar ar trebui sa fie cunoscut pentru calitatea sa de oportunist. Ca tanar, Arthur a lucrat in cazuri de drept civil in New York, pana sa se “incurce” cu Roscoe “Seful” Conkling. In 1881, a devenit vicepresedinte sub sefia lui James Garfield, iar cand acesta a fost asasinat, cateva luni mai tarziu, Arthur n-a pierdut ocazia de a deveni presedinte.

Millard Fillmore (presedintele numarul 13, 1850 – 1853)

S-a nascut in anul 1800, intr-o familie saraca, dar a avut sansa de a deveni avocat. A intrat rapid in politica, si a devenit vicepresedinte in 1848, alaturi de Zachary Taylor.

Cand Taylor a murit, Filmore a incercat sa impace partea de sud si pe cea de nord, prin sustinerea Compromisului din 1850. Din pacate, in urma acestei miscari, si-a facut inamici peste tot. A murit in 1874, dupa un atac cerebral.

Rutherford B. Hayes (presedintele numarul 19, 1877 – 1881)

Crescut de o mama singura, a studiat la Harvard si a practicat avocatura in Cincinnati. Atunci cand a inceput Razboiul Civil, Hayes avea 39 de ani si trei copii. S-a oferit voluntar in razboi si s-a facut rapid cunoscut ca un conducator valoros. Dupa intrarea in Senat, a primit nominalizarea prezidentiala republicana in 1876. Alegerea sa ca sef de stat a fost una controversata, pentru ca l-a invins pe Samuel J. Tilden la doar un vot distanta.

John Tyler (presedintele numarul 10, 1841 – 1845)

Tyler s-a opus presedentiei inca din start. A ajuns sef de stat printr-o intamplare, atunci cand, fiind vicepresedinte alaturi de William Henry Harrison, acesta a murit de penumonie imediat dupa discursul de inaugurare. Este cunoscut mai ales pentru sustinerea oferita in timpul Secesiunii sudului.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !


Regulament de plasare a anunturilor